Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 427/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 427/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 17-02-2014 în dosarul nr. 2198/104/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 427/2014

Ședința publică de la 17 Februarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. M.

Judecător R. M.

Grefier G. Ț.

**************

Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâtul S. JUDEȚEAN DE PAZĂ O., împotriva sentinței civile nr.1756 din 05.11.2013, pronunțată de Tribunalul O.- Secția I Civilă–Complet specializat Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._ /2013 în contradictoriu cu intimatul reclamant B. L., având ca obiect contestație decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: apelantul pârât S. JUDEȚEAN DE PAZĂ O., reprezentat de avocat B. C. și intimatul reclamant B. L. reprezentat de procurator B. F. N..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează, că apelul este declarat și motivat în termenul legal, după care,

Nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii asupra apelului.

Avocat B. C. pentru apelantul pârât S. JUDEȚEAN DE PAZĂ O., a solicitat admiterea apelului modificarea în tot a sentinței și pe fond respingerea contestației. A arătat ca, potrivit art. 40 din C.Muncii, angajatorul are dreptul sa stabilească organizarea si funcționarea unității și potrivit art. 65 alin. 1 si 2 Codul muncii republicat, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă.

Procurator B. F. N. depune la dosar concluzii scrise și un set de înscrisuri.

Curtea lasă la a doua strigarea cauza pentru observarea înscrisurilor atașate la concluziile scrise.

Avocat B. C. pentru pârâtul S. Județean de Pază arată că au fost observate înscrisurile și nu au legătură cu cauza. A arătat că desființarea locului de munca respecta prev. art. 40 din C.Muncii, fiind nelegala trimiterea instanței de fond la prevederile Regulamentului. A solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

Procurator B. F. N. pentru intimatul reclamant B. L. în temeiul art. 83 alin.2 NCPC a expus pe larg considerentele menționate în concluzii scrise pune concluzii de respingerea apelului ca nefundat și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul O. ca fiind legală și temeinică și acordarea cheltuielilor de transport și depune la dosarul cauzei chitanțe.

C U RT E A

Asupra apelului de față;

Prin cererea înregistrată la data de 29.03.2013 sub nr._, pe rolul Tribunalului O., reclamantul B. L., a chemat în judecată pe pârâta S. Județean de Pază O., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la:

- anularea deciziei 9/01.03.2013 prin care a fost concediat, conform art. 65 și 75 C M;

- obligarea intimatului să-i plătească drepturile egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate la zi și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat dacă angajatorul nu i-ar fi desfăcut contractul de muncă;

- reintegrarea pe funcția deținută anterior.

Prin sentința civilă nr.1756 din 05.11.2013, pronunțată de Tribunalul O., a fost respinsă excepția nulității absolute a deciziei de concediere nr. 09/01.03.2013, emisă de pârâtul S. Județean de Pază O., invocată de reclamantul B. L., ca neântemeiată.

A fost admisă contestația formulată de reclamantul B. L., domiciliat în ., jud. O., în contradictoriu cu S. Județean de Pază O., cu sediul în Slatina, ., Jud. O..

A fost anulată decizia nr. 9 /01.03.2013 emisă de pârâtul S. Județean de Pază O. și dispune reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior cu obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale conform art. 80 alin 1 Codul Muncii.

Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:

Reclamantul a fost salariatul pârâtei pe postul de agent pază, conform contractului individual de muncă nr.367/29.10.2010, iar prin decizia contestată i-a fost desfăcut contractul de muncă în temeiul art. 65 alin.1 Codul muncii.

La baza acestei măsuri a stat Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 01/01.03.2013-fila 26 dosar, prin care s-a aprobat desființarea postului de pază de la Punctul de Control – acces instituție, și implicit cel de agent de pază începând cu data de 02.03.2013.

Încetarea contractului individual de muncă al reclamantului din susținerile intimatei, a fost determinată de desființarea locului de muncă ocupat de acesta, având la bază analiza situației economico-financiare a acesteia, respectiv lipsa fondurilor pentru menținerea de personal, întrucât nu există contract prestări servicii pentru postul de pază de la Punctul de Control – acces instituție,

Potrivit art. 65 Codul Muncii „concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia”.

La art. 65 alin 2. se prevede „ desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă”.

Pentru ca o cauză să fie reală și serioasă este necesar să fie întrunite următoarele condiții: să aibă un caracter obiectiv respectiv în temeiul art. 65 din Codul Muncii, să fie impusă din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana salariatului, independentă de factori subiectivi, de eventuale erori sau opțiuni ale angajatului.

În speță din înscrisurile depuse la dosar, instanța constată că la baza concedierii prin desființarea postului ocupat de reclamant a stat Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 01/01.03.2013 prin care s-a efectuat o analiză a situației economico-financiară a intimatei, având la bază un simplu referatului 161/04.02.2013 întocmit de S. Juridic-Contabilitate-Pază și Administrativ – fila 25 dosar, având în vedere lipsa fondurilor și a contractelor, lipsa comenzilor ferme, cu o zi înaintea concedierii reclamantului.

Nu s-a dovedit în fața instanței existența dificultăților economico-financiare care au stat la baza măsurii organizatorice în scopul eficientizării activității, nu s-a depus la dosarul cauzei situația financiară, cheltuielile salariale, astfel că, desființarea unui singur post, agent de pază- exact cel pe care era încadrat reclamantul nu justifica măsura concedierii, dovedindu-se caracterul nereal și neserios al motivelor invocate de angajator.

Din cuprinsul deciziei de concediere rezultă că la baza acestei măsuri ar stat nevoia de redresare a activității, dar observând evoluția evenimentelor, transferarea reclamantului la postul de control la – 01.02.2013, referatul 161/04.02.2013 - întocmit de S. Juridic-Contabilitate-Pază și Administrativ-lipsa fondurilor, a contractelor, a comenzilor ferme, la doar patru zile de la transfer, Hot. 1/01.03.2013 a Consiliului de Administrație al intimatului care a hotărât ca începând cu data de 02.03.2013 postul ocupat de reclamant să fie desființat, adică la o lună de la transfer, acordarea preavizului – 162/04.02.2013, la 4 zile de la transfer, ceea ce creează convingerea că această măsură nu a fost relă și serioasă., fiind vizată mai mult persoana reclamantului și nu desființarea postului.

Prin Hotărârea 158/22.12.2011- de aprobare a Organigramei, număr personal, stat de funcții, pentru S. Județean de Pază O., emisă de Consiliul Județean O., ,fila 40 dosar, au fost aprobate un număr total de 92 de posturi, din care 82 de posturi - personal de pază, - începând cu data de 01.01.2012, organigramă care nu a suportat modificări până în prezent, așa cum a precizat în ședință publică intimatul prin apărător, fiind valabilă și pentru anul 2013, pentru același număr de posturi- 82 de posturi.

Această Organigramă a fost aprobată în 22.12.2011, fără ca intimata să solicite C.J.O. reducerea posturilor pentru dificultăți economico-financiare.

Din Statul de Funcții la data de 01.03.2013, filele 54-56 dosar, rezultă un număr total de 76 de posturi, din care 63 – personal pază, cu 19 posturi mai puțin decât Organigrama aprobată de Consiliul Județean O., în baza căreia își desfășoară activitatea.

Din Regulamentul de Organizare și Funcționare a Serviciului Județean de Pază O., - art. 21, Consiliul de Administrație, are următoarele atribuții principale: a.) …, b.)…. c.) avizează structura organizatorică a Serviciului Județean de Pază O., în vederea APROBĂRII de către Consiliul Județean O., d.) avizează bugetul de venituri și cheltuieli al Serviciului Județean de Pază O., în vederea APROBĂRII de către Consiliul Județean O.-fila 115 dosar.

Ca atare, Consiliul de Administrație are atribuțiuni doar de a PROPUNE SPRE APROBARE a C.J.O. reducerea/majorarea posturilor de pază și nu de aprobare efectivă de înființare și desființarea posturilor.

Instanța constată că desființarea locului de muncă, cel ocupat de reclamant, nu are o cauză reală, serioasă și nu ne aflăm în situația unei desființări efective a locului de muncă.

De asemenea se apreciază că pârâta nu a dovedit că se găsește în situația unei reorganizări reale impuse de nevoile societății în condițiile în care a fost desființat un singur post, măsură care s-a luat, exact la patru zile de la transferul reclamantului pe acest post, și numai postul ocupat de reclamant.

Pentru aceste considerente instanța a admis contestația formulată de reclamant, a anulat decizia nr. 09.01.03.2013, emisă de pârâtul SJP O., și a dispus reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior cu obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale, conform art. 80 alin 1 Codul muncii.

Impotriva acestei decizii a declarat apel intimata S. JUDEȚEAN DE PAZĂ O., criticand-o ca nefiind legala si temeinica.

In motivare, s-a aratat ca, potrivit art. 40 din C.Muncii, angajatorul are dreptul sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii, astfel incat, avand in vedere referatul nr. 161/04.02.2013, Consiliul de Adminstratie a hotarat desfiintarea locului de munca ocupat de contestator, urmand ca asigurarea controlului accesului sa fie asigurat de personalul T..Invedereaza apelanta ca i s-a oferit contestatorului un alt loc de munca pe care l-a refuzat, nu se poate stabili nicio relatie juridica intre numarul de zile in care a operat o modificare a locului de munca si perioada scursa pana la masura desfiintarii inui loc de munca, iar desfiintarea locului de munca respecta prev. art. 40 din C.Muncii, fiind nelegala trimiterea instantei de fond la prevederile Regulamentului.

Intimatul a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat.

Analizand sentinta apelata prin prisma criticilor formulate, se constata ca apelul este nefondat, urmand a fi respins pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art. 65 alin. 1 si 2 Codul muncii republicat, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat din unul sau mai multe motive, fără legătură cu persoana acestuia. Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.

De asemenea, art.76 Codul muncii republicat dispune că, decizia de concediere trebuie să conțină în mod obligatoriu: motivele care determină concedierea, durata preavizului, criteriile de stabilire a ordinii de priorități conform art.69 al.2 lit.d numai în cazul concedierii colective, lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant în condițiile art.64.

Raportând dispozițiile legale precitate la situația de fapt din speță, se constată că în decizia nr. 9/01.03.2013 s-a arătat că motivele care au determinat concedierea contestatorului s-au datorat lipsei fondurilor pentru mentinerea de personal neproductiv intrucat nu exista contract servicii pentru postul de paza de la Punct control acces institutie care sa asigure plata deserventului postului de paza.

Astfel cum a retinut instanta de fond, prin Hotararea nr. 158/22.12.2011 de aprobare a organigramei, anterior concedierii contestatorului au fost aprobate un numar de 82 de posturi-personal de paza.

Aceeasi organigrama a fost valabilă si după concedierea contestatorului, rezultand că în cadrul intimatei figurează tot 82 posturi, nefiind aprobata o noua organigrama de catre Consiliul Judetean O. in urma unei eventuale propuneri de modificare a acesteia formulata de catre S. Judetean de Paza O., conform prevederilor regulamentare.

Desființarea locului de muncă este efectivă când este suprimat din funcțional - organizatorică a angajatorului, evidențiată în statul de funcții și în organigramă și implică cu necesitate caracterul definitiv al suprimării.

Asa fiind, data fiind mentinerea aceluiasi numar de posturi de agent paza atat anterior, cat si ulterior concedierii contestatorului, se constata ca in mod corect instanta de fond a apreciat in sensul inexistentei unei desfiintari efective a locului de munca, cu consecinta incalcarii disp. art. 65 din C.muncii.

De altfel, incorectitudinea deciziei de concediere deriva si din premisa gresita care a determinat-o. Astfel, din referatul nr. 161/2013 care a stat la baza luarii hotararii nr. 1/01.03.2013 a Consiliului de administratie rezulta faptul ca analiza situatiei veniturilor face necesara desfiintarea efectiva a postului de paza de la Punct control acces institutie.

Or, desfiintarea unui post de paza dintr-o anumita locatie nu echivaleaza cu desfiintarea locului de munca generic formulat, avand doar semnificatia imposibilitatii desfasurarii activitatii in acea locatie.

Cu alte cuvinte, in lipsa suprimarii locului de munca, imposibilitatea finantarii serviciului de paza la un anumit obiectiv nu poate avea drept consecinta concedierea persoanei care il efectua, ci redistribuirea salariatilor, activitatea de paza fiind caracterizata prin mobilitatea locului de munca, imprejurare, de altfel, dovedita chiar prin nota de transfer a contestatorului din data de 25.01.2013 si mentiunile din contractul individual de munca al acestuia, mai exact lipsa unei precizari exprese a locului de munca, toate coroborate cu angajamentul de serviciu.

Ca atare, fara a nega dreptul angajatorului, recunoscut de catre art. 40 alin. 1 lit. a) din C.Muncii, de a stabili organizarea si functionarea unitatii, se retine ca acesta trebuie sa se supuna prevederilor legale care guverneaza materia concedierii individuale, in speta disp. art. 65 din C.Muncii care prevad conditiile in care aceasta poate fi dispusa.

Pentru considerentele ce preced, in temeiul art. 480 din C.Proc. Civ., apelul urmeaza a fi respins ca nefondata.

Ca nefondata urmeaza a fi respinsa si cererea intimatului de acordare a cheltuielilor de judecata avand in vedere ca bonurile fiscale depuse la dosar nu releva deplasarea cu autoturismul in zilele aferente termenelor de judecata acordate in cauza.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat apelul declarat de pârâtul S. JUDEȚEAN DE PAZĂ O., împotriva sentinței civile nr.1756 din 05.11.2013, pronunțată de Tribunalul O.- Secția I Civilă–Complet specializat Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._ /2013 în contradictoriu cu intimatul reclamant B. L., având ca obiect contestație decizie de concediere.

Respinge cererea formulată de intimatul reclamant privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 Februarie 2014.

Președinte,

A. M.

Judecător,

R. M.

Grefier,

G. Ț.

Red.jud.R.M./18 Februarie 2014

Tehn.2ex/G.Ț

Jud.fond.I.B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 427/2014. Curtea de Apel CRAIOVA