Recalculare pensie. Decizia nr. 7/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 9244/118/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 7/AS
Ședința publică din 13 ianuarie 2015
Complet specializat pentru cauze privind
conflictele de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE - R. A.
JUDECĂTOR - M. B.
GREFIER - M. D.
Pe rol soluționarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă G. M., domiciliată în C., ., ., împotriva sentinței civile nr. 467 din 03 martie 2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, având ca obiect recalculare pensie, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru apelanta reclamantă G. M., avocat B. R., în baza împuternicirii avocațiale nr. 41 din 13 ianuarie 2015 pe care o depune la dosar, lipsind intimata pârâtă C. Județeană de Pensii C..
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 155 și următoarele Cod procedură civilă.
Apelul este declarat și motivat în termenul legal prevăzut de lege și scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Întrebat fiind, apărătorul apelantei reclamante G. M. arată că nu mai au alte cereri de formulat, probe de propus sau excepții de invocat, solicitând cuvântul pe fond.
Curtea, luând act de declarația apărătorului apelantei reclamante G. M., în sensul că nu mai sunt cereri de formulat, probe de propus sau excepții de invocat, în temeiul dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Apărătorul apelantei reclamante G. M., având cuvântul solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Apreciază că instanța de fond a interpretat greșit prevederile legale.
În fapt, reclamantei i s-a comunicat de către C. Județeană de Pensii C. o decizie emisă în baza Legii nr. 19/2000. Aceasta a contestat decizia, conform acelor prevederi. La primul termen de judecată, instanța de fond a arătat că legea aplicabilă în cauză este Legea nr. 263/2010 și a respins acțiunea, pe motiv că nu s-a efectuat procedura prealabilă.
Urmează a se reține că nici nu aveau cum să efectueze procedura prealabilă întrucât Legea nr. 19/2000 nu prevede acest lucru. C. Județeană de Pensii C. a recunoscut că a emis decizia în baza Legii nr. 19/2000 și nu a contestat niciodată acest aspect.
Pe cale de consecință, apreciază că legea aplicabilă în cauză era Legea nr. 19/2000 și nicidecum Legea nr. 263/2010 și nu trebuia efectuată procedura prealabilă așa cum prevede Legea nr. 263/2010.
Pentru motivele arătate, solicită admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul C., întrucât nu s-a intrat pe fondul cauzei ci doar pe excepția inadmisibilității cererii.
Fiind lămurită cu privire la cauza dedusă judecății, în conformitate cu dispozițiile art. 394 alin.1 Cod procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra apelului.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin cerere înregistrată pe rolul Tribunalului C. la data de 28.10.2013 sub nr._, reclamanta G. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii C. anularea deciziei nr._/15.11.2012 și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în termen legal, a formulat prezenta contestație fiind nemulțumită de modul de calcul al pensie.
În drept, cererea a fost întemeiată pe Legea nr.19/2000.
Prin sentința civilă nr. 467 din 3 martie 2014 pronunțată de Tribunalul C. s-a admis excepția inadmisibilității cererii și s-a respins cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 149 din Legea nr. 263/2011, deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații. Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional. Comisia Centrală de Contestații funcționează în cadrul CNPP. Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. 1 sunt definitive.
Legea reglementează astfel o procedură prealabilă sesizării instanței, având în vedere că art. 151 din lege prevede că hotărârile comisiilor de contestații sunt cele care pot fi atacate în fața instanțelor judecătorești.
Textele legale citate se coroborează cu art. 109 alin. 2 NCPC, potrivit căruia sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.
Prin urmare, în lipsa îndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art. 149 din Legea nr. 263/2010, cererea de anulare a unei decizii a casei județene de pensii nu poate fi făcută, aceasta fiind inadmisibilă.
În cauză, decizia atacată este emisă la 15.11.2012, când legea procedurală (atât din punct de vedere administrativ, cât și judiciar) era Legea nr. 263/2010, inclusiv prevederile sus-citate ale art. 149, care au intrat în vigoare la 1.01.2011. Împrejurarea că decizia în discuție prevede un termen de contestare de 45 zile, la instanța competentă, nu poate exonera reclamanta de obligația îndeplinirii procedurii prealabile atât timp cât aceasta este prevăzută de lege.
Împotriva acestei soluții, a formulat apel reclamanta. în motivarea apelului său, aceasta a arătat următoarele: pârâta a emis o decizie în baza Legii nr.19/2000; nu este culpa sa că în anul 2012, deși era în vigoare Legea nr. 263/2020, pârâta a emis o decizie în baza Legii nr. 19/2000; instanța de fond în mod greșit a considerat că este aplicabilă Legea nr. 263/2010 și că cererea este inadmisibilă pentru că nu a formulat contestație administrativă împotriva deciziei; din punct de vedere al Legii nr. 19/2000 în mod corect s-a contestat decizia la instanță.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În apel nu s-au administrat probe.
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 476 – 480 Cod.pr.civ., Curtea constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
În cauză se constată că reclamanta a solicitat anularea deciziei de recalculare a pensiei emise în temeiul OUG nr. 4/2005 astfel cum se indica în mod expres în cuprinsul acesteia. Aceasta este o decizie de revizuire a deciziei inițiale emise în baza OUG nr.4/2005.
Este adevărat că OUG nr. 4/2005 a fost abrogată prin Legea nr. 263/2010.
Dar, pentru verificare corectitudinii modului de calcul al pensiei și al punctajului mediu anual, este necesar ca instanța să se raporteze la dispozițiile legale în vigoare la data calculării lor, aplicate de C. Județeană de Pensii C. potrivit principiului general de drept „tempus regist actum” conform căruia orice act juridic este guvernat de legea în vigoare la data încheierii, adoptării sau emiterii, după caz.
Pe de altă parte, potrivit art. 7(3) din OUG nr. 4/2005, decizia de recalculare prevăzută la alin. (1) poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001. Apoi, alineatul (4) al aceluiași articol stabilește că, „în situația în care se constată erori de calcul, decizia de pensie poate fi revizuită din oficiu, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare”.
În sfârșit, alineatul (5) al art. art. 7 din OUG nr. 4/2005 prevede că „cererile prevăzute la alin. (3) se soluționează în termenul prevăzut la art. 86 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, drepturile modificate acordându-se prin derogare de la prevederile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, cu respectarea termenului general de prescripție, calculat începând cu luna înregistrării cererii”.
În conformitate cu art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege iar art. 3 din același act normativ stabilește că termenul prescripției este de 3 ani.
Din prevederile alin. 6 al. art. 7 din OUG nr. 4/2005 rezultă că derogarea cuprinsă în alineatul 5 al aceluiași articol se aplică numai dacă cererea a fost formulată în termen de 5 ani de la data plății drepturilor recalculate.
Ca urmare, în temeiul acestor acte normative în vigoare și aplicabile la data emiterii deciziei de recalculare a pensiei potrivit principiilor și regulilor prevăzute de Legea nr. 19/2000, aplicabilă la data emiterii primei decizii în baza OUG nr.4/2005, s-a născut un drept al reclamantului de a obține recalcularea pensiei astfel stabilite și drepturile cuvenite, rezultate din recalculare, pentru perioada situată în interiorul termenului de prescripție, dacă a formulat cererea în termen de 5 ani de la data plății drepturilor recalculate respectiv din luna următoare formulării cererii dacă termenul de 5 ani a fost depășit.
Prin urmare, OUG nr.4/2005 (raportat la Legea nr. 19/2000) este actul normativ care trebuie avut in vedere pentru a verifica daca parata a aplicat corect dispozițiile legale privind stagiul complet de cotizare.
În consecință, și procedura de contestare a deciziei de pensie este reglementată tot de OUG nr.4/2005 care trimitea la Legea nr. 19/2000.
Astfel, în conformitate cu art.7 al.(7) din OUG nr.4/2005, revizuirea din oficiu și contestarea deciziei prevăzute la alin. (1) se fac în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
În consecință, în cazul unei astfel de decizii de pensie nu este aplicabilă procedura administrativă prealabilă de contestare.
Această procedură a fost instituită prin Legea nr. 263/2010 care nu este aplicabilă în privința contestațiilor formulate împotriva deciziilor emise în baza OUG nr.4/2005 și ale Legii nr.19/2000.
Ca urmare, în mod greșit Tribunalul a reținut că reclamanta avea obligația de a urma procedura administrativă prealabilă prevăzută de Legea nr. 263/2010, respingând ca inadmisibilă acțiunea.
Pe de altă parte, chiar raportat la propriul raționament al instanței de fond, sentința este întemeiată pe considerente greșite.
Astfel, în cauză, față de data formulării acțiunii, sunt incidente prevederile noului Cod.pr.civ..
Tribunalul a invocat prevederile alineatului 2 al art.109 Cod.pr.civ. care nu există în Legea nr. 134/2010; oricum art.109 se referă la cererea de chemare în judecată formulată împotriva unei persoane juridice iar nu la proceduri administrative prealabile.
Prevederile art.109 al.2 din vechiul Cod.pr.civ. se refereau la procedurile prealabile sesizării instanței însă nu este aplicabil în cauză.
În noul Cod.pr.civ., procedura prealabilă este reglementată de art.193.
Tribunalul a considerat că procedura prevăzută de art.149 din Legea nr. 263/2010 este o procedură prealabilă.
Fără a analiza corectitudinea acestei concluzii, în condițiile în care Tribunalul a reținut acest considerent, ar fi trebuit să aibă în vedere că potrivit art.193 al.2 Cod.pr.civ. (Legea nr. 134/2010) neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat.
Se constată astfel că în mod greșit Tribunalul nu a intrat în cercetarea fondului cauzei.
Se are în vedere de asemenea că reclamanta a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul C..
În consecință, față de dispozițiile art.480(3) Cod.pr.civ. se va admite apelul și se va anula sentința apelată, urmând a se trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță în vederea soluționării fondului cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta reclamantă G. M., domiciliată în C., ., . civile nr. 467 din 03 martie 2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., ..
Anulează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
R. A. M. B.
GREFIER
M. D.
Red.hot.jud.fond F.M.I.
Tehnored.dec.jud.apel R.A./02.02.2015/5 exp.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
C., ., județ C., cod poștal -_,
Tel.0241-_ sau 0241-_; fax: 0241-_
Dosar nr._
Emisă la data de .
C ă t r e
TRIBUNALUL C.
Vă înaintăm alăturat dosarul civil nr._ privind apelul civil declarat de apelanta reclamantă G. M., domiciliată în C., ., ., împotriva sentinței civile nr. 467 din 03 martie 2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, având ca obiect recalculare pensie, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., ., întrucât prin decizia civilă nr. 7/AS din 13 ianuarie 2015, s-a admis apelul, s-a anulat sentința apelată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul C..
Dosarul are . file.
Dosar atașat nr._ al Tribunalului C. (85 file).
PREȘEDINTE DE COMPLET R. A.
GREFIER
M. D.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 57/2015. Curtea... | Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 44/2015. Curtea... → |
|---|
