Recalculare pensie. Decizia nr. 58/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 58/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 25-03-2014 în dosarul nr. 156/36/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.58/AS
Ședința publică din 25 martie 2014
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
Președinte – M. S. S.
Judecător – M. B.
Judecător – R. A.
Grefier – D. R.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul C. V., domiciliat în C., . br.81, ..A, ., împotriva deciziei civile nr. 337/AS/28.05.2013 pronunțate de Curtea de Apel C., în dosarul nr._/118/2012, în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., . C, județul C..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită conform art. 87 și urm. cod pr.civilă.
Contestația este motivată, scutită de plata taxei judiciare de timbru, iar contestatorul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
După referatul grefierului de ședință:
Instanța, socotindu-se lămurită asupra cauzei, declară dezbaterile încheiate, constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra contestației în anulare de față, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
CURTEA :
Cu privire la contestația în anulare de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel C. sub nr._/36/2014, contestatorul Chiscan V. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 337/AS/28.05.2013 pronunțată de aceasta instanța solicitând anularea deciziei și rejudecând recursul sa se admită acțiunea astfel cum a fost formulată.
În motivarea contestației se invocă următoarele aspecte:
Aplicarea greșită a prevederilor art. II lit. b din OUG nr. 100/2008 și art. 169 din legea nr. 263/2010, pot fi încadrate în motivul de casare prev. de art. 304 pct. 9 cod pr.civilă.
Titularul dreptului la pensie își valorifică drepturile în condițiile legii pe baza căreia s-au deschis drepturile sale, ținând seama și de corectivele ce au fost aduse acestora prin reglementări legale ulterioare, neexistând support legal care să permită titularului unor astfel de drepturi sau instituției căreia îi revine competența de a administra aceste drepturi să opteze între legea sub imperiul căreia un titular a ieșit la pensie și alte legi ulterior edictate în aceeași materie.
Instanța de recurs, în mod eronat a considerat că art. 14 din legea nr. 3/1977 este norma juridică cu character special și că s-ar asimila celor referitoare, actelor normative cu character special la care face referire art. 169(2) din legea nr. 263/2010.
Ori, din acest punct de vedere, pe de o parte stagiul complet de cotizare redus este prevăzut de actul normative – cadru de manieră generală pentru categoria de asigurați menționată, astfel alin. 2 al art. 169 vorbește despre vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzut de acte normative cu caracter special, iar nu de stagiul complet de cotizare cuvenit pe baza activității desfășurate în grupe speciale de muncă, reglementat precum s-a spus de legea cadru în materie.
Dacă ar fi dorit excluderea de la beneficial în speță, a pensionarilor pentru care grupa de muncă a produs efecte sub aspectul stagiului complet de cotizare utilizat la numitorul relației care dă punctajul mediu anual, legiuitorul ar fi spus-o expres, în caz contrar, fiind interzis interpretului să facă adăugiri, extensii sau să apeleze la analogia pentru situații neprevăzute de ipoteza normei căreia I se face aplicarea.
Art.52 din Constituția României prevede că (1) !Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică, printr-un act administrative sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.
Excepțiile promovate de legislație au condus la apariția discriminărilor între pensionari datorită aplicării unor metodologii de calcul diferite.
Admiterea unor cereri pentru aplicarea aceleași legi și respingerea altor cereri cu aceeași speță susține discriminarea ce a apărut în rândul pensionarilor.
Analizând contestația în anulare de față, Curtea constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată sub nr._/118/2012 pe rolul Tribunalului C., reclamantul C. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii C. să se dispună obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei, care să aibă în vedere dispozițiile OUG nr.100/2008 și disp.art.169 din Legea nr.263/2010 privind acordarea unui număr suplimentar de puncte, obligarea pârâtei să mențină stagiul complet de cotizare de 20 de ani, precum și la plata diferenței dintre pensia cuvenită și pensia încasată, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 6818/21.12.2012 Tribunalul C. a respins, ca nefondată acțiunea formulată de reclamant, reținând următoarele:
Reclamantul a ieșit la pensie în baza Legii nr. 3/1977, drepturile sale de pensie fiind stabilite prin decizia nr._/29.07.1999.
Stagiul realizat de către reclamant în grupa I de muncă este de 26 ani și 11 zile.
În baza dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 Tribunalul Constanta, prin sentința civilă nr.619/18.12.2009 a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensionare în care să se ia în calcul un stagiu complet de cotizare de 20 de ani și să se plătească diferențele de drepturi de pensie cuvenite pentru perioada 02.10.2006 – 07.07.2009. Punând în executare hotărârea, pârâta a majorat punctajul mediu anual al reclamantului.
Prin noua cerere de chemare în judecată a Casei de pensii, reclamantul dorea să obțină, pe lângă punctajul suplimentar ce decurge din stabilirea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani acordat prin hotărâre judecătorească și punctajul suplimentar acordat prin O.U.G. nr. 100/2008 și Legea nr. 263/2010.
Tribunalul a constatat că o astfel de cerere nu este întemeiată deoarece prin folosirea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, C. de pensii a utilizat un stagiu prevăzut de un act normativ cu caracter special, ceea ce înseamnă ca reclamantul se încadrează în dispozițiile de excepție prevăzute de art. II alin. 1 lit. „a” din O.U.G. nr. 100/2008 și art. I pct. 3 din Legea nr. 218/2008 (art. 1651 din Legea nr. 19/2000) și art. 169 alin. 2 din Legea nr. 263/2010.
Atâta timp cât activitatea desfășurată în grupa superioară de muncă a fost deja recompensată prin împărțirea numărului total de puncte realizate la un stagiu redus, nu mai pot fi acordate și puncte suplimentare pentru aceeași activitate întrucât s-ar ajunge la o dublă despăgubire a reclamantei pentru efortul suplimentar depus prin desfășurarea muncii sale în grupa superioară de muncă astfel că, instanța a respins acțiunea ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. V., care a criticat-o pentru următoarele aspecte:
Arată ca fiind pensionat în baza legii nr. 3/1977, pentru stagiul realizat în grupa superioara de muncă, trebuia să beneficieze de un alt mod de calcul al pensiei astfel cum s-a stabilit prin OUG 4/2005 și tocmai pentru faptul ca pârâta nu a aplicat aceasta Ordonanță, reclamantul a fost nevoit să se adreseze instanței.
Obținerea unei sentințe favorabile nu îl exclude de la beneficiul celorlalte acte normative deoarece Legea nr. 3/1977 nu este o lege specială ci una cu caracter general iar corectarea greșelilor pârâtei în baza unei hotărâri judecătorești nu constituie temei pentru a invoca “ caracterul special” în cazul determinării punctajului mediu anual.
Consideră că pârâta C. Județeană de Pensii C. era obligată ca odată cu recalcularea pensiei în funcție de stagiul de cotizare de 20 de ani, să acorde și punctul de pensie suplimentar în funcție de prevederile Legii nr. 19/2000, 263/2010 art. 169 alin. 2 și O.U.G. nr. 100/2008 deoarece beneficiază de dispozițiile prevăzute de toate aceste acte normative.
Pentru mărirea punctului de pensie, C. Județeană de Pensii C. avea obligația ca la sfârșitul fiecărui an calendaristic să recalculeze pensiile în funcție de inflație în baza prevederilor art. 89 (1) și (2) din Legea nr. 19/2000, art. 102 (1) din Legea nr. 263/2010, lucru pe care nu l-a făcut.
Prin art. 169 din Legea 263/2010 legiuitorul a prevăzut că cei pensionați anterior datei de 01.04.2001 vor beneficia începând cu 01.01.2011 de o creștere a punctajelor anuale pentru perioadele în care au desfășurat activitate în grupe speciale de muncă ceea ce înseamnă că și acest punctaj suplimentar se va raporta tot la un stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Prin decizia civilă nr. 337/28.05.2013, Curtea de Apel C. a respins că nefondat recursul declarant împotriva sentintei civile nr. 6818/21.12.2012.
Pentru a dispune astfel, instanța de control judiciar a reținut că în privința stagiului complet de cotizare, sediul materiei este reprezentat de dispozițiile art. 8 din Legea nr. 3/1977 care prevăd că „Personalul muncitor care are o vechime în muncă de minimum 30 ani bărbații și 25 ani femeile, are dreptul la pensie pentru munca depusă și limita de vârstă, la împlinirea vârstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile”.
Conform art. 14 din Legea nr. 3/1977:
„persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în locuri care potrivit legii se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 ani în grupa a II-a de muncă, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:
- un an și șase luni pentru grupa I de muncă;
- un an și trei luni pentru grupa a II-a de muncă”.
Prin urmare, 20 ani lucrați în locuri care potrivit legii se încadrează în grupa I de muncă sau 25 de ani lucrați în grupa a II-a de muncă, echivalează cu 30 ani lucrați în condiții normale.
Având în vedere disp. art. 2 din H.G. nr. 1550/2004 și O.U.G. nr. 4/2005 precum și H.G. nr. 1550/2005, prin sentința civilă nr. 619/18.12.2009 Tribunalul C. a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensionare în care să se ia în calcul un stagiu complet de cotizare de 20 de ani și să se plătească diferențele de drepturi de pensie.
S-a apreciat că adoptarea O.U.G. nr. 100/2008, a avut drept scop înlăturarea unor inechități apărute prin aplicarea prevederilor Legii nr. 19/2000 pentru categoriile de pensionari care – până la data de 01.04.2001 – au desfășurat activități în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă.
Aceste sporuri sunt considerate, sub incidența prevederilor Legii nr. 19/2000, doar un bonus la stagiul de cotizare realizat, dar ele nefiind perioade contributive, nu pot duce la creșterea punctajului total al asiguratului, în aceste perioade el nerealizând venituri.
De la aplicarea dispozițiilor art. 782 alin. 1 lit. „b” din Legea nr. 19/2000, introdus prin O.U.G. nr. 100/2008, sunt înlăturate persoanele pentru care, la deschiderea drepturilor de pensie s-au aplicat prevederi mai avantajoase referitoare la vechimea în muncă.
Odată cu . Legii nr. 263/2010, dispozițiile privind recalcularea pensiilor stabilite anterior datei de 02.11.2008 au fost incluse în conținutul acestui act normativ ce constituie dreptul comun în materie de pensii publice, fiind abrogate toate actele normative edictate anterior acestei legi.
Actualul art. 100 din Legea nr. 263/2010 este corespondentul fostului art. 782 din Legea nr. 19/2000, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 218/2008 și O.U.G. nr. 209/2008 și se aplică, de regulă, drepturilor de pensie stabilite cu începere de la data de intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, adică de la data de 01.01.2011.
Prin excepție, potrivit art. 169 alin. 6 „Prevederile art. 100 lit. „a”, referitoare la majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiții deosebite de muncă după data de 1 aprilie 2001, se aplică și persoanelor înscrise la pensie anterior intrării în vigoare a prezentei legi. Delimitarea nu este precizată de legiuitor însă aceasta rezultă fără putință de tăgadă din raportarea dispozițiilor art. 169 alin. 1 la dispozițiile alin. 3 ale aceluiași articol, rezultând aplicabilitatea art. 100 lit. „a” pentru munca prestată în condiții deosebite de muncă în perioada 01.04.2001 –02.11.2008.
Coroborând dispozițiilor legale, prin raportare la realizarea scopului urmărit de legiuitor în condițiile respectării principiului egalității, reglementat de dispozițiile art. 1 lit. „d” din Legea nr. 263/2010, instanța a concluzionat în sensul că beneficiul grupei superioare de muncă nu poate fi acordat decât o dată. În cazul în care s-ar recalcula pensia atât cu stagiul redus conform O.U.G. nr. 4/2005 cât și cu suplimentul de punctaj prevăzut de O.U.G. nr. 100/2008 și Legea nr. 263/2010, în considerarea aceleiași perioade lucrată în grupa superioară de muncă, s-ar ajunge în situația unei duble recompense sau unui dublu beneficiu fiind astfel încălcat principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul public de pensii, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.
Pentru aceste motive s-a respins recursul declarat de reclamant.
În ceea ce privește contestatia în anulare de fata, Curtea retine faptul că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă invocat în susținerea cererii.
Potrivit art. 318 Cod procedură civilă “Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.”
Așa cum s-a arătat mai sus, Curtea a analizat pe larg, toate criticile formulate de recurent, nefiind omis niciunul dintre motivele invocate de acesta în motivarea recursului.
De asemenea, nu poate fi reținută vreo greșeală materială în conformitate cu textul de lege mai sus citat.
Dealtfel, în motivarea contestatiei în anulare, nu s-au formulat niciun fel de critici din care sa rezulte ca textul mai sus indicat este incident în cauza de fata, astfel ca nu se poate deduce care este “ greseala materiala” sau “ omisiunea instantei de recurs de a cerceta vreunul din motivele de modificare sau de casare”.
Prin cererea de fata, se invoca de fapt aceleași aspecte ca și în cererile anterioare, intenția contestatorului fiind de fapt aceea a rejudecării cererii sale ceea ce nu este permis de legiuitor, aceasta cale extraordinară de atac fiind prevăzută doar pentru situațiile expres reglementate.
Pentru motivele arătate, Curtea va respinge contestația în anulare că nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge contestația în anulare contestația în anulare formulată de contestatorul C. V., domiciliat în C., . br.81, ..A, ., județul C., împotriva deciziei civile nr. 337/AS/28.05.2013 pronunțate de Curtea de Apel C., în dosarul nr._/118/2012, în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., . C, județul C., ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 martie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. S. S. M. B. R. A.
Grefier,
D. R.
Red.jud.M.B.
2 ex. – 13.04.2014
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 117/2014. Curtea de Apel... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 105/2014. Curtea... → |
|---|
