Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1192/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1192/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 03-12-2013 în dosarul nr. 14338/118/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1192/CM/2013
Ședința publică de la 03 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE J. Z.
Judecător R. A.
Judecător M. B.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul I. ȘCOLAR JUDEȚEAN C. cu sediul în C., ..11, județul C., împotriva sentinței civile nr. 1925/17.04.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimatul-reclamant intimat S. L. AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C. cu sediul în C., . nr. 13, județul C., în numele membrilor de sindicat M. A., E. A., A. F., A. G., A. L., A. R., B. V., B. A. G., B.{ V.] L. G., B. M., B. I. E., B. S., B. V., B. A., B. L. E., C. V., C. A., C. M., C. M., C. M. T., C. I., C. M., C. A., C. N., C. V., D. M. C., D. A., D. E., D. V., E. I., F. G., G. G., G. M., G. C. E., G. N. C., G. C. M., I. V., H. D., H. E. C., I. A., L. A. B., L. G., M.{ G. G., M. M., M. C., { B.} M. M., M. M., M. C. M., M. I. G., N. C., N. I., N. M., O. E. S., O. E. M., O. A., P. C. D., P. M., P. M. C., P. D., P. C., P. C. D., P. M., P. E., P. G., P. L., R. V., R. I. A., S. E., S. A., S. L. E., S. C., S. L. E., S. M., S. M.-L., S. A.- D., T. L.-V., T. N. D., T. E., V. A., V. M., intimatul-pârât C. JUDEȚEAN DE RESURSE SI ASISTENȚA EDUCAȚIONALĂ C. cu sediul în C., ., județul C., intimat-pârât M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI cu sediul în București, .. 28-30, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic A. E. în reprezentarea intimatului-reclamant S. L. al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat cu intimații și este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Reprezentantul intimatului-reclamant depune la dosar delegația de reprezentare, învederând instanței că nu are alte cereri de formulat.
Curtea, după deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în baza prevederilor art. 150 C.pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.
Reprezentantul intimatului-reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat cu consecința menținerii sentinței atacate, ca temeinică și legală.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._, reclamanții A. A., A. F., A. G., A. L., A. R., B. V., B. A. G., B.(V.) L. G., B. M., B. I. E., B. S., B. V., B. A., B. L. E., C. V., C. A., C. M., C. M., C. M. T., C. I., C. M., C. A., C. N., C. V., D. M. C., D. A., D. E., D. V., E. I., F. G., G. G., G. M., G. C. E., G. N. C., G. C. M., I. V., H. D., H. E. C., I. A., L. A. B., L. G., M. A., M.( G.) G., M. M., M. C., ( B.) M. M., M. M., M. C. M., M. I. G., N. C., N. I., N. M., O. E. S., O. E. M., O. A., P. C. D., P. M., P. M. C., P. D., P. C., P. C. D., P. M., P. E., P. G., P. L., R. V., R. I. A., S. E., S. A., S. L. E., S. C., S. L. E., S. M., S. M.-L., S. A.- D., T. L.-V., T. N. D., T. E., V. A., V. M., reprezentați de S. L. al Salariaților din Învățământul Preuniversitar, a chemat în judecată pe pârâții Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională C., M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și I. Școlar Județean C., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea unității școlare la plata diferenței dintre suma primită cu titlu de ajutor financiar acordat cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic necesare îmbunătățirii calității activității didactice și valoarea cuvenită a acestui ajutor prevăzut de Legea nr.315/2006, respectiv echivalentul în lei a 100 de euro calculat la cursul de schimb valutar comunicat de BNR la data plății, obligarea unității școlare la calcularea și plata către reclamanți a echivalentului în lei a sumei de 100 de euro reprezentând ajutorul financiar pentru stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic necesare îmbunătățirii calității activității didactice și valoarea cuvenită a acestui ajutor prevăzut de Legea nr.315/2006, respectiv echivalentul în lei a 100 de euro calculat la cursul de schimb valutar comunicat de BNR la data plății, obligarea pârâtului Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aloce Inspectoratului Școlar Județean C. suma necesară plății diferenței dintre echivalentul în lei a l sumei de 100 euro si suma de 130 lei acordată în anul 2009 precum și a echivalentului în lei al sumei de 100 euro cuvenit anului 2010, obligarea pârâtului I. Școlar județean C. să aloce către unitățile de învățământ de stat suma necesară plății diferenței dintre echivalentul în lei al sumei de 100 euro și suma de 130 lei și echivalentul în lei al sumei de 100 euro.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că potrivit Legii nr.315/2006, începând cu 1.01.2007 cadrele didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar beneficiază de un ajutor financiar în vederea achiziționări de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice. Ajutorul în cauză se acordă anual la solicitarea cadrelor didactice și reprezintă echivalentul în lei a 100 euro calculat la cursul de schimb valutar comunicat de BNR la data plății.
Se mai arată că reclamanții au solicitat acordarea ajutorului financiar până la 01.11.2008, iar în luna decembrie 2009 s-a realizat o plată parțială în cuantum de 130 lei. Se mai învederează că și în anul 2009 reclamanții au formulat cereri de acordare a ajutorului de 100 euro reglementat pentru anul 2010, însă pentru acesta an nu a mai fost executată nici măcar o plată parțială.
În drept au fost invocate dispozițiile legii nr.315/2006, HG nr.453/2007, art.268 alin 1 lit.c din Codul muncii, legea nr.62/2011.
Pârâtul I. Școlar Județean C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Se susține că acordarea ajutorului financiar prevăzut de art. 1 din Legea 315/2006 privind stimularea achiziționării de cârti sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, in învatamantul preuniversitar, în beneficiul cadrelor didactice, era condiționată - potrivit art.3 din Normele metodologice de aplicare a Legii 315/2006 aprobate prin HG nr. 453/2007 - de formularea unei cereri de către beneficiar și înregistrată până la data de 1 noiembrie pentru anul următor la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercită funcția de bază, iar plățile se efectuau începând cu luna ianuarie din anul următor.
Se mai arată că deși reclamanții au făcut dovada depunerii cererilor la unitatea de învățământ în termenul legal pentru a beneficia de ajutor financiar aferent anului 2009 și 2010, aceste cereri sunt tardive sau nu se face dovada depunerii de documentele justificative privind achiziționarea de cărți sau programe pe suport electronic.
Potrivit art. 5 alin. 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii 315/2006 aprobate prin HG nr. 453/2007,prevede că plata ajutorului financiar se face de unitățile de învățământ pe bază de documente justificative sau în avans, într-o singură tranșă,cu încadrarea în cuantumul stabilit de art. 1 alin. 2 iar justificarea sumelor primite ca avans se realizează în condițiile legii. Prin urmare, conform prevederilor legale, regula - pentru ca ajutorul să devină debit de plată - este aceea a dovedirii anticipate, cu înscrisuri, a efectuării cheltuielii pentru scopul prevăzut, iar numai ca excepție este consacrată posibilitatea avansării sumei cu justificarea ulterioară a acestora în condițiile legii.
Se susține că din dosarul cauzei nu rezultă ca reclamanții să fi angajat cheltuieli personale pentru achiziționarea de cărți si programe educaționale pe suport electronic la nivelul anului 2009 - 2010, deși modalitatea instituită de lege este decontarea acestora și achitarea ulterioară. Potrivit art. 5 din normele metodologice pentru alocarea ajutorului financiar unitățile de învățământ vor solicita inspectoratelor școlare, lunar, până la data de 10 ale fiecărei luni sumele necesare pentru plata acestui ajutor aferent lunii următoare, inspectoratele școlare județene urmând a solicita M.E.C.T, lunar, până la data de 20 ale fiecărei luni, necesarul de deschideri de credite bugetare pentru luna următoare.
Se învederează instanței că reclamanții nu au făcut dovada solicitărilor unității de învățământ, conform precizărilor citate, adresate Inspectoratului Școlar Județean C. pentru ca acesta să aloce sumele de bani care să acopere ajutorul financiar în cuantum de 100 euro pentru anul 2009 și 2010.
Pârâtul apreciază că ajutorul financiar pretins pentru anul 2010 a fost sistat urmare a abrogării exprese a Legii 315/2006 prin art. 15 alin. 1 lit.k din Legea 118/2010. Ca urmare, nu ar putea beneficia decât de o parte din suma de 100 euro, echivalent în lei, doar dacă se face dovada depunerii cererilor la unitatea de învățământ în termenul legal precum și dovada solicitărilor unității de învățământ, adresate Inspectoratului Școlar Județean C..
De asemenea, prin întâmpinare s-a invocat și excepția prescripției extinctive, arătând că dreptul la acțiune s-a născut la 1.11.2008, precum și excepția lipsei de interes în formularea acțiunii.
Pârâtul M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătându-se că, potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 315/2006 privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice, în învățământul preuniversitar, sumele necesare acordării ajutorului financiar se asigură de la bugetul de stat, prin M. Educației și Cercetării.
Conform art.2 din Legea nr.315/2006 ajutorul financiar acordat cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar în vederea achiziționării de cărți sau programe educaționale pe suport electronic se acordă anual și reprezintă echivalentul a 100 de euro pentru fiecare perioadă de referință, acest sprijin financiar pentru cadrele didactice nu este unul total dezinteresat ci, în sarcina beneficiarilor se instituie obligația de a achiziționa cărți sau programe educaționale pe suport electronic pentru realizarea unui salt calitativ al activității didactice.
Astfel, în conformitatea cu art.5 alin.6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.315/2006 aprobate prin H.G. nr. 453/2007: plata ajutorului financiar se face de unitățile de învățământ pe baza de documente justificative, sau în avans, într-o singură tranșă, cu încadrarea în cuantumul stabilit de art. 1 alin.2, iar justificarea sumelor primite ca avans se realizează în condițiile legii.
Prin urmare, conform prevederilor legale, regula, pentru ca ajutorul să devină debit de plată este aceea a dovedirii anticipate, cu înscrisuri, a efectuării cheltuielii pentru scopul prevăzut, iar numai ca excepție este consacrată posibilitatea avansării sumei cu justificarea ulterioară a acestora, în condițiile legii.
Se arată că, în prezenta cauză, se solicită plata ajutorului pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic necesare îmbunătățirii calității didactice aferent anului 2010.
Din dosarul cauzei nu rezultă ca reclamantul să fi angajat cheltuieli personale pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic la nivelul anului 2010 deși modalitatea regulă instituită de lege este decontarea acesteia, achitarea ulterioară.
Mai mult, conform art.61 alin. 1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, iar potrivit alin.2 orice venit neîncasat și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată, în cadrul prevederilor bugetare și neplătită la data de 31 decembrie se vor incasa sau se vor plăti în contul bugetar pe anul următor. Conform aliniatului 3 al art.61 din aceeași lege, creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1925/17.04.2013 pronunțată de Tribunalul C. s-au respins excepțiile lipsei de interes și a prescrierii dreptului material la acțiune, invocate de către I. Școlar Județean C.; a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanți și, în consecință, a fost obligat pârâtul Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională C., să plătească reclamanților, cu titlu de avans, diferența dintre suma de 100 euro, calculată în lei la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României din ziua plății, și suma de 130 lei, reprezentând ajutor financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic aferent anului 2009, corespunzător perioadei lucrate în unitatea de învățământ; a fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să vireze în bugetul M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sumele necesare plății integrale a ajutorului prevăzut de Legea nr.315/2006, aferent anului 2009, actualizat în funcție de rata inflației la data plății; a fost obligat pârâtul M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aloce Inspectoratului Școlar Județean C. suma necesară plății sumelor mai sus-menționate; a fost obligat pârâtul I. Școlar Județean C. să aloce pârâtului Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională C., sumele necesare plății sumelor mai sus-menționate, alocate de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; s-au respins celelalte pretenții, ca fiind nefondate.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Asupra excepției lipsei de interes
Instanța constată că reclamanții au interes în promovarea cererii, neputându-se considera că o persoană ar putea să nu aibă interes să îi fie plătită o sumă de bani, prin care patrimoniul său ar spori, respectiv cu cărțile sau programele educaționale pe suport electronic care urmează a fi achiziționate cu acea sumă de bani. Cum această sumă de bani se acordă inclusiv cu titlu de avans, pârâții nu ar putea reproșa reclamantei neachiziționarea cărților sau a programelor educaționale pe suport electronic, culpa revenind pârâților care nu și-au executat obligațiile referitoare la plata avansului. Ca urmare, excepția lipsei de interes va fi respinsă ca neîntemeiată.
Asupra excepției prescrierii dreptului la acțiune
Conform art. 268 alin. 1 lit. c Codul muncii, se prescriu în termen de trei ani de la data nașterii dreptului la acțiune pretențiile reclamantului în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator
În speță, pretențiile ce formează obiectul litigiu se circumscriu sferei drepturilor salariale, întrucât salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de către salariat, aceasta cuprinzând salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adausuri.
În ceea ce privește excepția prescrierii dreptului la acțiune invocată în temeiul disp.art.268 lit.c din Codul muncii, se constată că acțiunea a fost introdusă la 05.12.2012, iar reclamantul solicită plata drepturilor de natură salarială cu respectarea termenului general de prescripție. Conform art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 453/2007, ajutorul financiar se acordă de către unitatea de învățământ la care cadrul didactic își desfășoară activitatea. Art. 3 din aceleași norme prevede că ajutorul se acordă anual, pe bază de cerere formulată de beneficiari și înregistrată până la data de 1 noiembrie pentru anul următor, la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercită funcția de bază, iar plățile se efectuează începând cu luna ianuarie a anului următor.
În consecință, pretențiile ce au ca obiect plata unor sume de bani, care au ca izvor drepturi născute în cadrul termenului de trei ani, calculați în funcție de data introducerii cererii de chemare în judecată, nu sunt prescrise.
Prin urmare, excepția dreptului la acțiune va fi respinsă.
Asupra fondului cauzei
Reclamanții au calitatea de cadre didactice în cadrul instituției de învățământ pârâte. După cum rezultă din art. 1 din Legea 315/2006, se acordă un ajutor financiar cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar, în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice. Potrivit art. 6, această lege a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007.
Asupra cererii privind acordarea ajutorului financiar, aferent anului școlar 2008-2009
Reclamanții au făcut dovada prin înscrisurile depuse la dosar, atât a calității de angajați ai instituției de învățământ pârâte, cât și a achitării sumei de 130 lei.
Prin dispozițiile art.1 din Legea nr. 315/2006 s-a prevăzut acordarea unui ajutor financiar cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar, în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătății calității activității didactice. De asemenea, art.2 din aceeași lege prevedea că ajutorul financiar prevăzut la art.1 se acordă anual la solicitarea cadrelor didactice și reprezintă echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de BNR la data plății.
Prin HG nr. 453/2007 s-au aprobat Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006. Potrivit art.2, 3 din HG nr. 453/2007, ajutorul financiar se acordă anual de către unitatea de învățământ preuniversitar la care cadrul didactic își desfășoară activitatea, pe bază de cerere formulată de beneficiar.
De asemenea, art. 5 al.6 din aceeași hotărâre, dispune că plata ajutorului financiar se face de către unitățile de învățământ. Conform art.4 din HG 453/2007, scopul acordării acestui ajutor financiar constă în asigurarea perfecționării activității cadrelor didactice, a creșterii calității pregătirii de specialitate și îmbunătățirii calității activității educative a personalului didactic din învățământul preuniversitar, beneficiarii ajutorului achiziționând programe educaționale sau cărți pe suport electronic, precum și cărți pe suport de hârtie.
Raportând dispozițiile legale anterior enunțate la situația de fapt din speță, se constată că reclamanții au solicitat în termenul legal acordarea ajutorului financiar aferent anului 2009, ajutor prevăzut de Legea nr. 315/2006, însă pârâta a achitat din suma cuvenită numai 130 lei.
Având în vedere dispozițiile Legii nr. 315/2006 potrivit cărora reclamanții, membrii de sindicat, beneficiază de contravaloarea în lei a ajutorului financiar de 100 euro aferent anului 2009, precum și faptul că aceștia au beneficiat parțial de acest ajutor prin plata sumei de 130 lei de către angajator, se apreciază că li se cuvine și diferența neacordată din acest ajutor .
Având în vedere considerentele de fapt și de drept anterior expuse, se constată că cererea este întemeiată, urmând să fie admisă.
Asupra cererii privind acordarea ajutorului financiar, aferent anului școlar 2009-2010
Reclamanții nu au făcut dovada că în cursul lunilor octombrie - noiembrie 2009 au formulat cereri privind acordarea sumei de 100 Euro în echivalent, cu titlu de ajutor financiar pentru achiziționarea de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, aferent anului 2010.
Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 1 din Legea nr. 315/2006, care reglementează acordarea unui drept de natură pecuniară în favoarea salariaților-reclamanți, reprezentați de sindicat în dosarul pendinte, în calitatea lor de cadre didactice din învățământul preuniversitar, pentru achiziționarea de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic necesare îmbunătățirii calității activității didactice. Art. 2 din același act normativ prevede că ajutorul financiar se acordă anual, la solicitarea cadrelor didactice, și reprezintă echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul BNR din data plății.
Potrivit acestor prevederi legale, condițiile pe care persoana trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de ajutorul financiar sunt cele de a avea calitatea de cadru didactic titular si/sau suplinitor calificat din învățământul preuniversitar și de a formula cerere de acordare a ajutorului financiar.
Prin Normele metodologice, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 453/2007, se reglementează mecanismul de acordare a ajutorului financiar.
Față de dispozițiile Legii nr. 315/2006, instanța apreciază că intenția legiuitorului a fost de a acorda dreptul în litigiu sub formă de „ajutor”, adică în avans. Aceeași concluzie se desprinde din dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 453/2007, care, la art. 5 alin. 6, prevăd că „plata ajutorului financiar se face de către unitățile de învățământ, integral, pe baza documentelor justificative, sau în avans, într-o singură tranșă, cu încadrare în cuantumul stabilit la art. 1 alin. 2”, respectiv în echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul BNR din data plății.
Din interpretarea coroborată a dispozițiilor Legii nr. 315/2006 și ale Hotărârii Guvernului nr. 453/2007, rezultă că nașterea dreptului cadrelor didactice reclamante are loc la momentul când sunt fost îndeplinite condițiile prevăzute de lege, respectiv la data depunerii cererii pentru acordarea ajutorului financiar.
Momentul plății ajutorului financiar nu are relevanță asupra existenței unui drept astfel cum el este consacrat de lege, după cum refuzul de a plăti acest drept până la momentul abrogării legii nu poate duce la desființarea retroactivă a acestuia, în condițiile în care el s-a născut sub legea abrogată, întrucât o lege civilă nu poate produce efecte retroactive.
În consecință, atâta timp cât timp reclamanții nu au dovedit că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 315/2006, întrucât la dosar nu există dovada faptului că s-au adresat unității de învățământ pentru acordarea ajutorului până la data de 1.11.2009, conform art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 453/2007, aceștia nu sunt îndreptățiți la recunoașterea și valorificarea dreptului.
Susținerile pârâtului I. Școlar că a manifestat diligențe pentru plata ajutorului către reclamanți, solicitând Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului alocarea de fonduri pentru plata acestui ajutor, pe baza solicitărilor primite de la unitățile de învățământ, nu sunt de natură a conduce la exonerarea acestui pârât de obligația alocării către unitatea de învățământ a sumelor necesare plății ajutorului prevăzut de Legea nr. 315/2006.
Apărarea potrivit căreia I. Școlar, în calitate de ordonator secundar de credite pentru plata ajutorului financiar în litigiu, a respectat prevederile legale în materia cheltuielilor bugetare, respectiv dispozițiile art. 4, art. 14, art. 22 și art. 61 alin. 1 din Legea nr. 500/2002 coroborate cu cele ale Legii nr. 18/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 19/2009 nu poate fi reținută, deoarece lipsa resurselor bugetare nu poate constitui motiv pentru neacordarea unor drepturi prevăzute de lege, având în vedere faptul că plata acestor drepturi nu este condiționată, prin dispozițiile Legii nr. 315/2006, de existența fondurilor bugetare. Dacă acordarea ajutorului financiar ar fi condiționată de existența disponibilităților bugetare, acest drept ar deveni iluzoriu, întrucât executarea obligației corelative devine sine die.
Împrejurarea că alocarea resurselor bugetare, elaborarea bugetului de stat și rectificarea acestuia revin puterii executive și puterii legiuitoare, iar acestea nu au identificat resursele necesare plății ajutorului financiar, nu împiedică instanța de judecată sesizată cu o acțiune având ca obiect obligarea angajatorului la plata unor drepturi prevăzute de legislația în vigoare, să se pronunțe asupra pretențiilor deduse judecății, iar admiterea unei astfel de cereri de chemare în judecată nu reprezintă stabilirea de către instanță a unei alte modalități de alocare a resurselor bugetare, ci asigură aplicarea legii într-un stat de drept, fără a fi depășite atribuțiilor puterii judecătorești și a se săvârși un exces de putere prin îndeplinirea unor atribuții care revin exclusiv puterii legislative.
Împrejurarea că reclamanții nu au dovedit achiziționarea de cărți și programe educaționale în cursul anului 2010 și că au fost prejudiciați prin neplata ajutorului financiar nu constituie un argument pertinent pentru respingerea acțiunii reclamanților, câtă vreme, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 6 din Normele metodologice, „plata ajutorului financiar se face de către unitățile de învățământ, integral, pe baza documentelor justificative, sau în avans, într-o singură tranșă, cu încadrare în cuantumul stabilit la art. 1 alin. 2”, instituindu-se astfel ca modalitate alternativă plata în avans, urmând ca justificarea să se realizeze pe baza documentelor prezentate ulterior (art. 5 alin. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 453/2007). În ceea ce privește prejudiciul creat, dată fiind finalitatea normei juridice care reglementează dreptul reclamanților, și anume: perfecționarea pregătirii profesionale cu efecte implicite asupra calității activității didactice, acesta se prezumă.
Raportat la considerentele expuse, instanța a admis în parte acțiunea.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs pârâtul I. Școlar Județean C.. În motivarea recursului său, acesta a arătat următoarele: consideră soluția greșită; plata sumei de 130 de lei în favoarea reclamanților pentru anul 2009 este un fapt atestat exclusiv de unitatea de învățământ pârâtă, nesupus vreunui control judiciar; prezumția depunerii cererilor în termen pentru plata ajutorului financiar aferent anului 2009 creată în favoarea reclamanților a fost criticată chiar prin întâmpinare, în sensul că în lipsa dovedirii formulării cererilor în termenul prevăzut de lege, nici plata parțială nu ar fi justificată; consideră că odată declanșată procedura judiciară, instanța era datoare a verifica prima condiție de admisibilitate a acordării ajutorului financiar, anume depunerea unei cereri în termen; chiar dacă ajutorul financiar se putea acorda și în avans, urmând ulterior să fie făcută dovada achiziționării de cărți și alt material didactic pe suport electronic în condițiile legii, cel puțin pentru cei 130 de lei acordați în decembrie 2009 reclamanții erau obligați a face dovada achiziționării de cărți și programe educaționale cu ocazia formulării prezentei acțiuni; în acest sens consideră că nu ar mai putea fi vorba de o obligație prematur a fi analizată; cum reclamanții nu au produs o astfel de dovadă, consideră că diferența de bani nu ar putea fi acordată de vreme ce nici pentru plata parțială efectuată deja de mai bine de 3 ani reclamanții nu au făcut dovada achiziționării de cărți și material educațional pe suport electronic; întrucât unul din capetele de cerere ale acțiunii introductive a fost obligarea Inspectoratului Școlar Județean C. la alocarea către unitatea de învățământ a sumelor de bani reprezentânde diferența ajutorului financiar aferent anului 2009 și 2010 a învederat instanței de fond că nu ar putea fi obligați la o asemenea conduită atâta timp cât nu s-a făcut dovada îndeplinirii de către unitatea de învățământ angajatoare a demersurilor necesare alocării unor asemenea sume de bani; chiar dacă nu este o condiție a cărei neîndeplinire să fie imputabilă reclamanților, așa cum a arătat prima instană, nealocarea respectivelor sume nu ar putea fi imputabilă Inspectoratului Școlar Județean C., atâta timp cât toate etapele prevăzute de lege nu au fost îndeplinite.
În drept recursul a fost întemeiat pe prevederile art.304 pct.9 Cod.pr.civ. și art.3041 Cod.pr.civ. .
Intimații nu au formulat întâmpinare.
În recurs nu s-au administrat alte probe.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041 Cod.pr.civ., Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 din Legea nr. 315/2006, se acordă un ajutor financiar cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar, în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice.
Conform art. 2 din același act normativ „ajutorul financiar prevăzut la art. 1 se acordă anual la solicitarea cadrelor didactice și reprezintă echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data plății”.
Prin art. 5 din Anexa 1 la H.G. nr. 453/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 se prevede faptul că unitățile școlare vor solicita lunar, până la data de 10 a fiecărei luni, la inspectoratul școlar, sumele necesare pentru plata ajutorului financiar aferent lunii următoare.
Inspectoratele școlare județene vor solicita lunar până la data de 20 a fiecărei luni, la M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, necesarul de deschidere de credite bugetare pentru luna următoare.
Inspectoratele școlare județene vor aloca lunar către unitățile școlare sumele necesare efectuării plății ajutoarelor într-un cont de disponibil deschis în afara bugetului local.
Prin adresa nr. 128/CB/15.11.2009 emisă de M. Educației, Cercetării și Inovării s-a stabilit ca în urma suplimentării bugetului M.E.C.I. la art.57.02.01 suma alocată pentru fiecare județ în parte reprezintă 33% din contravaloarea a 100 Euro, motiv pentru care s-a efectuat plata în limita sumei de 130 de lei din contravaloarea a 100 euro pentru fiecare beneficiar în parte.
Deși prin dispozițiile art. 2 din Legea nr. 315/2006 se prevedea faptul că ajutorul financiar acordat cadrelor didactice în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, este în cuantum de 100 Euro echivalentul în lei, din adresa menționată mai sus, rezultă că acest ajutor a fost plătit parțial în limita sumelor alocate.
Este adevărat că art.5(3) din Anexa 1 la HG nr. 453/2007 prevede că sumele necesare plății acestui ajutor financiar se asigură din bugetul Ministerului Educației în limita creditelor bugetare aprobate.
Dar, prin dispozițiile art. 2 din Legea nr. 315/2006 legiuitorul nu a prevăzut faptul că ajutorul social de 100 Euro echivalent în lei poate fi diminuat în limita creditelor bugetare deschise.
Prin normele de aplicare sunt aduse modificări Legii nr. 315/2006, fapt ce contravine dispozițiilor art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Potrivit art. 77 din Legea nr. 24/2000 ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor, ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului.
În continuare, prin art. 78 se prevede că ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora.
Împrejurarea că pentru anul 2009 în bugetul Ministerului Educației nu au fost incluse sumele necesare acordării integrale a acestor drepturi stabilite de Legea nr. 315/2006 nu are relevanță și nu poate nega drepturile stabilite prin lege în favoarea reclamanților, întrucât bugetul de venituri și cheltuieli constituie doar un instrument prin care se realizează, între altele, plata obligațiilor asumate sau stabilite prin lege pentru stat sau o instituție publică, actul prin care se adoptă bugetul neputând constitui în sine un instrument juridic prin care să se recunoască sau să se nege anumite drepturi legale sau constituționale preexistente sau ulterioare.
Plata unei părți din ajutorul financiar prevăzut de Legea nr. 315/2006 pentru anul 2009 constituie o recunoaștere a pârâților cu privire la existența cererilor formulate de cadrele didactice reclamante precum și a cererii de alocare a fondurilor de către unitatea de învățământ, astfel că nu pot fi reținute susținerile recurentului în sensul că reclamanții nu au formulat cererii pentru acordarea acestui ajutor financiar, s-au nu le-au formulat în termen ori că unitatea de învățământ nu a solicitat alocarea fondurilor necesare plății acestui ajutor financiar.
Recunoașterea plății atât e către reclamanți cât și de către pârâta unitatea școlară face inutilă administrarea altor probe.
De aceea, susținerile recurentului privind inexistența cererilor de acordare a acestui ajutor pentru anul 2009 sunt lipsite de relevanță.
Oricum, drepturile pretinse de reclamanții erau cuvenite anual. Faptul că, pentru motive privind necesitatea fundamentării bugetului pentru anul următor, cererile pentru acest ajutor trebuiau depuse în luna noiembrie a anului precedent conform art.3 din Normele metodologice aprobate prin HG nr.453/2007, nu înseamnă că dreptul la acțiune pentru acest ajutor financiar se stingea în cazul în care o astfel de cerere nu era formulată până la acea dată întrucât nu se poate considera că termenul respectiv ar fi un termen de decădere.
Astfel, dreptul pretins de reclamanți fiind un drept prevăzut într-o lege, nu ar putea fi prevăzut în normele de aplicare a legii un termen de decădere a cărui nerespectare să ducă la pierderea dreptului însuși, în condițiile în care un astfel de termen de decădere nu este prevăzut în legea care instituie dreptul.
Ca urmare, în interiorul termenul de prescripție reclamanții puteau formula cererea de acordare a acestui ajutor financiar, această cerere constituind în cauză chiar cererea de chemare în judecată.
În condițiile în care pârâtul nu a alocat fondurile necesare acordării ajutorului financiar prevăzut de Legea nr. 315/2006 iar acesta nu s-a acordat în avans astfel cum prevedeau normele legale indicate anterior și, mai mult, unitățile școlare au fost informate în mod expres de către recurentul pârât că în anul 2009 nu se va acorda decât suma de 130 lei din acest ajutor, nu este admisibil ca recurentul să invoce propria turpitudine pentru a se exonera de plata ajutorului financiar prin invocarea faptului că reclamanții nu au prezentat dovada achiziționării materialelor didactice sau că unitatea școlară nu ar fi solicitat alocarea acestor fonduri în condițiile în care situația îi este imputabilă.
Criticile la acest ajutor corespunzător anului 2010 sunt lipsite de obiect în condițiile în care cererea reclamanților pentru acordarea acestor drepturi a fost respinsă.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod.pr.civ. se va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul I. ȘCOLAR JUDEȚEAN C. cu sediul în C., ..11, județul C., împotriva sentinței civile nr. 1925/17.04.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimatul-reclamant intimat S. L. AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C. cu sediul în C., . nr. 13, județul C., în numele membrilor de sindicat M. A., E. A., A. F., A. G., A. L., A. R., B. V., B. A. G., B.{ V.] L. G., B. M., B. I. E., B. S., B. V., B. A., B. L. E., C. V., C. A., C. M., C. M., C. M. T., C. I., C. M., C. A., C. N., C. V., D. M. C., D. A., D. E., D. V., E. I., F. G., G. G., G. M., G. C. E., G. N. C., G. C. M., I. V., H. D., H. E. C., I. A., L. A. B., L. G., M.{ G. G., M. M., M. C., {B.} M. M., M. M., M. C. M., M. I. G., N. C., N. I., N. M., O. E. S., O. E. M., O. A., P. C. D., P. M., P. M. C., P. D., P. C., P. C. D., P. M., P. E., P. G., P. L., R. V., R. I. A., S. E., S. A., S. L. E., S. C., S. L. E., S. M., S. M.-L., S. A.- D., T. L.-V., T. N. D., T. E., V. A., V. M., intimatul-pârât C. JUDEȚEAN DE RESURSE SI ASISTENȚA EDUCAȚIONALĂ C. cu sediul în C., ., județul C., intimat-pârât M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI cu sediul în București, .. 28-30, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Decembrie 2013.
Președinte, J. Z. | Judecător, R. A. | Judecător, M. B. |
Grefier, A. B. |
Redactat jud. A. R. 19.12.2013
Tehnored.A.B./08.01.2014/2ex
Jud.fond R.I. S.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 665/2013.... | Suspendarea provizorie a executarii. Sentința nr. 5922/2013.... → |
|---|
