Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 158/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 158/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 30623/3/2012
Dosar nr._ (6392/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.158
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – L. C. DOBRANIȘTE
JUDECĂTOR - E. L. U.
JUDECĂTOR - P. A.
GREFIER - F. V.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-reclamant T. L. împotriva sentinței civile nr. 2883 din data de 11 martie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cauza având ca obiect contestație decizie debit.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 08 ianuarie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 15 ianuarie 2015, când a decis următoarele:
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 2883 din data de 11 martie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul T. L., în contradictoriu cu pârâta C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, acțiune prin care s-a solicitat anularea deciziei nr._/14.06.2012 emisă de C. Locală de P. Sector 4 și exonerarea reclamantului de plata sumei stabilită prin decizia respectivă.
Reclamantul a declarat recurs, criticând sentința suscitată sub următoarele aspecte, în esență:
În sarcina sa a fost emisă decizia nr._ prin care i s-a imputat suma de 675 lei, reprezentând drepturi necuvenite derivate din aplicarea eronată a prevederilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 285/2010 pentru perioada 01.01._12.
Instanța a analizat în mod greșit actele dosarului.
Suma pentru care s-a emis titlul executoriu a fost în cuantum de 675 lei, după cum și pârâta a declarat în cuprinsul întâmpinării formulate "învederam onoratei instanțe faptul că CLP Sector 4 a emis decizia de debit nr._/14.06.2012, în vederea recuperării sumei în cuantum de 675 lei.. " Niciun alt titlu executoriu nu a mai fost emis în sarcina sa.
Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește prin Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013 că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.
Cu toate acestea, instanța de fond în mod greșit nu ia în considerare faptul că decizia nr._/14.06.2012 constituie în sarcina reclamantului un debit total în sumă de 675 lei.
După cum a arătat prin taloanele de pensie depuse la dosarul cauzei, la data formulării contestației, titlul executoriu nu numai că a fost stins integral prin achitarea sumei de 675 lei reținută în sarcina sa, dar chiar depășise suma.
Mai mult, prin cererea de suspendare formulată la data de 24.10.2012 a arătat faptul că la data respectivă cuantumul reținerilor ajunsese la suma de 4110 lei.
Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra a ceea ce s-a cerut, lipsind orice motivări privind solicitarea de restituire a sumelor încasate nelegal, fără titlu, sume care au depășit cuantumul debitului indicat prin Decizia nr._ (și anume debit în sumă de 675 lei).
Prin răspunsul la întâmpinare a arătat toate reținerile care s-au efectuat începând cu luna aprilie 2012, respectiv:
- în luna aprilie 2012, rețineri în sumă de 670 lei;
. în luna mai 2012, rețineri în sumă de 670 lei;
- în luna iunie 2012, rețineri în sumă de 670 lei;
- în luna iulie 2012, rețineri în sumă de 700 lei;
- în luna august 2012, rețineri în sumă de 700 lei;
- în luna septembrie 2012, rețineri în sumă de 700 lei;
- în luna octombrie 2012, rețineri în sumă de 700 lei;
- în luna noiembrie 2012, rețineri în sumă de 700 lei;
- în luna decembrie 2012, rețineri în sumă de 700 lei;
- în luna ianuarie 2013, rețineri în sumă de 700 lei;
- în luna februarie 2013, rețineri în sumă de 700 lei;
- în lună martie 2013, rețineri în sumă de 700 lei;
- în luna aprilie 2013, rețineri în sumă de 700 lei;
- în luna mai 2013, rețineri în sumă de 700 lei;
- în luna iunie 2013, rețineri în sumă de 309 lei;
- în luna iulie 2013, rețineri în sumă de 30 lei;
- în luna august 2013, rețineri în sumă de 30 lei;
- în luna septembrie 2013, rețineri în sumă de 30 lei;
în luna octombrie 2013, rețineri în sumă de 225 lei, ajungând astfel la rețineri în cuantum de 10.334 lei, depășind cu 9.659 lei suma de 675 lei care i s-a imputat.
Asupra acestui aspect solicitat instanța nu oferă nicio motivare.
În concluzie, în sarcina sa a fost emisă decizia nr._/14.06.2012 în vederea recuperării sumei de 675 lei, sumă încasată necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale pe perioada 01.01._12. Începând cu luna aprilie 2012 și până în luna octombrie 2013 inclusiv, în baza acestei decizii pentru recuperarea sumei de 675 lei, i s-au aplicat lunar rețineri, cumulând un total de 10.334 lei, depășind titlul executoriu cu suma de 9.659 lei.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
S-a solicitat judecarea pricinii în lipsa părților conform art. 242 alineatul ultim Cod Procedură Civilă.
Curtea, văzând prevederile art. 312 alineatul 1 teza a II-a Cod Procedură Civilă și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice relevante, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Criticile exprimate în motivarea recursului nu pot fi primite, Tribunalul procedând corect atunci când a respins acțiunea cu care a fost sesizat.
Așa cum rezultă din analiza actelor și lucrărilor dosarului de fond, recurentul-reclamant a promovat o acțiune prin care a solicitat anularea deciziei nr._/14.06.2012 emisă de C. Locală de P. Sector 4 și exonerarea sa de plata sumei stabilită prin decizia respectivă. A se vedea în acest sens filele 3-4 din dosarul Tribunalului.
De menționat faptul că prin această decizie s-a stabilit în sarcina recurentului un debit în sumă totală de 675 lei pentru perioada 01.01._12, reprezentând drepturi de asigurări sociale încasate necuvenit ca urmare a aplicării eronate a dispozițiilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 285/2010.
Motivele de nelegalitate și netemeinicie ale acestei decizii, motive invocate de către reclamantul-recurent prin cererea de chemare în judecată, au fost înlăturate de instanța de fond pentru argumentele de fapt și de drept expuse pe larg în considerentele hotărârii recurate. Pe cale de consecință, prima instanță s-a văzut obligată să respingă ca neîntemeiate pretențiile deduse judecății.
În motivarea recursului nu se aduc critici concrete în legătură cu această soluție a instanței de fond, ci se invocă faptul că Tribunalul nu s-ar fi pronunțat asupra a tot ceea ce s-a cerut.
Mai precis, recurentul-reclamant precizează că pe calea unui „răspuns la întâmpinare” a solicitat restituirea sumei de_ lei, sumă ce ar fi fost încasată în mod necuvenit și fără temei legal de către C. de P., peste debitul stabilit prin decizia contestată.
Acest „răspuns la întâmpinare” se află la filele 33-35 dosar fond și a fost depus la termenul din 27.02.2014, când pricina a fost reținută spre soluționare de către prima instanță.
Instituția „răspunsului la întâmpinare” este reglementată de Noul Cod de Procedură Civilă, însă nu este aplicabilă în prezentul proces care se desfășoară sub imperiul Vechiului Cod de Procedură Civilă în conformitate cu prevederile 24-25 din Legea nr. 134/2010 și cu cele ale art. 3 din Legea nr. 76/2012.
Ca atare, „răspunsul la întâmpinare” formulat de recurentul-reclamant pe parcursul judecății în fond nu constituie un mod valabil de sesizare a instanței de judecată în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Civilă de la 1865. De altfel, nici în lumina Noului Cod de Procedură Civilă, „răspunsul la întâmpinare” nu constituie o modalitate de învestire a instanței de judecată cu privire la anumite pretenții.
Chiar dacă „răspunsul la întâmpinare” ar fi calificat ca o cerere completatoare sau modificatoare (întrucât conține noi pretenții față de cele exprimate prin acțiunea inițială), el nu putea fi luat în considerare de Tribunal întrucât a fost formulat cu încălcarea dispozițiilor art. 132 alin. 1 din Vechiul Cod de Procedură Civilă.
Potrivit acestui text, „la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii…”.
Or, „răspunsul la întâmpinare” a fost depus la termenul la care s-au pus concluzii în fond (după prima zi de înfățișare) și fără ca instanța de judecată să fi dat o asemenea încuviințare reclamantului-recurent.
În conformitate cu prevederile art. 129 alineatul ultim din codul de procedură civilă de la 1865, „în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății”.
Ținând seama de acest text legal și de faptul că prima instanță a fost legal învestită (sesizată) doar cu pretențiile exprimate prin cererea introductivă de instanță, nu și cu cele cuprinse prin „răspunsul la întâmpinare”, susținerile din motivarea recursului apar ca nefondate și urmează a fi înlăturate, neputându-se reproșa Tribunalului faptul că nu s-ar fi pronunțat asupra a tot ceea ce s-a cerut.
Pe de altă parte, nimic nu-l împiedică pe recurentul-reclamant ca în măsura în care C. de P. i-ar fi reținut sume de bani în plus față de debitul stabilit prin decizia contestată, să formuleze o cerere în justiție prin care să solicite restituirea acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul-reclamant T. L. împotriva sentinței civile nr.2883 din data de 11 martie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.01.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
L. C. E. L. P. A.
Dobraniște U.
GREFIER
F. V.
Red.: C.D.
Dact.: A.C./2ex.
28.01.2015
Jud. fond: M. M.
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 901/2015. Curtea de Apel... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 109/2015. Curtea... → |
|---|
