Obligaţie de a face. Decizia nr. 660/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 660/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 4843/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 660
Ședința publică de la 06 Martie 2014
Completul compus din:
Președinte: - M. L. N. A.
Judecător: - T. R.
Grefier: - S. C.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor care au avut loc în ședința publică de la 27 februarie 2014 privind judecarea acțiunii formulată de reclamantul Ș. G., cu domiciliul în Dr.Tr.S., .. 9, ., ., în contradictoriu cu pârâții L. T. SPECIAL DROBETA (ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII), cu sediul în Dr.Tr.S., ., județul M., I. ȘCOLAR JUDEȚEAN M., cu sediul în Dr.Tr.S., ., județul M., C. L. DROBETA T. S., C. JUDEȚEAN M., ambii cu sediul în Dr.Tr.S., județul M., ca urmare a anulării sentinței numărul 3559 din data de 26 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul M. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul numărul_ /_, prin decizia numărul 344 din data de 14 noiembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția I Civilă, având ca obiect obligație de a face - reâncadrarea pe postul de șofer.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat depunerea la dosarul cauzei, prin serviciul registratură din cadrul instanței, de concluzii scrise formulate de reclamantul Ș. G. prin apărător, înregistrate sub nr._/06.03.2014.
Dezbaterile din ședința publică de la 27 februarie 2014 au fost consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, în temeiul dispozițiilor art. 396 din Noul Cod de procedură civilă, a amânat pronunțarea în cauză.
CURTEA:
Asupra acțiunii de față, constată următoarele:
1. Prin sentința nr. 3559 din data de 26 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul M. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul numărul_ s-a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul I. Școlar Județean M..
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul Șoava G. domiciliat în Drobeta Turnu Severin, ..9, ., ., cu CNP –_ în contradictoriu cu pârâții L. T. Special Drobeta, cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., județul M., cod fiscal_ și I. Școlar Județean M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., jud.M., CUI_.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. Județean M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., județul M., CUI_ și pârâtul C. L. al municipiului Drobeta Turnu Severin, cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ..2, județul M..
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul I. Școlar Județean M..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin adresa nr.5 din 07.01.2008, Școala de Arte și Meserii, a solicitat AJOFM M. eliberarea unei dispoziții de repartizare a reclamantului, pentru încadrarea ca muncitor III ( șofer), pe postul vacant existent.
Urmare a acestei solicitări, AJOFM M. a emis dispoziția de repartizare 134/08.01.2008, pentru încadrarea reclamantului în meseria de șofer de autoturisme și camioane.
Conform contractului individual de muncă 1/09.01.2008, reclamantul Ș. G., a fost încadrat la unitatea școlară în funcția de muncitor III ( șofer), îndeplinind atribuțiile de serviciu, conform fișei postului.
Astfel, în afara perioadei când nu îndeplinește sarcinile de șofer, reclamantul îndeplinește funcția de muncitor calificat.
Invocând 154 din Codul Muncii, reclamantul solicitată transformarea postului ocupat de muncitor III ( șofer) în postul de șofer, cerere care nu este fondată.
In conformitate cu criteriile de normare a personalului nedidactic din învățământul preuniversitar si cu normativele ce privesc statele de funcții aprobate de Ministerul Educației, funcția de șofer nu se regăsește, regăsindu-se decât funcția de muncitor III (șofer).
De asemenea in programul de salarii EDUSAL, la personalul nedidactic nu este prevăzută funcția de șofer, ci funcțiile de muncitor I, II si III cu salariul corespunzător fiecărei trepte.
Potrivit art. 26 din Legea nr. 284/2010 „ Încadrarea si promovarea personalului plătit din fondurile publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri de guvern sau act administrativ al ordonatorului principal de credite.”
Conform OG 10/2007, privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului bugetar salarizat potrivit OUG 24/2000, privind stabilirea salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor II și III din Legea 154/1998 în anexa V /2A sunt prevăzute funcțiile comune ale sectorului bugetar, printre care funcția de șofer și muncitor III.
Funcția de șofer se utilizează în parlament, ministere în celelalte instituții centrale ale administrației publice, în instituția prefectului, servicii deconcentrate, administrația publică și în unitățile bugetare din subordine.
Or, unitatea de învățământ nu este subordonată administrației locale, astfel că, în mod corect reclamantul a fost încadrat pe funcția de muncitor III.
Potrivit HG 1251/2005, privind îmbunătățirea activității de învățare a copiilor cu cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special integrat la Școala de Arte și Meserii, învățământul special se prevede la personalul funcțional – operativ și de deservire, un post de muncitor calificat la 200 de elevi și un post de șofer pentru fiecare autovehicul înmatriculat.
Față de aceste dispoziții, unitatea școlară a solicitat ISJ M. normarea postului de șofer în statul de funcții de la învățământul special, în statul de funcții de execuție elaborat de Ministrul Educației și Cercetării este prevăzut postul de muncitor III ( șofer).
Având in vedere ca nu exista nici un act normativ care sa prevadă funcția de sofer in cadrul unităților de învățamânt preuniversitar, precum si faptul ca reclamantul a semnat un contract individual de munca si o fisa a postului in care se specifică clar atribuțiile sale, instanța nu se poate substitui puterii legislative, încălcând principiul separațiilor puterilor in stat consacrat de Constituția Românei si aproba normarea postului de șofer pe statul de funcții si reîncadrarea reclamantului pe post de șofer.
In ceea ce privește excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de C. Județean M. si consiliul L. Drobeta Turnu Severin, instanța le-a apreciat întemeiate urmând a le admite deoarece intre aceste instituții si reclamant nu exista raporturi de munca, atribuțiile acestor instituții exista numai in ceea ce privește finanțarea unităților de învățământ special, a claselor de învățământ special potrivit art. 110 din Legea nr. 1/_, finanțare care potrivit art. 105 alin.2 din același act normativ se face pentru următoarele cheltuieli: investiții, reparații capitale, consolidări, subvenții pentru internate, cantine, cheltuieli pentru evaluarea periodica naționala a elevilor, etc..
Referitor la excepția invocată de ISJ, aceasta a fost considerată nefondată față de art.103 alin.2 din Legea 1/2011, care stabilește „ Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul primar, gimnazial, profesional si liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum si pentru elevii din invatamantul postliceal special de stat. Finantarea de baza se face in limitele costului standard per elev/prescolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, reglementând astfel implicit si atribuțiile inspectoratele școlare în organizarea și funcționarea rețelei de învățământ preuniversitar.
In ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, instanța a constatat ca în speță, nu exista autoritate de lucru judecat pentru care nu se regăsea tripla identitate de elemente intre speța de fata si cea care a făcut obiectul dosarului nr._ deoarece se solicita transformarea acestui post începând cu 09.01.2008, iar in dosarul de fata se solicita începând cu 01.04.2010, astfel ca nu sunt întrunite cerințele art. 430 c.pr.civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul Ș. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul admiterii cererii, astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
S-a arătat că, cu toate că prin dec. 187/2011 emisă de ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII a fost numit ca persoană desemnată să conducă efectiv activitatea de transport conform Lg. 102/2006, art. 26 în cadrul acestei unități școlare, având atribuții potrivit legislației în vigoare în pofida faptului că a prestat servicii - transport pentru elevi cu cerințe educative speciale, în calitate de conducător auto- nu a beneficiat niciodată de drepturi salariale corespunzătoare activității desfășurate în această calitate.
Faptul că L. T. SPECIAL DROBETA (ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII nu a prevăzut în statul de funcțiuni postul de șofer reprezintă culpa exclusivă a acestuia, angajatorului revenindu-i obligația de a efectua toate demersurile ce se impun în vederea modificării statului de funcții prin includerea acestei funcții.
S-a mai arătat că, în considerentele sentinței instanța se contrazice reținând, pe de o parte că nu există nici un act normativ care să prevadă funcția de șofer în cadrul unităților de învățământ preuniversitar, iar pe de altă parte reține în mod corect că, potrivit HG 1251/2005 privind îmbunătățirea activității de învățare a copiilor cu cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special integrat la Școala de Arte și Meserii se prevede la personalul funcțional-operativ și de deservire un post de șofer pentru fiecare autovehicul înmatriculat.
Ori, în condițiile în care L. T. SPECIAL DROBETA (ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII deține un autovehicul înmatriculat pentru transportul zilnic al elevilor consideră că solicitarea recurentului este legală și ar trebui să fie încadrat și retribuit potrivit activității prestate.
A arătat că sentința civilă atacată este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale și grefată pe motive contradictorii în mod greșit respingându-se acțiunea admițându-se excepțiile invocate.
Prin întâmpinările formulate intimatele L. T. SPECIAL DROBETA (ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII, C. JUDEȚEAN M., I. ȘCOLAR JUDEȚEAN M. au solicitat respingerea apelului.
Intimatul I. ȘCOLAR JUDEȚEAN M., pe fondul cauzei a arătat că în conformitate cu criteriile de normare a personalului nedidactic din învățământul preuniversitar și cu normativele ce privesc statele de funcții aprobate de către Ministerul Educației – în acestea funcția de șofer nu se regăsește, ci este prevăzută funcția de muncitor III ( șofer).
A menționat intimatul că nu are calitate procesuală pasivă, petentul apelant nefiind angajat al intimatului.
Prin întâmpinarea formulată de intimatul L. T. SPECIAL DROBETA (ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII) a solicitat respingerea apelului solicitând respingerea apelului, considerând că prin semnarea contractului individual de muncă nr. 1/09.01.2008 și a fișei postului apelantul a fost de acord să ocupe postul de muncitor III ( șofer și nu alt post.
2. Prin decizia nr. 344 din data de 14 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția I Civilă s-a admis apelul declarat de reclamantul Ș. G. împotriva sentinței numărul 3559 din data de 26 iunie 2013, pronun"at[ de Tribunalul M. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul numărul_, în contradictoriu cu pârâții L. T. SPECIAL DROBETA (ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII), I. ȘCOLAR JUDEȚEAN M., C. L. DROBETA T. S., C. JUDEȚEAN M.. S-a anulat sentința civilă și s-a reținut procesul spre judecare. S-a fixat termen la data de 12 decembrie 2013.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a avut în vedere următoarele considerente:
Hotărârea atacată cu prezentul apel este deficitară sub aspectul motivării.
S-a constatat, din verificările motivării sentinței, că în realitate instanța de fond nu a făcut o motivare corespunzătoare a hotărârii în fapt și în drept astfel încât pe calea controlului judiciar, Curtea să poată analiza justețea acesteia.
Motivarea hotărârii reprezintă arătarea argumentelor ce sunt aduse pentru justificarea temeiniciei și legalității soluțiilor pe care instanțele judecătorești sau alte organe de jurisdicție le pronunță în cauzele judecate.
Motivarea hotărârii se face în fapt și în drept: 1) Motivarea în fapt cuprinde analiza și evaluarea probelor pe baza cărora s-a stabilit existența sau inexistența faptelor și împrejurărilor care au generat litigiul dintre părți, respectiv pentru ce au fost admise susținerile uneia din părți și înlăturate cele formulate de cealaltă parte.
Motivarea în drept cuprinde justificarea aplicării în cauza judecată a anumitor norme de drept și de ce li s-a dat acestora o anumită interpretare. Rațiunea și obligativitatea motivării oricărei hotărâri o dau următoarele considerații și interese: a) constituie o garanție pentru justițiabili, care, din expunerea sistematică și logică a considerațiunilor de fapt și drept, pot cunoaște temeiurile ce au condus la soluția dată cauzei și pot ataca hotărârea combătând temeiurile pe care le găsesc nefondate.
Conform art.425 alin. 1 lit.b Cod pr.civilă o hotărâre cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, trebuind să existe o concordanță între motivare și dispozitiv.
Motivarea unei hotărâri nu este problemă de volum, ci una de conținut.
Motivarea hotărârii înlătură arbitrariul și face posibil controlul judiciar, precum și exercitarea căilor de atac de retractare.
Cercetarea fondului cauzei rezulta din insasi motivarea deciziei, a fondului intrinsec al cauzei, intre acestea existand o legatura de necesitate si suficienta, or, in situatia in care argumentele instantei nu se regasesc in considerente sau acestea sunt contradictorii aceasta echivaleaza cu necercetarea fondului cauzei.
Conform jurisprudenței Curții Europene, noțiunea de proces echitabil în sensul art.6 CEDO, presupune ca o instanță internă să fi examinat în mod real toate problemele esențiale ce i-au fost supuse.
S-a constatat existența unei contradicții în considerentele hotărârii.
Astfel, pe de o parte instanța a reținut că în conformitate cu criteriile de normare a personalului nedidactic din învățământul preuniversitar si cu normativele ce privesc statele de funcții aprobate de Ministerul Educației, funcția de șofer nu se regăsește, regăsindu-se decât funcția de muncitor III (șofer).
De asemenea in programul de salarii EDUSAL, la personalul nedidactic nu este prevăzută funcția de șofer, ci funcțiile de muncitor I, II si III cu salariul corespunzător fiecărei trepte, iar potrivit HG 1251/2005, privind îmbunătățirea activității de învățare a copiilor cu cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special integrat la Școala de Arte și Meserii, învățământul special se prevede la personalul funcțional – operativ și de deservire, un post de muncitor calificat la 200 de elevi și un post de șofer pentru fiecare autovehicul înmatriculat.
În această situație, a existenței contradicției în considerente, instanța de control judiciar nu poate cunoaște care este fundamentul real al soluției pronunțată și implicit, care este realitatea soluției pronunțate pentru a se putea exercita un veritabil control judiciar.
Or, în cauza de față instanța nu a argumentat corespunzător și limpede tocmai probleme esențiale, motive care erau determinante pentru verificarea realizării soluției care s-a pronunțat și analizarea ulterioară a celorlalte capete de cerere a căror soluție depinde în mod inevitabil de soluționare acestora (cauza Albina împotriva României publicată în M.Oficial nr.1049/25.11.2005).
Văzând și dispoz. art.480 alin. 6 N. C.Pr. Civilă instanța a admis apelul declarat de reclamantul Ș. G., a anulat sentința civilă și a reținut procesul spre judecare.
A fixat termen la data de 12 decembrie 2013.
La termenul de la 12 decembrie 2013, față de caracterul global al acțiunii, fără diferențieri, în raport și de considerentele deciziei prin care s-a anulat sentința pronunțată de instanța de fond, dar fără a conduce la modificarea cadrului procesual cu privire la obiect, Curtea a apreciat ca fiind necesar ca reclamantul să precizeze față pârâții chemați în judecată, care dintre cereri de referă la toți, numai la unul, numai la o parte dintre aceștia. De asemenea, care este temeiul legal al cererilor, respectiv care sunt dispozițiile legale care reglementează anumite obligații ale acestor pârâți, de care reclamantul se prevalează, în raport de care există corelativ dreptul reclamat. Deci, să se precizeze părțile care au calitatea procesuală pasivă în fiecare dintre cererile din acțiunea introductivă de instanță și temeiul legal al cererilor, respectiv dispozițiile legale care fundamentează juridic cererile.
Prin notele scrise depune la dosarul cauzei reclamantul Ș. G. a adus precizări privitor la obiectul cererii, pretențiile reclamantului, calitatea procesuală a pârâților, motivarea în fapt a acțiunii ce face obiectul prezentei cauze. Astfel:
1. Privitor la obiectul acțiunii:
Obiectul acțiunii îl constituie încadrarea reclamantului Ș. G. pe postul de șofer, prin transformarea postului de muncitor III pe care a fost încadrat acesta în post de șofer, includerea/normarea postului în statul de funcții al Liceului T. Special Drobeta (fosta Școală de Arte și Meserii), stabilirea drepturilor salariale și implicit retribuirea reclamantului pentru exercitarea funcției de șofer, începând cu data de 01.04.2010 (ultimii 3 ani anterior introducerii acțiunii), precum și plata diferențelor salariale dintre retribuția cuvenită postului de șofer față de cel de muncitor III, cu actualizarea la zi a sumelor, conform ratei inflației, pe aceeași perioadă de 3 ani și alocarea fondurilor necesare plății acestor sume, având în vedere faptul că:
- Prin Dispoziția de repartizare nr.134 din 08.01.2008, AJOFM M. l-a repartizat pe reclamantul Ș. G. la Grupul Școlar Industrial Construcții Montaj, "pentru a fi încadrat, în funcția/meseria de șofer de autoturisme și camionete, cod C._".
- Conform fișei postului întocmită de unitatea angajatoare, reclamantul Ș. G. are atribuții de șofer, mai mult, directorul unității de învățământ emite ulterior o decizie (Decizia nr.187/14.01.2011) prin care numește pe dl.Ș. G. ca persoană desemnată să conducă permanent și efectiv activitatea de transport în cadrul unității școlare, cf.art.24 din Lg.nr. 102/2006 (anexăm la prezentele note Dec.nr. 187/2011).
- Conform Procesului-Verbal încheiat la data de 23.11.2007 în ședința Consiliului de Administrație al ISJ M., la data respectivă s-a aprobat un post de șofer la S.A.M. - Școala de Arte și Meserii (devenită ulterior L. tehnologic Special Drobeta).
Prin HG nr. 1251/2005 și ulterior, prin Ordinele nr.5555/07.10.2011 și nr.5573/07.10.2011 ale ministrului MECTS se prevede că, în unitățile din învățământul special (printre care se numără și L. T. Special (fostă Școala de Arte și Meserii) se normează un post de șofer pentru fiecare autovehicul înmatriculat, proprietate a unității de învățământ. Așadar, existând temei legal pentru normarea postului de șofer și având în vedere faptul că, pe de o parte, ISJ a aprobat postul de șofer în ședința Consiliului de Administrație din 23.11.2007 iar reclamantul a primit repartiție de la AJOFM
M. în 08.01.2008 pentru acest post, iar pe de altă parte, acesta prestează efectiv activitatea de șofer pe microbuzul școlii, inclusiv fișa postului prevăzând atribuții specifice acestui post, iar retribuția pentru postul de șofer diferă de cea pentru postul de muncitor III, se impune ca reclamantul să fie încadrat și retribuit conform atribuțiilor avute și muncii efectiv prestate.
2. Privitor la calitatea procesuală pasivă a pârâților și pretențiile reclamantului față de fiecare dintre aceștia:
În procedura administrativă normarea posturilor, includerea lor în statul de funcții, transformarea posturilor, încadrarea/reîncadrarea pe post după transformarea acestuia și retribuirea personalului nedidactic, conform prevederilor legale, se face astfel:
Statul de funcții pentru personalul nedidactic se întocmește de directorul unității de învățământ, este avizat de consiliul de administrație al unității de învățământ și de inspectoratul școlar județean și se aprobă de ordonatorul principal de credite, în speță consiliul județean. Unitatea de învățământ prevede posturile în statul de funcții și le aprobă prin consiliul de administrație, ISJ aprobă normarea posturilor, avizând statele de funcții ale unităților de învățământ, iar consiliile județene care, în cazul unităților de învățământ special sunt și ordonatori principali de credite, prin președinții consiliilor județene, aprobă structura și numărul de posturi (statul de funcții) ale personalului nedidactic și alocă fondurile necesare plății drepturilor salariale ale personalului.
În acest context, a înțeles să solicite:
- obligarea pârâtului L. T.^Special Drobeta, ca angajator, la normarea postului de șofer în stăluTWefunctii, prin transformarea celui de muncitor III deținut de reclamant, reîncadrarea acestuia pe postul de șofer și la calculul și plata diferențelor salariale cuvenite pentru postul de șofer, începând cu data de 01.04.2010 până în prezent, actualizate conform ratei inflației până la data plății efective;
- obligarea pârâtului ISJ M. la avizarea statului de funcții și aprobarea normării postului de șofer ca urmare a transformării postului de muncitor III (șofer) ocupat de reclamant în post de șofer;
- obligarea pârâtului C. Județean M. la aprobarea statului defuncții astfel modificat, în sensul prevederii în structura personalului nedidactic a postului de șofer în locul celui de muncitor III (șofer) - prin transformarea postului- și la alocarea fondurilor necesare plății diferențelor salariale cuvenite reclamantului pe perioada 01.04.2010 la zi, inclusiv a sumelor cuvenite din actualizarea la zi, la data plății efective a acestora, conform ratei inflației și a fondurilor necesare în continuare pentru plata drepturilor salariale cuvenite reclamantului.
Conform HG nr.2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea si administrarea unităților de invatamant preuniversitar de stat:
Art. 11: Statul de funcții pentru personalul nedidactic se întocmește de directorul unității de învățământ, este avizat de consiliul de administrație al unității de învățământ și este aprobat de ordonatorul principal de credite.
Art.17. (3) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale unităților de învățământ special se asigură din bugetul consiliului județean, respectiv al sectoarelor municipiului București, și din bugetul de stat."
Ordinul nr.5573/2011 al MECTS prevede la art.102: "Finanțarea învățământului special și special integrat se asigură de la consiliile județene/ale sectoarelor municipiului București."
Conform Lg.nr. 1/2011, art.l06:"Finanțarea de bază și finanțarea complementară se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității/primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ, respectiv cu președintele consiliului județean/primarul de sector, în cazul școlilor speciale."
Așadar, ISJ M. are calitate procesuală, fiind reprezentantul MECTS în teritoriu, având atribuții ce decurg din lege privitor la organizarea și funcționarea unităților de învățământ.
De asemenea, C. Județean M. are calitate procesuală, pe de o parte deoarece, prin președintele său, este ordonator principal de credite, iar pe de altă parte întrucât, conform prevederilor legale menționate de noi, atât în precedentele Note scrise cât și în prezentele, aprobă statele de funcții, respectiv numărul și structura personalului nedidactic din învățământul special și alocă sumele de bani necesare plății drepturilor salariale ale acestui personal.
A anexat la notele scrise, copia Procesului-verbal din 23.11.2007 al ISJ M., copia Deciziei nr. 187/2011 a directorului S.A.M., iar în dovedirea competenței și atribuțiilor consiliului județean, Ffot.nr.427/2013 a CJ.G., Hot.CJ.V. din 2012.
3. Rejudecând acțiunea după anularea sentinței și reținerea cauzei spre rejudecare, Curtea reține că este neîntemeiată, urmând a o respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Într-adevăr, prin HOTĂRÂREA DE GUVERN Nr. 1.251 din 13 octombrie 2005 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de învățare, instruire, compensare, recuperare și protecție specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special integrat, publicată în: Monitorul Oficial Nr. 977 din 3 noiembrie 2005 – se prevede în Anexa Nr. 3 VOLUMUL ACTIVITĂȚILOR din învățământul special și special integrat, normarea și încadrarea personalului didactic, didactic auxiliar, nedidactic, medical și administrativ, la pct. III. Școli de arte și meserii - învățământ special, clase de școală de arte și meserii integrate în școlile similare din învățământul de masă, licee speciale, grupuri școlare speciale, centre școlare speciale și școli postliceale speciale, respectiv la lit. E. Personal funcțional, operativ și de servire - se prevede și șofer, tractorist, vizitiu - un post pentru fiecare autovehicul înmatriculat, respectiv vehicul cu tracțiune mecanică sau animală, proprietate a unității de învățământ.
Dar, în același timp trebuie subliniat faptul că finanțarea învățământului special și special integrat se face din bugetele județelor unde funcționează unitatea de învățământ special, indiferent de domiciliul copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale, și din bugetele locale ale sectoarelor municipiului București, potrivit art. 6 din același act normativ.
Or, în conformitate cu disp. art. 26 alin. 1 din legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau act administrativ al ordonatorului principal de credite.
În aceeași ordine de idei, trebuie amintite disp. art. 26 alin. (3) din legea 284/2010, potrivit cărora, în situația în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcții, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcții în care acestea sunt încadrate într-unul de nivel imediat superior
Din interpretarea acestor din urmă dispoziții legale, rezultă că transformarea unui post din statul de funcții ocupat de o persoană încadrată în muncă, are loc în ceea ce privește posturi de aceeași natură în cadrul aceleiași profesii, numai în situația în care nu există post de nivel superior vacant pentru promovare, astfel că postul de nivel inferior ocupat înainte de promovare, se transformă în post de nivel superior ce va fi ocupat în viitor de aceeași persoană promovată.
Deci, prin promovare se asigură evoluția în carieră a personalului contractual, prin trecerea într-un grad, o treaptă profesională sau funcție superior/superioară, iar promovarea persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în grade sau trepte profesionale se face, de regulă, pe un post vacant sau temporar vacant, iar în situația în care nu există un asemenea post se face prin transformarea postului din statul de funcții în care acestea sunt încadrate într-unul de nivel imediat superior.
În cazul de față se cere transformarea postului din statul de funcții, din post de muncitor în post de șofer, deci nu sunt posturi de aceeași natură, sunt posturi diferite și, în orice caz nu se invocă o promovare, ci doar faptul că din punct de vedere al veniturilor, cele specifice postului de șofer sunt mai mari decât cele ale muncitorului.
În acest context, Curtea apreciază că nu este posibilă transformarea postului de muncitor în post de șofer, fiind posturi distincte și neaflate în raport de inferioritate/superioritate unul față de altul, nefiind vorba de o promovare în cadrul aceleiași profesii, dintr-o funcție inferioară într-o funcție superioară.
Cu alte cuvinte, finalitatea unui astfel de demers judiciar, având în vedere faptul că într-adevăr pentru școlile din învățământul special se prevede și post de șofer pentru fiecare autovehicul înmatriculat, ar fi de fapt înființarea unui post de șofer în statul de funcții al școlii pârâte, post care ar fi vacant.
În aceste condiții, dincolo de termenii folosiți, în realitate scopul urmărit de către reclamant este acela ca odată cu crearea postului de șofer în statul de funcții al școlii, să fie personal încadrat pe acest post.
Or, ocuparea unui post de șofer nu se poate realiza prin transformarea postului, respectiv prin promovare, iar încadrarea pe un alt post decât cel pe care a fost încadrat inițial, depinde nu numai de existența postului respectiv în statul de funcții al unității respective, ci și de îndeplinirea unei alte cerințe legale.
Astfel, ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen pe baza regulamentului-cadru ce cuprinde principiile generale și care se aprobă prin hotărâre a Guvernului sau alte acte normative specifice, potrivit art. 26 alin. 7 din legea 284/2010.
Identificând hotărârea emisă în acest sens, Curtea reține că prin HOTĂRÂREA DE GUVERN Nr. 286 din 23 martie 2011 s-a aprobat Regulamentul-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, fiind publicată în: Monitorul Oficial Nr. 221 din 31 martie 2011, în vigoare la data formulării acțiunii de față.
Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 și 2 din această Hotărâre ocuparea unui post vacant sau temporar vacant corespunzător unei funcții contractuale se face prin concurs sau examen, în limita posturilor vacante sau temporar vacante prevăzute în statul de funcții și în cazul în care la concursul organizat se prezintă un singur candidat, ocuparea postului se face prin examen.
De asemenea, potrivit art. 2 din același act normativ la concursul organizat pentru ocuparea unui post vacant sau temporar vacant poate participa orice persoană care îndeplinește condițiile generale și condițiile specifice stabilite prin fișa postului pentru ocuparea respectivei funcții contractuale.
În concluzie, chiar și în situația în care ar fi posibilă transformarea postului de muncitor în postul de șofer, nu ar fi posibil ca instanța să oblige unitatea școlară să facă încadrarea personal a reclamantului pe acest post, întrucât dispozițiile legale enunțate în precedent cuprinse în lege și hotărâre de guvern se opun încadrării fără examen sau concurs, după caz, a personalului bugetar plătit din fonduri publice.
Mai mult, regula examenului la încadrare, care se organizează atunci când nu are loc concurs, se aplică acestui personal și în situația promovării. Astfel, potrivit art. 41 alin. 3 din același Regulament, promovarea în grade sau trepte profesionale a personalului contractual din sectorul bugetar se face prin examen.
Pentru toate aceste motive cererea principală a reclamantului a fost privită ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
Toate celelalte susțineri, argumente și apărări ale reclamantului, precum și proba cu înscrisuri administrată în cauză, nu vor mai fi analizate fiecare în parte, având în vedere prioritatea în examinare a problemelor de drept expuse în precedent, care sunt suficiente prin ele însele pentru rezolvarea litigiului și care fac de prisos analizarea celorlalte împrejurări de fapt sau de drept invocate.
Față de împrejurarea că petitul principal s-a respins, urmează ca și cererile accesorii privind drepturile bănești aferente postului de șofer și cheltuielile de judecată să se respingă, fiind neîntemeiate și având soarta cererii principale.
În acest context, față de respingerea în totalitate a acțiunii introductive de instanță, Curtea a apreciat că excepțiile invocate în cauză de către intimații chemați în judecată, au rămas fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul Ș. G., cu domiciliul în Dr.Tr.S., .. 9, ., ., în contradictoriu cu pârâții L. T. SPECIAL DROBETA (ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII), cu sediul în Dr.Tr.S., ., județul M., I. ȘCOLAR JUDEȚEAN M., cu sediul în Dr.Tr.S., ., județul M., C. L. DROBETA T. S., C. JUDEȚEAN M., ambii cu sediul în Dr.Tr.S., județul M., în totalitate.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 martie 2014.
Președinte, M. L. N. A. | Judecător, T. R. | |
Grefier, S. C. |
Red.jud.T.R.
Tehn. S.C. 7 ex.
04.04.14
Jud.fond:L.V. E.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 262/2014. Curtea de Apel... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 28/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
