Recalculare pensie. Decizia nr. 229/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 229/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 16-12-2014 în dosarul nr. 2430/118/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 229/AS
Ședința publică din data de 16 Decembrie 2014
Complet specializat pentru cauze privind
conflictele de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE J. Z.
Judecător M. S. S.
Grefier M. G.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul reclamant C. T., cu domiciliul în municipiul C., ., ., etaj 3, apt. 16, județul C., împotriva sentinței civile nr. 601 din 17.03.2014 pronunțate de Tribunalul C.-Secția I civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în municipiul C., ., județul C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă d-l avocat Sari C. pentru apelantul reclamant C. T., în baza împuternicirii avocațiale nr._/16.04.2014, lipsind intimata pârâtă C. Județeană de Pensii C..
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.155 și următoarele Cod procedură civilă.
Apelul este declarat în termenul prevăzut de lege, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 157 din Legea nr. 263/2010.
Grefierul expune referatul cauzei în cadrul căruia evidențiază părțile, stadiul dosarului și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Întrebat fiind, apelantul reclamant C. T. prin apărătorul său arată că nu mai au alte cereri de formulat, probe de propus sau excepții de invocat, solicitând cuvântul asupra apelului. Totodată depune la dosar împuternicirea avocațială și 2 chitanțe cu care face dovada onorariului de avocat în sumă de 700 lei (314/16.04.2014 și 373/11.12.2014)
Curtea, luând act de declarația părții prezente prin apărătorul său, în temeiul dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul apelului.
Având cuvântul apărătorul apelantului reclamant C. T. solicită admiterea apelului pentru următoarele considerente:
Hotărârea primei instanțe este netemeinică și nelegală.
În fapt, la data de 29.02.2012 reclamantul apelant a depus o cerere la C.
Județeană de Pensii C. pentru recalcularea pensiei, în baza unor noi
adeverințe, iar pârâta nu a emis nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, motiv pentru care acesta a formulat o acțiune la Tribunalul C. având ca obiect obligarea pârâtei la recalcularea pensiei în baza celor 3 adeverințe noi. Pârâta intimată nu a depus întâmpinare, astfel că în mod corect instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art.208 alin.2 C.pr.civ. La cererea reclamantului și cu acordul expres al pârâtei, în cadrul cercetării judecătorești, instanța de fond a dispus administrarea probei cu înscrisuri și a probei cu expertiză tehnică judiciară pentru stabilirea punctajului mediu anual pe baza noilor adeverințe. În cursul procesului pârâta intimată a depus o decizie de recalculare prin care însă nu a recalculat pensia corespunzător. Urmează a se reține că la momentul depunerii acestei decizii în instanță, apelantul reclamant nu și-a însușit-o deoarece nu reprezenta o recalculare corectă a punctajului mediu anual, chiar inferior celui stabilit prin expertiza tehnică efectuată în cauză. Nici instanța de fond nu a luat în considerare această decizie depusă de pârâtă, procedând mai departe la cercetarea judecătorească. Raportat la această decizie de recalculare a pensiei pârâta nu a invocat excepția lipsei de obiect. În opinia sa, consideră că pârâta nici mai era în drept să depună o astfel de decizie, pretinsă ca probă, față de dispozițiile art. 208 al.2 C.pr.civ.. Mai arată că, după ce s-a răspuns de către expertul desemnat în cauză la obiecțiunile formulate de pârâtă, instanța de fond a acordat cuvântul ambelor părți asupra fondului cauzei, moment la care pârâta, de asemenea, nu a invocat excepția lipsei de obiect a cauzei raportat la faptul că depunându-se acea decizie de recalculare aceasta consideră că, a rămas fără obiect acțiunea reclamantului. Consideră că excepția lipsei de obiect este o excepție de fond, excepție pe care nici pârâta nu a invocat-o și nici instanța de fond nu a pus-o în discuție.
Totodată consideră că a fost încălcat principiul disponibilității părților, având în vedere că ambele părți au fost de acord cu administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară pentru stabilirea punctajului mediu anual în cadrul cercetării judecătorești în acțiunea reclamantului de obligare a pârâtei la recalculare în baza celor 3 adeverințe noi.
De asemenea, în mod eronat a reținut instanța de fond, în considerentele
hotărârii, că legalitatea punctajului mediu anual și cuantumul diferențelor de pensie pot fi verificate și stabilite numai în cadrul procedurii contestației deciziei de recalculare.
Se solicită a se avea în vedere că, decizia de recalculare a pensiei depusă la dosar în cursul procesului de către pârâtă a fost contestată la Comisia Centrală de Contestații, petiție care nu a fost soluționată în termenul prevăzut de lege de către pârâtă. Față de această împrejurare în cadrul concluziilor pe fond, reclamantul apelant a înțeles să solicite și anularea acestei decizii de recalculare a pensiei, pentru că această decizie împreună cu acțiunea reclamantului se circumscriau aceluiași obiect care era recalcularea pensiei în baza unor adeverințe noi, ceea ce, în opinia sa, nu înseamnă o modificare a acțiunii care să conducă la soluția pe care a adoptat-o instanța de fond.
Mai mult, tot instanța de fond, în considerentele hotărârii, revine ulterior, contrazicându-se, precizând că se poate soluționa pe fond și o acțiune în recalcularea pensiei, astfel cum s-a solicitat de către reclamant, doar în situația în care pârâta nu a soluționat cererea în termenul legal sau într-un termen rezonabil. Și în acest sens se motivează, fără o bază legală că, dacă o astfel de decizie de recalculare a pensiei se emite de către pârâtă pe parcursul procesului, judecata instanței se limitează doar la faptul dacă obligația de a face a fost executată de către pârâtă. Ori, dacă pârâta nu a soluționat cererea în acest termen rezonabil, reclamantul este în drept să se adreseze instanței.
Consideră că în mod greșit instanța de fond a respins cererea reclamantului ca rămasă fără obiect vizavi de depunerea de către pârâtă a deciziei de recalculare a pensiei, cauza nefiind soluționată pe fondul cererii.
În concluzie, se solicită admiterea apelului pentru motivele expuse pe larg în considerentele cererii de apel, casarea sentinței apelate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță. Pe fondul cauzei se solicită admiterea acțiunii și obligarea Casei Județene de Pensii C. la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei, punctul mediu anual corect fiind cel stabilit de expertiza tehnică judiciară efectuată la fondul cauzei. Cu privire la cheltuielile de judecată, aceste vor fi solicitate pe cale separată.
Fiind lămurită cu privire la cauza dedusă judecății, în conformitate cu dispozițiile art. 394 alin.1 Cod procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra apelului.
CURTEA
Deliberând asupra apelului formulat de reclamantul C. T., constată următoarele:
I. Sentința apelată:
Prin sentința civilă nr. 601/17.03.2014, Tribunalul C., secția I civilă, a respins ca rămasă fără obiect cererea formulată la 27.02.2013 de reclamantul C. T. în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii C., prin care a solicitat obligarea acesteia la recalcularea pensiei în raport cu adeverințele nr. 3186 și 3187/17.02.2012 eliberate de . și nr. 665/19.01.2012 eliberată de CNM Navrom SA în faliment.
În motivarea sentinței, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul este beneficiar al unei pensii pentru muncă depusă și limită de vârstă (fila 5). Ulterior, a formulat cerere de recalculare a pensiei la data de 29.02.2012 (fila 48), prin care a solicitat pârâtei recalcularea pensiei cu luarea în considerare a adeverințele nr. 65/19.01.2012 emisă de Navrom SA și nr.3186/17.02.2012 emisă de ..
Se constată însă că cererea de recalculare a fost soluționată de către pârâtă, prin emiterea, pe parcursul prezentei proceduri, a deciziei de recalculare a pensiei nr._/24.07.2013 (fila 36), contestată de reclamant la Comisia Centrală de Contestații (fila 153).
Obiectul cererii pendinte, astfel cum a fost determinat de către reclamant, asistată și reprezentată de reprezentant convențional – avocat, vizează strict obligarea pârâtei la soluționarea favorabilă a cererii de recalculare a pensiei, prin luarea în considerare a adeverințelor menționate.
Prin urmare, obiectul acțiunii este cel determinat prin cererea de chemare în judecată.
Legalitatea și temeinicia deciziei de recalculare a pensiei, emisă pe parcursul prezentei proceduri judiciare și justețea diferențelor de pensie acordate reclamantului, nu pot fi verificate în prezenta cauză întrucât, un astfel de control judecătoresc impune ca premisă necesară formularea unei contestații împotriva deciziei de pensie. Or, în prezenta cauză, reclamantul nu a învestit instanța, în temeiul art.204 NCPC, cu o cerere vizând anularea acestei deciziei de recalculare.
Solicitarea reclamantului privind anularea deciziei de recalculare nr._/24.07.2013 învederată instanței, pentru prima dată, cu ocazia concluziilor orale nu echivalează cu o cerere modificatoare, în accepțiunea art.204 NCPC, cu atât mai mult cu cât, potrivit disp. art. 148 NCPC, orice cerere adresată instanței judecătorești trebuie să fie formulată în scris. De asemenea instanța constată că, prin concluziile depuse la dosar (filele 154,155), după închiderea dezbaterilor, reclamantul modifică în mare parte obiectul cererii introductive, solicitând nu numai recalcularea pensiei în raport de adeverințele depuse dar și anularea deciziilor de pensionare nr._/22.06.2008 și nr._/24.07.2013 emise de către pârâtă, precum și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie care să prevadă un punctaj mediu anual de 6,_ puncte. Or, din modul de formulare a normei din art.394 NCPC rezultă că nu este posibilă, după închiderea dezbaterilor, nu doar formularea de cereri noi, însă nici măcar depunerea vreunui înscris.
În aceste condiții, soluționarea pe fond, de către instanța de judecată, a cererilor de recalculare și recunoașterea dreptului la diferențe bănești rezultate din plata unei pensii mai mici decât cea care i se cuvine, este permisă numai în situația în care, pârâta nu a soluționat cererea de recalculare a pensiei în termenul legal sau într-un termen rezonabil.
În situația în care, astfel de cereri sunt soluționate pe parcursul procedurii judiciare, prin emiterea de decizii de recalculare, judecata instanței se limitează numai la a verifica dacă obligația de a face a fost executată de către pârâtă.
Legalitatea și temeinicia deciziei de pensie emisă și implicit cuantumul diferențelor rezultate din recalculare pot fi analizate numai în procedura specială a contestației împotriva deciziilor de recalculare. Prin urmare, legalitatea punctajului mediu anual și cuantumul diferențelor de pensie pot fi verificate și stabilite numai în cadrul procedurii contestației.
În speță, în condițiile în care instanța este învestită cu o cerere prin care se solicită soluționarea pe fond a cererii de recalculare și acordarea de diferențe rezultate din această recalculare, ulterior învestirii cererea fiind soluționată prin emiterea deciziei de recalculare, verificarea legalității și temeiniciei deciziei de recalculare nu este posibilă în cadrul acestei proceduri, ci numai în cadrul contestației împotriva acestei decizii, instanța nefiind învestită cu o astfel de cerere. Prin urmare, cercetarea judecătorească s-a circumscris aspectului legat de îndeplinirea sau nu de către pârâtă a obligației de a face – de a soluționa cererea de recalculare prin emiterea de decizii de recalculare a pensiei.
II. Apelul:
1. Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul C. T., solicitând „casarea” ei cu trimitere în cazul în care se va aprecia că prima instanță nu a soluționat cauza în fond.
În motivarea cererii de apel, reclamantul a arătat că în cursul procesului pârâta a depus o decizie de recalculare prin care însă nu a recalculat pensia acestuia corespunzător. Instanța a continuat cercetarea judecătorească în vederea determinării punctajului mediu anual, iar pârâta nu a invocat excepția lipsei de obiect. Instanța a fost învestită în vederea determinării în concret a punctajului mediu anual, fiind reținut eronat că cererea de recalculare a fost soluționată de pârâtă prin decizia din 24.07.2013. Obiectul cererii reclamantului vizează soluționarea favorabilă a cererii de recalculare, dar nu generic, ci prin stabilirea punctajului mediu anual. Este de asemenea greșită aprecierea instanței că legalitatea punctajului mediu anual și diferențele de pensie pot fi verificate numai în cadrul procedurii contestației.
Pârâta nu a formulat întâmpinare cu privire la cererea de apel.
2. În cadrul judecății în apel a fost atașat dosarul de fond și nu au fost administrate probe noi.
III. Analiza apelului:
1. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la recalcularea pensiei acestuia în raport cu adeverințele nr. 3186 și 3187/17.02.2012 eliberate de . și nr. 665/19.01.2012 eliberată de CNM Navrom SA în faliment.
Asupra acestei cereri s-au purtat dezbaterile finale în fața instanței de fond, astfel cum rezultă din partea introductivă a sentinței apelate.
Cu toate acestea, prima instanță a respins cererea ca rămasă fără obiect, reținând că pârâta a emis decizia nr._/24.07.2013, care nu a fost contestată în cauza de față.
2. Soluția de respingere a cererii ca rămasă fără de obiect este greșită din două puncte de vedere.
În primul rând, după cum prima instanță a reținut în motivarea sentinței apelate, obiectul cauzei vizează obligarea pârâtei la soluționarea favorabilă a cererii de recalculare, ceea ce presupune recunoașterea de către pârâtă a punctajului mediu anual care rezultă în urma unui calcul corect cu luarea în considerare a veniturilor înscrise în acele adeverințe.
Așadar, reclamantul nu a solicitat obligarea pârâtei la soluționarea în orice fel a cererii de recalculare, ci la recalcularea în condițiile valorificării datelor înscrise în adeverințele care au constituit obiectul cererii de recalculare, astfel încât emiterea în timpul procesului a unei decizii de respingere sau de admitere parțială a cererii de recalculare nu constituie o executare deplină a obligației invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată.
Câtă vreme reclamantul, chiar fără a solicita anularea noii decizii emise în timpul procesului, susține pe calea unei apărări de fond că această decizie nu constituie o rezolvare favorabilă a cererii sale, revine instanței sarcina de a verifica temeinicia acestei apărări, respectiv de a verifica în ce măsură pârâta, emițând decizia respectivă, a îndeplinit pe deplin obligația care îi revenea.
Simpla emitere a unei decizii de recalculare în timpul procesului nu lasă însă fără obiect cererea de obligare a pârâtei la recalcularea pensiei, de vreme ce obiectul cauzei nu a vizat orice fel de recalculare, ci numai o recalculare cu valorificarea corectă a adeverințelor. Or pentru a ști dacă adeverințele au fost corect valorificate se impune analiza fondului cauzei, neputându-se reține că cererea de recalculare, despre care se susține că nu a fost soluționată favorabil, ar fi rămas fără obiect.
3. În al doilea rând, este adevărat că legalitatea și temeinicia unei decizii de acordare, de recalculare sau de revizuire a pensiei nu se poate face, de principiu, decât în cadrul unei contestații, potrivit art. 151 din Legea nr. 263/2010.
În raport cu acest principiu, rațiuni care țin de dreptul la un proces echitabil, îndeosebi de componenta constând în accesul efectiv (iar nu iluzoriu) la justiție, impun recunoașterea unei nuanțări în ipoteza în care deciziile sunt emise în timpul unui proces declanșat în condițiile art. 153 lit. f) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale.
În cadrul unor asemenea cauze, titularul unei cereri nesoluționate de casa teritorială sau sectorială de pensii solicită obligarea acesteia fie să se pronunțe printr-o decizie asupra acelei cereri, fie să soluționeze favorabil acea cerere.
În acest din urmă caz, în care instanța este sesizată cu o cerere de acordare, recalculare sau revizuire a pensiei, subsecvent expirării termenului legal de soluționare a ei de către casa teritorială sau sectorială de pensii, revine instanței de judecată misiunea de a soluționa în fond cererea de acordare, recalculare sau revizuire a pensiei, obligând casa teritorială sau sectorială de pensii în acest sens.
În cursul procesului astfel declanșat, care necesită uneori un probatoriu laborios constând, de regulă, în efectuarea unei expertize contabile, este posibil să fie emisă o decizie de către casa teritorială sau sectorială de pensii, prin care ori cererea să fie respinsă, ori să fie admisă parțial, ori să nu reiasă explicit dacă a fost admisă total sau parțial datorită lipsei unor mențiuni clare în acest sens.
Potrivit art. 204 C. proc. civ., modificarea cererii de chemare în judecată se poate face numai în condiții restrictive, respectiv până la primul termen de judecată, iar ulterior cu acordul expres al tuturor părților, ceea ce nu permite în mod efectiv reclamantului să solicite și anularea deciziei emise în timpul procesului. Așa fiind, demersul judiciar al reclamantului, care la data înregistrării cererii îndeplinea toate condițiile de admisibilitate, ar ajunge să rămână fără finalitate, dar fără a fi examinat în fond, doar ca urmare a emiterii unei decizii în timpul procesului. Într-o asemenea situație, deși acea decizie nu satisface cererea reclamantului, acesta este pus în situația de a iniția o nouă procedură judiciară, care la rândul ei ar putea deveni inutilă ca urmare a emiterii unei noi decizii de revizuire în timpul acelui proces, dar după primul termen de judecată, când aceasta nu ar mai putea fi contestată datorită imposibilității modificării obiectului cererii.
Așa fiind, dacă reclamantul a acționat în ipoteza nesoluționării în termenul legal a unei cereri de acordare, recalculare sau revizuire a pensiei, iar acesta arată pe calea unei apărări de fond că decizia emisă în timpul procesului nu constituie o rezolvare favorabilă a cererii sale, revine instanței de judecată misiunea de a verifica dacă obligația dedusă judecății (de acordare, recalculare sau revizuire a pensiei) există și, în caz afirmativ, dacă a fost integral executată prin decizia emisă în timpul procesului. În caz contrar, instanța va obliga casa teritorială sau sectorială de pensii la acordarea, recalcularea sau, după caz, revizuirea pensiei în sensul în care titularul ei este îndreptățit la acesta, stabilind ce anume venituri se impune a fi valorificate sau, dacă s-a cerut și calcularea în concret a punctajului mediu anual, care este cuantumul acestui punctaj.
Într-un asemenea caz nu se poate refuza analiza fondului cauzei pe motiv că decizia emisă în timpul procesului nu face obiectul contestației prevăzute de art. 151 din Legea nr. 263/2010, întrucât accesul la justiție în ipoteza refuzului nejustificat de soluționare a unei cereri ar deveni unul iluzoriu, lăsat exclusiv la îndemâna casei teritoriale sau sectoriale de pensii.
Or, astfel cum a reținut Curtea Constituțională prin decizia nr. 88/2014, „dreptul de acces liber la justiție nu se limitează doar la posibilitatea introducerii unei cereri de chemare in judecata, ci include si dreptul de a beneficia de judecarea si tranșarea pe fond a litigiului existent in fata unei instanțe”, astfel încât „introducerea in cadrul unui proces in curs a unui impediment care tinde sa nege dreptul de acces liber la justiție al persoanei interesate încalcă prevederile art. 21 alin. 1 si 2 din Constituție” (par. 55 și 57).
În concluzie, în cazul întâlnit în speță în care pârâta a emis o decizie asupra cererii de recalculare în timpul procesului în care, subsecvent nesoluționării acelei cereri în termenul legal, reclamantul a solicitat instanței soluționarea favorabilă a cererii de recalculare, iar după emiterea deciziei în timpul procesului a susținut că prin aceasta cererea sa nu a fost soluționată favorabil, revine instanței de judecată obligația de a verifica dacă reclamantul are dreptul la recalculare, iar în caz afirmativ dacă prin decizia emisă în timpul procesului cererea sa a fost soluționată favorabil. În caz contrar, instanța dispune, în urma cercetării judecătorești, obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei în măsura îndreptățirii reclamantului, chiar dacă nu s-a cerut și anularea deciziei emise în timpul procesului.
De altfel, și în cazul unei contestații împotriva unei decizii, soluționarea cauzei nu este împiedicată de faptul emiterii în timpul procesului a unei noi decizii care nu face obiectul contestației.
Pe de altă parte, refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri se asimilează unui act administrativ, astfel încât și cererea având la bază acest refuz nejustificat se asimilează unei contestații.
4. A rezultat din considerentele de mai sus că în mod nelegal prima instanță, respingând cererea ca rămasă fără obiect, a soluționat cauza fără a intra în judecata fondului, caz în care curtea constată că sunt incidente prevederile art. 480 alin. 3 C. proc. civ., referitoare la anularea hotărârii apelate, precum și la trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, câtă vreme apelantul a solicitat expres acest lucru prin cererea de apel.
În consecință, curtea va admite apelul, va anula sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite apelul formulat de apelantul reclamant C. T., cu domiciliul în municipiul C., ., ., etaj 3, apt. 16, județul C., împotriva sentinței civile nr. 601 din 17.03.2014 pronunțate de Tribunalul C.-Secția I civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în municipiul C., ., județul C..
Anulează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.12.2014.
Președinte, Judecător,
J. Z. M. S.-S.
Grefier,
M. G.
Jud. fond – F.M.I.
Red.dec.- jud. M.S.-S../12.01.2015
Emis 2 .>
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
C., ., județ C., cod poștal -_,
Tel. 0241-_; fax: 0241-_
Dosar nr._
Emisă la data de .
C Ă T R E,
TRIBUNALUL C.
Secția I civilă
Vă înaintăm alăturat dosarul nr._ privind pe apelantul reclamant C. T., cu domiciliul în municipiul C., ., ., etaj 3, apt. 16, județul C., și intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în municipiul C., ., județul C., întrucât prin decizia civilă nr. 229/AS din 16.12.2014, Curtea de Apel C. a admis apelul reclamantului C. T. împotriva sentinței civile nr. 601 din 17.03.2014 pronunțate de Tribunalul C.-Secția I civilă, în dosarul nr._ și a dispus anularea sentinței apelate și trimiterea spre rejudecare a cauzei la Tribunalul C..
Dosarul conține un nr. .de file și are atașat dosarul nr._ al Tribunalului C.-secția I civilă care conține 161 file.
Președinte de complet, Grefier,
J. Z. M. G.
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 3/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA | Recalculare pensie. Decizia nr. 196/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
