Contestaţie calcul CAS. Decizia nr. 6/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 28-01-2015 în dosarul nr. 5577/118/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.6/AS
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2015
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
Completul compus din:
Președinte - M. B.
Judecător – J. Z.
Judecător – M. S. S.
Grefier - G. I.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului civil declarat de recurenta reclamantă N. G.-Ș. - domiciliată în municipiul C., ., ., . civile nr.972 din 20 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, având ca obiect contestație calcul CAS, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, .. 248, . 3, C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 2 și C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., ..
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 20 ianuarie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 28 ianuarie 2015, când a pronunțat următoarea hotărâre.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._ reclamanta N. G. Ș. a chemat în judecată pe pârâții C. Națională de Asigurări de Sănătate, C. Națională de Pensii Publice, S. R. prin Ministerul Finanțelor și G. R., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună restituirea sumelor reținute cu titlu de CASS fără temei legal, începând cu data de 01.01.2011.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că tatăl său, numitul N. Ș., a beneficiat până în luna decembrie 2010 de o pensie în cuantum de 1.559 lei, din care se reținea CASS de 31 lei.În baza OUG 117/2010 de completare a Codului Fiscal, pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate a procedat la reținerea cotei de 5,5% reprezentând CASS din întregul cuantum al pensiei aflate în plată și nu doar din sumele care depășeau 740 lei, aplicând astfel un algoritm de calcul greșit.
Reclamanta a mai susținut că prin Deciziile Curții Constituționale nr. 223 și nr. 224 din 13.03.2012, s-a stabilit că dispozițiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5% se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depășesc 740 de lei.În consecință, reținerile lunare ale cotei de 5,5%, aplicate asupra totalului veniturilor încasate cu titlu de pensie, au fost efectuate fără temei legal și se impune a fi restituite.
În apărare, pârâtul G. R. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, pentru motivul că aceasta nu a făcut dovada drepturilor subiective încălcate de Executiv și nici a legăturii de cauzalitate dintre actul contestat și vătămarea invocată.
Totodată, pârâtul a invocat excepția lipsei de obiect a cererii, având în vedere adoptarea OUG 17/2012 prin care s-a dispus restituirea sumelor reținute de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferența dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei și pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra părții din pensie care depășește nivelul de 740 lei.
Prin precizări scrise depuse la dosar la data de 31.10.2012, reclamanta a învederat că a formulat acțiunea în calitate de moștenitor legal al defunctului N. Ș., decedat la data de 22.04.2012, solicitând restituirea sumelor reținute în mod nelegal din pensia defunctului cu titlu de CASS, în perioada 01.01._12.
A menționat reclamanta că la data publicării în Monitorul Oficial a Deciziilor nr. 223 și 224 pronunțate de Curtea Constituțională, respectiv la 18.04.2012, defunctul său tată era în viață, motiv pentru care moștenitorii legali pot recupera sumele reținute din întreaga pensie, fără bază legală.
Pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că pentru veniturile din pensii aferente perioadei 01.01._12, contribuția la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate a fost calculată asupra cuantumului întregii pensii, în baza dispozițiilor legale aplicabile la acel moment, iar din 01.05.2012 această contribuție s-a raportat numai la partea de venit din pensie care depășește 740 lei.
Pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor a invocat de asemenea excepția lipsei calității sale procesual pasive, susținând că raportul de drept material dedus judecății există între reclamantă, ca succesoare a defunctului N. Ș. și C. Județeană de Pensii C..
La termenul din 12.12.2012, reclamanta a depus la dosar cerere modificatoare a acțiunii, prin care a indicat pârâții chemați în judecată ca fiind C. Națională de Pensii Publice, C. Județeană de Pensii C. și C. Națională de Asigurări de Sănătate.
Cu referire la obiectul acțiunii modificate, reclamanta a susținut că în urma restituirii sumelor reținute cu titlu de CASS prin OUG 17/2012, în condițiile dreptului comun, drepturile de pensie neîncasate până la decesul pensionarului, se transmit către moștenitorii acestuia.
Față de cererea modificată, pârâta CNPP a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesual pasive, pentru motivul că beneficiarul contribuției de asigurări sociale de sănătate este C. de Asigurări de Sănătate C.. Pe aceeași cale, pârâta a invocat excepția prematurității formulării acțiunii, față de reglementarea legală ce fixează atât termenele, cât și condițiile restituirii sumelor solicitat prin acțiune.
Prin note de ședință depuse la dosar la termenul din 13.02.2013, pârâta C. Județeană de Pensii C. a precizat că în temeiul adresei nr. 1565/14.06.2012 emisă de CNPP, nu poate proceda la restituirea din oficiu a sumelor reținute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, în cazul în care titularul dreptului de pensie nu se mai află în evidența casei teritoriale de pensii, fiind decedat.
La același termen de judecată, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, în condițiile în care, după modificarea acțiunii, pârâtul G. R., susținător al aceleiași excepții, nu a mai avut calitatea de parte.
Prin sentința civilă nr.972 din data de 20 februarie 2013, pronunțată în dosarul civil nr._, Tribunalul C. a admis excepția lipsei calității procesual active a reclamantei.
A respins acțiunea modificată formulată de reclamanta N. G. Ș. în contradictoriu cu pârâții C. Națională de Asigurări de Sănătate, C. Națională de Pensii și Alte Drepturi Sociale și C. Județeană de Pensii C. ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a procedat la analizarea cu prioritate a acestei excepții, în temeiul art.137 Cod procedură civilă, reținând următoarele:
Defunctul N. Ș., tatăl reclamantei, a fost beneficiarul unui pensii pentru limită de vârstă în cuantum mai mare de 740 lei, fiind supus obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate.
În temeiul art. 259 alin.2 din Legea 95/2006, în forma aplicabilă până la data de 01.01.2011, contribuția de asigurări sociale de sănătate era datorată numai de pensionarii ale căror venituri din pensii depășeau limita supusă impozitului pe venit. Potrivit mențiunii exprese a textului de lege, această contribuția era calculată pentru diferența între cuantumul pensiei și limita supusă impozitului pe venit, fiind deci evident că aplicarea cotei procentuale de contribuție nu opera asupra pensiei în întregul ei.
După modificarea Legii 95/2006 prin OUG 107/2010, textul art. 259 alin.2 a devenit următorul: ”„Contribuția datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei”.
Totodată, prindispozițiileOUG 117/2010 s-a prevăzut modificarea art. 2969 Cod fiscal în sensul următor:„Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. f) pct. 4 și 5, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă veniturile din pensii care depășesc 740 de lei. Contribuția lunară se datorează asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei de contribuție nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei”.
Procedând la ointerpretare coroborată a dispozițiilor legale aplicabile, precum și la analiza comparativă a textelor în vigoare după 01.01.2011 și a celor incidente până la această dată, casa de pensii a aplicat cota de contribuție la bugetul asigurărilor sociale de sănătate asupra pensiilor ce depășeau plafonul de 740 lei, astfel cum a fost și cazul tatălui reclamantei.
Prin Deciziile Curții Constituționale nr. 223 și nr. 224 din 13.03.2012, s-a
constatat că dispozițiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depășesc 740 de lei.
În consecință, instanța de contencios constituțional a statuat asupra modalității de aplicare a contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul pensiilor mai mari de 740 lei, procentul de 5,5% urmând a greva numai partea din pensie care depășește acest plafon de referință.
Cum pensionarul N. Ș. a decedat la data de 22.04.2012, reclamanta a apreciat că de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziilor Curții Constituționale, respectiv din data de 18.04.2012, în patrimoniul defunctului s-a născut dreptul la restituirea sumelor reținute greșit cu titlu de CASS, iar acest drept a fost transmis moștenitorilor legali.
O asemenea interpretare dată de reclamantă efectelor celor două decizii ale Curții Constituționale este contrară însă dispozițiilor exprese ale art. 147 alin.4 din Constituție, potrivit cu care deciziile menționate produc efecte numai pentru viitor, neputând retroactiva. De altfel, Curtea Constituțională a lămurit aceste aspecte în cuprinsul Deciziei nr. 319/29.03.2012, stabilind că „raporturile juridice stabilite între asigurat și stat în legătură cu contribuțiile la Fondul național unic de asigurări sociale și de sănătate deja reținute până la data publicării deciziei Curții Constituționale constituie, din perspectiva deciziilor nr. 223 si 224 din 13.03.2012 facta praeterita și nu pot face obiectul unor cereri de restituire formulate ulterior publicării acestor decizii. O interpretare contrară ar echivala cu aplicarea retroactivă a deciziilor Curții Constutuționale ceea ce este inadmisibil”.
În consecință, instanței de judecată nu îi era îngăduit a interveni asupra efectelor produse de dispozițiile art.259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 înainte de pronunțarea Deciziilor nr. 223 și 224/2012 ale Curții Constituționale, întrucât ar fi nesocotit efectul obligatoriu pentru viitor al acestor decizii.Cum constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 nu a avut drept consecință restituirea prestațiilor executate în baza textului, nu este corectă concluzia reclamantei în sensul că la data publicării celor două decizii în Monitorul Oficial s-a născut și dreptul defunctului său tată la restituirea sumelor reținute cu începere din data de 01.01.2011.
Abia prin OUG 17/2012, intrată în vigoare la 20.05.2012, s-a dispus că sumele reținute de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferența dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei și pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra părții din pensie care depășește nivelul de 740 lei, se restituie astfel: a) pentru sumele reținute în perioada ianuarie-martie 2011, restituirea se realizează în tranșe lunare egale în perioada iunie-august 2012; b) pentru sumele reținute în perioada aprilie 2011-aprilie 2012, restituirea se realizează până la data de 31 decembrie 2013.
O asemenea reglementare a fost adoptată însă de legiuitor din considerente de politică socială, pentru a complini lipsa unui temei legal în baza căruia să poată fi dispusă restituirea acestor sume într-o altă modalitate. În ipoteza în care statul nu ar fi intervenit prin acest act normativ, pronunțarea deciziilor Curții Constituționale nu ar fi putut constitui ut singuli temei al restituirii sumelor reținute de la pensionari. Dreptul la restituirea acestor sume s-a născut în baza OUG 17/2012, însă la momentul intrării în vigoare a ordonanței de urgență, tatăl reclamantei era decedat, motiv pentru care în patrimoniul său nu s-a aflat creanța reprezentată de contravaloarea sumelor reținute în mod greșit cu titlu de CASS în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012.Prin urmare, acest drept nu a putut fi transmis nici moștenitorilor, pentru ca aceștia să pretindă la rândul lor restituirea sumelor virate la Fondul național unic de asigurări sociale.
Trebuie subliniat că posibilitatea moștenitorilor de a beneficia de drepturi restante de pe urma pensionarului decedat este reglementată și de dispozițiile art. 120 alin.1 din Legea 263/2010, cu referire numai la drepturile cuvenite și neîncasate până la deces de beneficiarul pensiei, condiție ce presupune ca ipoteză nașterea dreptului la restituirea sumelor în patrimoniul defunctului și transmiterea ulterioară pe cale succesorală, potrivit dreptului comun.
Or, în cazul de față, până la data decesului autorului reclamantei nu exista o reglementare legală în baza căreia să fie recunoscut dreptul la restituirea contribuției de asigurări sociale de sănătate greșit calculate, motiv pentru care defunctul nu a fost titularul dreptului la restituire. În mod logic, acest drept nu a putut fi transmis nici reclamantei prin moștenire, astfel că în cadrul cererii de față reclamanta nu este titulara dreptului în cadrul raportului juridic dedus judecății.
Pentru aceste motive, a fost admisă excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, iar cererea a fost respinsă ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal, a declarat recurs reclamanta N. G. Ș., pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
În fapt prin cererea formulată recurenta reclamantă în calitate de moștenitor al defunctului N. Ș. a solicitat restituirea sumelor reținute fără titlu din pensia cuvenită pensionarului N. Ș. pentru perioada 01 ianuarie 2011 – 31 aprilie 2012, sume corectate cu indicele de inflație având în vedere deciziile nr.223 și nr.224 pronunțate la 13 martie 2012 de Curtea Constituțională prin care s-a constatat că: „dispozițiile art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depășesc 740 de lei au fost publicate în Monitorul Oficial al R., Partea I, nr.256 la 18 aprilie 2012, dată de la care acestea produs efecte juridice.
Raportându-ne la data pronunțării deciziilor Curții Constituționale, la data publicării acestora în Monitorul Oficial al R., la data morții de cuius N. Ș., la data de 26 aprilie 2012 când existența unei cauze ce s-a judecat și a fost respinsă ca irevocabilă, apreciază recurenta reclamantă că este îndrituită a solicita restituirea sumelor reținute fără titlu începând cu data de 01 ianuarie 2011 și până la 31 aprilie 2012 asupra pensiei cuvenite în baza deciziei de pensie nr._ pentru N. Ș., în calitate de moștenitor legal.
Față de aceste argumente, instanța de fond apreciază că reclamanta a dat o interpretare contrară însă, dispozițiile exprese ale art.147 alin.4 din Constituție potrivit cărora deciziile produc efecte numai pentru viitor, instanței nefiindu-i îngăduit să intervină asupra efectelor produse de dispozițiile art.259 alin.2 din Legea nr.96/2006 înainte de pronunțarea deciziilor Curții Constituționale.
De asemenea, instanța de fond a subliniat că moștenitorii au posibilitatea de a beneficia de drepturi restante pentru pensionarii decedați prin dispozițiile art.120 alin.1 din Legea nr.263/2010 dând o interpretare proprie, raportând această creanță la drepturile cuvenite și neîncasate până la deces de beneficiarul pensiei având în vedere că până la data decesului autorului nu există nicio reglementare legală în baza căreia să fie recunoscut dreptul la restituirea contribuției de asigurări sociale de sănătate greșit calculate către reclamantă.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate Curtea a admis recursul ca fondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată reclamanta N. G. Ș. în calitate de moștenitoare a lui N. Ș. a solicitat restituirea sumelor reținute pentru C.A.S.S. în cotă de 5,5% fără temei legal, începând cu 01.01.2011 până la 30.04.2012.
În mod greșit prima instanță a respins acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă.
Prin deciziile nr.223/2012 și 224/2012, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art.259 al.2 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt constituționale în măsura în care se interpretează că procentul de 5,5 se aplică numai veniturilor din pensii care depășesc 740 lei.
Având în vedere deciziile Curții Constituționale menționate mai sus, a fost adoptată O.U.G.nr.17/18.05.2014 privind unele măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate.
Prin art.1 al.1 din O.U.G.nr.17/2012 s-a prevăzut că sumele reținute de la data de 01 ianuarie 2011, până la data de 30.04.2012 reprezentând diferențe dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei și pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuții de asigurări sociale de sănătate asupra părții din pensie care depășește nivelul de 740 lei se restituie astfel:
a) pentru sumele reținute în perioada ianuarie – martie 2011, restituirea se realizează în tranșe lunare egale în perioada iunie – august 2012.
b) pentru sumele reținute în perioada aprilie 2011 – aprilie 2012 restituirea se realizează până la data de 31 decembrie 2012.
Prin art.120 al.1 din Legea nr.263/2010 sumele neîncasate de către pensionar reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite și neîncasate până la deces, se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori în condițiile dreptului comun.
Prin actele de stare civilă și declarația nr.762/19.04.2013 dată în fața notarului public, reclamanta a făcut dovada calității de moștenitor al defunctului N. Ș..
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art.312 al.5 Cod procedură civilă, Curtea a casat sentința recurată și a trimis cauze spre rejudecare Tribunalului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil declarat de recurenta reclamantă N. G.-Ș. - domiciliată în municipiul C., ., ., . civile nr.972 din 20 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, .. 248, . 3, C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 2 și C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., ..
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 ianuarie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. B. J. Z. M. S. S.
Grefier,
G. I.
Jud.fond – A.C.
Red.dec.jud.J.Z./06.02.2015
Tehnored.Gref.G.I./3 ex.
Data: 10.02.2015
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 123/2015. Curtea de Apel... | Recalculare pensie. Decizia nr. 90/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
