Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 115/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 115/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 5342/118/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 115/CM
Ședința publică din 18 Februarie 2015
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE J. Z.
Judecător M. S. S.
Grefier M. G.
Pe rol pronunțarea asupra apelului civil formulat de apelantul pârât C. DE ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE S.A. NĂVODARI – cu sediul în localitatea Năvodari, ., județul C. împotriva sentinței civile nr.378 din 24.02.2014, pronunțată de Tribunalul C.-Secția I civilă, în dosarul civil nr._ - în contradictoriu cu intimatul reclamant T. S. I., cu domiciliul procesual ales în localitatea Năvodari, ., ., ., având ca obiect – drepturi bănești.
Dezbaterile asupra fondului apelului au avut loc în ședința publică din 3.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 11.02.2015 și, ulterior, la data de 18.02.2015, când în aceeași compunere a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra apelului formulat de pârâta . Chimice SA, constată următoarele:
I. Sentința apelată:
Prin sentința civilă nr. 378/24.02.2014, Tribunalul C., secția I civilă, a respins excepția prescripției extinctive ca neîntemeiată, a admis în parte cererea formulată la 28.05.2013 de reclamantul T. S.-I. în contradictoriu cu pârâta . Chimice SA, sens în care a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.368,79 euro, în echivalentul în lei de la data plății, reprezentând diferență comision, a admis în parte cererea de majorare onorariu formulată de expert A. L. M., a obligat reclamantul la plata către expert a sumei de 500 lei, reprezentând supliment onorariu și a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În motivarea sentinței, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul a fost angajatul societății pârâte în funcția de agent vânzări, raporturile de muncă încetând din data de 24.02.2012, ca urmare a demisiei de care unitatea a luat act prin decizia nr._/24.02.2012.
Prin actul adițional nr. 3/08.07.2011 la contractul individual de muncă încheiat între părți, a fost negociat un comision egal cu echivalentul în lei a 1 euro net/tonă, pentru cantitățile de marfă vândute cu acordarea de discounturi până la nivelul discountului maxim stabilit de conducerea societății.
În ce privește condițiile de acordare a comisionului, art. 1 lit.c din actul adițional menționat se referă textual la premierea angajaților pentru încheierea și urmărirea derulării contractelor de vânzare-cumpărare de îngrășăminte a căror vânzare a fost intermediată de salariat. Din analiza acestei clauze contractuale rezultă că plata comisionului a fost convenită de părți doar în ceea ce privește contractele de vânzare-cumpărare încheiate și semnate de salariat, (condiție reluată de altfel și de art. 4 din același act adițional), însă nu doar pentru simpla încheiere a acestor contracte, ci și pentru urmărirea derulării lor.
Această dublă condiționare a plății comisionului nu presupune sub nici o formă o sarcină excesivă impusă angajatului în funcția de agent de vânzări, întrucât își are corespondent în obligațiile de serviciu ale acestuia, astfel cum sunt enumerate prin fișa postului.Din examinarea acestui înscris, depus la filele 30-32 din dosar, rezultă că agentul de vânzări urmărește desfășurarea contractelor și comunică informațiile privind data de livrare, cantitatea, termenul, modalitatea și mijloacele de plată, precum și proporția de încasare a comenzilor către responsabilul din cadrul departamentului. Totodată, agentul de vânzări răspunde de buna desfășurare a procesului de vânzare la nivelul zonei sale, precum și de urmărirea încasării comenzilor și de întocmirea corectă a documentelor comerciale.
În consecință, din analiza coroborată a actului adițional la contractul individual de muncă și a fișei postului reclamantului, rezultă că plata comisionului de 1 euro net/tonă nu este cuvenită pentru simpla încheiere a unui contract de vânzare-cumpărare a produselor livrate de societate, ci depinde și de îndeplinirea de către salariat a obligației de a urmări derularea contractului, inclusiv în ceea ce privește livrarea mărfii și încasarea contravalorii acesteia.
De altfel, la art. 1 din actul adițional, s-a prevăzut condiționarea plății comisionului de efectuarea integrală a plății de către client, ceea ce întărește concluzia potrivit căreia dreptul la încasarea comisionului nu se naște la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, ci la finalizarea acestuia.
Prin cererea de față, reclamantul a pretins contravaloarea comisionului rezultat din contractele de vânzare-cumpărare la a căror încheiere a participat, făcând referire la o . clienți indicați în mod expres.
Prin înscrisurile depuse la dosar de către pârâtă și prin raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, au fost confirmate raporturile contractuale dintre societatea pârâtă, în calitate de vânzătoare și următorii cumpărători: Cooperativa Agricola Dobrogea Sud, S.C. Cipcosmar Complex S.R.L., S.C. Tel Drum S.A., S.C. Sofrag Agri S.R.L., .., S.C. Crama Tohy LC S.R.L. și D. KFT.
În privința clientului Cooperativa Agricola Dobrogea Sud, instanța a reținut că reclamantul a semnat contractul de vânzare-cumpărare nr. 0643/17.02.2012, ale cărui anexe prevedeau livrarea unor cantități de azotat de amoniu în luna februarie 2012, obligația de plată devenind scadentă la datele de 31.01.2012 și 31.07.2012, pentru sumele indicate în anexe.
Pentru a dovedi modalitatea de executare a contractului menționat, pârâta a depus la dosar facturile fiscale ce atestă efectuarea plății de către cumpărător, aceste facturi fiind verificate și de expertul contabil desemnat de instanță. Din examinarea acestor înscrisuri, rezultă că facturile fiscale nr._/27.02.2012 și nr._/22.03.2012 au fost emise după încetarea contractului individual de muncă al reclamantului, în condițiile în care atât livrarea mărfii, cât și scadența obligației de plată erau ulterioare acestui moment.
În considerarea celor anterior expuse, privind condițiile de plată a comisionului, instanța a apreciat că reclamantul nu este îndreptățit a fi premiat prin raportare la sumele încasate de societate ulterior demisiei sale, chiar dacă acestea provin dintr-un contract semnat de reclamant. Câtă vreme atât livrarea mărfii, cât și plata acesteia s-au efectuat după data de 24.02.2012, este evidentă derularea contractului după încetarea calității de salariat a reclamantului, fără nici o implicare din partea acestuia care să atragă posibilitatea unei premieri.
Pentru aceste motive, la calcularea comisionului cuvenit reclamantului pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu în legătură cu clientul Cooperativa Agricola Dobrogea Sud au fost avute în vedere facturile fiscale emise până la data de 24.02.2012, rezultând un comision de 916, 54 euro.
În privința clientului S.C. Cipcos Mar Complex S.R.L., a fost depus la dosar contractul de vânzare-cumpărare nr. 0637/23.12.2011, semnat de reclamant ca agent de vânzări, precum și anexele la acest contract, privind livrarea unor cantități de îngrășământ în perioada 10-15 ianuarie 2012, cu plata scadentă la 30.12.2011, respectiv în perioada 07.02-20.03.2012, cu plata scadentă la 06.02.2012.
Cu referire la cantitatea de 24 to îngrășământ prevăzută în anexa nr. 1 la contract, prin raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză s-a reținut plata de către pârâtă a comisionului de 24 euro, achitat odată cu salariul aferent lunii ianuarie 2012.
Deși expertul a apreciat că pârâta datorează comision pentru diferența de 648 to îngrășământ, livrate cumpărătorului la termenele negociate, din verificarea facturilor fiscale depuse la dosar, rezultă că în executarea anexei nr.2 la contractul încheiat cu S.C. Cipcos Mar Complex S.R.L., s-au efectuat livrări de marfă la datele de 23.02.2012, respectiv la 07.03.2012, 15.03.2012, 19.03.2012, 21.03.2012 și 31.03.2012.Prin urmare, reclamantului i se cuvine comision numai pentru cantitățile de marfă livrate și achitate înainte de încetarea raporturilor sale de muncă, respectiv pentru cantitatea de 95,81 to îngrășământ.
Referitor la clientul D. KFT, s-a constatat că reclamantul nu a semnat contractul de vânzare-cumpărare nr. 0559/21.09.2011, astfel că față de mențiunile exprese ale actului adițional la contractul individual de muncă, nu i se cuvine nici un comision calculat în funcție de sumele încasate de pârâtă de la acest partener contractual.
Aceleași considerente referitoare la neîndeplinirea de către reclamant a obligației de a urmări derularea și finalizarea contractelor de vânzare-cumpărare la a căror încheiere a participat, în condițiile livrărilor de marfă și a încasării plății ulterior datei de 24.02.2014, vor fi reținute și în privința clienților S.C. Tel Drum A. S.A. și S.C. Crama Tohy LC S.R.L. Prin urmare, de pe urma raporturilor contractuale derulate cu cele două societăți menționate, reclamantul este îndreptățit la încasarea unor comisioane de 246,46 euro, respectiv de 109,98 euro.
În ceea ce îi privește pe clienții S.C. Sofrag Agri S.R.L. și .., prin raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză și necontestat de către reclamant, s-a constatat achitarea de către pârâtă a comisionului datorat până la data încetării raporturilor de muncă, această concluzie urmând a fi avută în vedere la soluționarea cauzei.
Față de toate motivele expuse, a fost admisă în parte acțiunea, cu consecința obligării pârâtei la plata către reclamant a sumei de 1.368,79 euro, în echivalentul în lei de la data plății, reprezentând diferență comision.
Asupra cererii de majorare onorariu, formulată de expert A. L. M., s-a ținut seama de devizul justificativ depus la dosar de către expert, precum și de complexitatea lucrării efectuate, care a presupus verificarea unui număr de șapte contracte de vânzare-cumpărare și a facturilor aferente acestora. Prin raportare la toate aceste elemente, instanța a apreciat că se justifică admiterea în parte a cererii expertului, respectiv pentru suma de 500 lei, reprezentând supliment onorariu, sumă la a cărei plată a fost obligat reclamantul.
În temeiul art. 453 C.proc.civ., pârâta a fost obligată la plata către reclamant a sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată-onorariu expert și onorariu avocat ales.
II. Apelul:
1. Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta . Chimice SA, solicitând schimbarea acesteia în tot, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și obligării intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de apel, apelanta pârâtă a arătat că, deși prima instanță a reținut corect că primirea comisionului era condiționată de îndeplinirea de către salariat a obligației de a urmări derularea contractului inclusiv în ceea ce privește livrarea mărfii și încasarea contravalorii acesteia, a reținut greșit că apelanta r mai ave o . debite față de intimat. În acest sens, apelanta a arătat că, în ceea ce privește pretențiile aferente contractelor încheiate cu Cooperativa Agricolă Dobrogea Sud, ., ., plățile s-au efectuat la momente la care intimatul nu mai era angajatul acesteia, iar în ceea ce privește . și . acesta a încasat comisionul cuvenit
Prin întâmpinare, intimatul pârât a solicitat respingerea apelului ca nefondat și obligare apelantei la plata cheltuielilor de judecată, arătând că soluția primei instanțe de acordare a drepturilor bănești reprezentând comision pentru marfa vândută prin intermediul cestuia și încasată până la 24.02.2012 este legală și temeinică.
2. În cadrul judecății în apel a fost atașat dosarul de fond și au fost depuse la dosar contractul de vânzare-cumpărare nr. 0610/CICh/DES/1.11.2011, extrase de cont și factura nr._/25.11.2011.
III. Analiza apelului:
1. Între părți s-au stabilit raporturi de muncă prin contractul individual de muncă nr. 325/8.04.2011, apelantul fiind angajat ca agent de vânzări. Acest contract a încetat prin acordul părților la 24.02.2012 prin decizia apelantei nr._/24.02.2012.
Prin actul adițional nr. 3/8.07.2011 la contractul individual de muncă al intimatului s-a prevăzut acordarea unui comision de 1 euro net pe tonă aferent vânzării de marfă prin contracte intermediate de acesta, cu mențiunea că primirea comisioanelor este condiționată de efectuarea plății integrale de către client a cantităților de îngrășăminte și utilaje agricole în baza unor contracte de vânzare-cumpărare intermediate de salariat. De asemenea, s-a prevăzut că acordarea comisioanelor are loc pentru încheierea și urmărirea derulării contractelor de vânzare-cumpărare.
În baza acestor clauze, prima instanță a reținut corect că intimatul este îndreptățit la primirea comisionului aferent vânzărilor intermediate numai în măsura în care a și urmărit plata sumelor datorate angajatorului de către cumpărători, adică în măsura în care plata sumelor datorate de aceștia din urmă s-a făcut până la data încetării raporturilor de muncă dintre părți, întrucât ulterior acestui moment nu se mai poate susține că intimatul ar mai fi avut vreun rol în urmărirea derulării contractelor.
De altfel, sentința primei instanțe nu a fost apelată sub acest aspect, intimatul susținând prin întâmpinarea la apel că este legală și temeinică.
2. Cu toate acestea, susținerile apelantei în sensul că aceasta nu datorează intimatului suma acordată de prima instanță cu titlu de comision sunt în parte adevărate, fapt care rezultă din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, coroborat cu înscrisurile depuse la dosarul primei instanțe reprezentând contracte de vânzare-cumpărare și extrase de cont.
3. În acest sens, se reține în privința contractului încheiat cu Cooperativa Agricolă Dobrogea Sud, că singura plată efectuată până la 24.02.2012 a fost cea din 30.01.2012 în valoare de 638.599,98 lei, cu titlu de avans.
Astfel cum rezultă din raportul de expertiză (fila 174 din dosarul de fond) și din anexa la contract (fila 46), această sumă a reprezentat echivalentul sumei de 125.587,20 euro.
Din aceeași anexă rezultă că întregul contract a avut ca obiect 960 tone l prețul total de 392.236,80 euro, adică 408,58 euro/tonă.
Așa fiind, suma de 125.587,20 euro (638.599,98 lei) plătită cu titlu de avans, corespunde unei cantități de 307,37 tone, pentru care reclamantul era îndreptățit la un comision de 307,37 euro, în loc de 916,54 euro cât a acordat prima instanță.
4. În ceea ce privește contractul încheiat cu ., din raportul de expertiză contabilă rezultă că suma de 1.300.135,53 lei încasați la 3.02.2012 este echivalentul sumei de 299.088 euro pentru comanda a 648 tone.
Prima instanță a acordat în acest sens suma de 95,81 euro, înlăturând concluzia de mai sus a expertului, iar sentința nu a fost apelată de către intimat, astfel încât aceasta urmează a fi menținută pentru suma de 95,81 euro, care are acoperire în raportul de expertiză contabilă, coroborat cu extrasul de cont de la fila 78 in dosarul de fond, care atestă plata la 3.02.2012 de către . a sumelor de 800.135,53 lei și 500.000 lei.
Diferența de comision aferent acestui contract nu poate fi acordată nici măcar prin compensație în contul altui contract, întrucât prima instanță a analizat distinct pretențiile aferente diferitelor contracte deduse judecății, iar în privința contractului cu . a acordat doar suma de 95,81 euro, nu și restul până la 648 euro, iar hotărârea, nefiind apelată sub acest aspect, a dobândit autoritate de lucru judecat.
5. În ceea ce privește contractul încheiat cu ., se reține din cuprinsul raportului de expertiză contabilă că singura plată efectuată până la 24.02.2012 a fost cea din 31.01.2012 în valoare de 224.304,26 lei, echivalentul a 135,46 tone, pentru care reclamantul era îndreptățit la un comision de 135,46 euro, în loc de 246,46 euro cât a acordat prima instanță.
6. Sentința primei instanțe nu cuprinde critici cu privire la suma de 109,98 euro aferentă contractului încheiat cu ., astfel încât nu se pune problema reformării ei sub acest aspect. În acest sens, art. 477 alin. 1 C. proc. civ. prevede că instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care se atacă.
Formulând critici exprese doar cu privire la contractele încheiate cu alți clienți, nu și cu ., pretențiile aferente fiecărui contract nefiind dependente una de alta, apelanta a învestit instanța de apel doar cu critici referitoare la contractele la care s-a referit expres.
Cu privire la contractele încheiate cu . și ., prima instanță nu a admis pretențiile intimatului, astfel încât criticile formulate în apel sub acest aspect sunt lipsite de obiect.
7. În total, din cele mai sus arătate la punctele III. 3-6 a rezultat că apelanta datorează intimatului comisionul de 307,37 euro + 95,81 euro + 135,46 euro + 109,98 euro = 648,62 euro.
În consecință, în baza art. 480 alin. 2 C. proc. civ., curtea va admite apelul formulat în cauză și va schimba în parte sentința apelată în sensul că va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 648,62 euro, în echivalentul în lei la data plății, reprezentând diferență de comision. Totodată, vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
Cererile ambelor părți referitoare la cheltuielile de judecată vor fi respinse ca nefondate, a apelantei pentru că nu a făcut dovada suportării unor astfel de cheltuieli, iar a intimatului pentru că apelul a fost admis, deci apelanta este cea care a câștigat procesul în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite apelul formulat de apelantul pârât C. DE ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE S.A. NĂVODARI – cu sediul în localitatea Năvodari, ., județul C. împotriva sentinței civile nr.378 din 24.02.2014, pronunțată de Tribunalul C.-Secția I civilă, în dosarul civil nr._ - în contradictoriu cu intimatul reclamant T. S. I., cu domiciliul procesual ales în localitatea Năvodari, ., ., ..
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 648,62 euro, în echivalentul în lei la data plății, reprezentând diferență de comision.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Respinge cererile ambelor părți privind cheltuielile de judecată, ca nefondate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.02.2015.
Președinte, Judecător,
J. Z. M. S.-S.
Grefier,
M. G.
Jud. fond – A.C.
Red.dec.-jud.M.S.S./18.03.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 112/2015.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 98/2015.... → |
|---|
