Pensie de serviciu neaflată în plată. Decizie de pensionare necontestată. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. Procedură prealabilă.
| Comentarii |
|
Excepţia de inadmisibilitate. excepţia lipsei de interes. Art. 82 alin. (2) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.
Asupra apelului de faţă, constată:
Tribunalul Olt - Secţia I civilă prin sentinţa civilă nr. 83 din 30.01.2014 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea.
A respins cererea formulată de reclamantul G.A.., în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi CNPP.
A respins excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de pârâţii Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi CJP Vâlcea.
A admis excepţia lipsei de interes invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă ÎCCJ.
A respins cererea formulată de reclamantul G.A., în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea, ca fiind lipsită de interes.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut următoarele:
Reclamantul are calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, iar prin decizia nr. 205557/05.11.2009 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea i s-a stabilit pensia de serviciu începând cu data de 01.10.2009, conform art. 82 alin.( 2) din Legea 303/2004. Prin această decizie se menţionează că plata drepturilor de pensie cuvenite reclamantului se va face la data eliberării din funcţie, respectiv la data emiterii decretului prezidenţial.
Reclamantul a solicitat prin prezenta cerere să se parcurgă procedura prevăzută pentru actualizarea drepturilor de pensie de serviciu, întemeindu-şi cererea pe dispoziţiile art. 85 alin. (2) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care prevăd că pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.
Procedura de actualizare anuală a pensiei de serviciu este prevăzută la art. 18 din HG 1275/2005 (pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani).
Astfel, în aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) şi (3) din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, s-a stabilit următoarea procedură:
a) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Departamentului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Justiţiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată în luna decembrie a fiecărui an;
b) instituţiile publice prevăzute la lit. a) transmit adeverinţele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4 - 6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.
(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii şi procurorii în activitate.
Art. 19 - I^a fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverinţelor transmise de aceste instituţii. Noua decizie, însoţită de o copie a adeverinţei în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.
Având în vedere normele metodologice menţionate anterior, instanţa a constatat că principalele instituţii cu rol în actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor sunt Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi casele teritoriale de pensii, care au obligaţia de a îndeplini metodologia astfel cum este ea descrisa în normele metodologice mai sus arătate.
în raport de aceste prevederi legale, obligaţiile ce revin fiecărui pârât sunt:
Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale - de a transmite Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie listele cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată în luna decembrie a fiecărui an; Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - de a transmite adeverinţele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4 - 6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare, iar casele teritoriale de pensii - de a emite o nouă decizie pe baza adeverinţelor transmise.
Rezultă că pârâtul Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, angajatorul reclamantului, nu are calitate procesuală pasivă, motiv pentru care a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de acesta şi a fost respinsă acţiunea cu privire la acest pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi CNPP, instanţa a respins-o având în vedere obligaţiile stabilite de legiuitor în sarcina acestora în procedura de recalculare a pensiilor de serviciu.
Raportat la excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de pârâta CJP Vâlcea, s-a reţinut că această excepţie a fost invocată raportat la dispoziţiile art. 149 alin. (1) din Legea nr.263/2010, motivat de faptul că reclamantul nu a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 205557/25.02.2013 prin care i s-a respins cererea de actualizare a pensiei de serviciu, astfel că prin prezenta acţiune se tinde a se eluda dispoziţiile legale sus-menţionate.
Sub acest aspect, instanţa a apreciat că prin prezenta cerere reclamantul nu a formulat contestaţie împotriva deciziei de respingere a cererii de actualizare a pensiei, astfel că este de necontestat faptul că această decizie a rămas definitivă.
însă împrejurarea că decizia anterior menţionată nu a fost contestată nu poate atrage sancţiunea inadmisibilităţii prezentei cereri de chemare în judecată, prin care a solicitat obligarea pârâţilor la îndeplinirea anumitor obligaţii legale. Pentru aceste considerente, a fost respinsă această excepţie, ca neîntemeiată.
Referitor la excepţia inadmisibilităţii cererii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă ÎCCJ, s-a reţinut că legea nu prevede o procedură prealabilă în situaţia actualizării pensiei de serviciu cuvenită magistraţilor, astfel că a fost respinsă şi această excepţie, ca neîntemeiată.
Analizând excepţia lipsei de interes în promovarea cererii, invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă ÎCCJ, instanţa a reţinut următoarele:
Printre condiţiile ce se cer întrunite cumulativ pentru a fi parte în proces - alături de calitate procesuală, capacitate procesuală şi afirmarea unui drept pentru realizarea căruia calea justiţiei este obligatorie - se numără şi interesul, definit ca fiind folosul practic imediat urmărit de cel care iniţiază acţiunea civilă.
Interesul trebuie să îndeplinească mai multe cerinţe: să fie legitim, juridic; să fie născut şi actual; să fie personal şi direct. Este legitim atunci când nu contravine legii şi normelor sociale. Este născut şi actual când există în momentul în care se exercită acţiunea civilă şi se menţine pe tot parcursul procesului. Interesul este personal şi direct atunci când folosul practic îl vizează pe cel care recurge la această formă procedurală.
Prin impunerea condiţiei interesului legiuitorul a urmărit nu numai evitarea unor litigii lipsite de orice utilitate pentru reclamant, ci şi degrevarea instanţelor de judecată şi limitarea cheltuielilor statului.
în speţă, reclamantul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 85 alin. (2) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, solicitând obligarea pârâţilor la emiterea unor acte care ar reglementa o situaţie ipotetică asupra drepturilor de pensie.
Potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror in activitate, in condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea in considerare, in procent, a sporurilor intrate in baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă in urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.
Coroborând aceste dispoziţii cu cele ale art. 18 din HG nr. 1275/2005 rezultă fără dubiu faptul că această procedură se referă la pensia aflată în plată. Or, reclamantul nu se află într-o asemenea situaţie, acesta nebeneficiind de un drept de pensie la data formulării cererii, urmare a faptului că după emiterea deciziei de pensionare şi-a continuat activitatea.
în acest context, s-a apreciat că dreptul la pensia de serviciu se naşte la data eliberării din funcţie prin pensionare (magistratul solicită Consiliului Superior al Magistraturii eliberarea din funcţie, iar această instituţie înaintează Preşedintelui României hotărârea cu propunerea de eliberare din funcţie).
Cum prin decizia de pensionare nr. 205557/05.11.2009 nu s-a stabilit dreptul reclamantului la pensia de serviciu, ci vocaţia acestuia de a primi pensie la acea dată, cu condiţia încetării activităţii (eliberare din funcţie), această vocaţie nu se poate confunda cu dreptul însuşi, care se stabileşte raportat la dispoziţiile legale în vigoare la data eliberării din funcţie.
Or, atâta vreme cât reclamantul nu este beneficiarul unei pensii de serviciu aflată în plată, nu justifică niciun interes, respectiv un folos practic imediat urmărit prin promovarea prezentei cereri, întrucât finalitatea demersului juridic al reclamantului nu este pensionarea sa efectivă, ci calcularea unor drepturi de pensie ipotetice.
Prin urmare, întrucât reclamantul nu beneficiază de o pensie aflată în plată, apare ca fiind lipsită de interes cererea sa de actualizare a pensiei ipotetice.
Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea 303/2004, dacă reclamantul ar solicita efectiv pensionarea, ar beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înaintea pensionării.
Pentru aceste considerente, constatând că reclamantul nu justifica nici la momentul promovării acţiunii şi nu justifică nici în prezent un interes născut şi actual, tribunalul a admis excepţia lipsei de interes şi a respins ca atare cererea de chemare în judecată.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul G.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Cu privire la admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale invocată de către pârâtul Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, a arătat că hotărârea pronunţată este nelegală şi netemeinică deoarece Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea are calitate procesuală în cauză, deoarece, aşa cum a menţionat şi în răspunsul la întâmpinarea depusă de acest pârât la dosarul cauzei, atât cu ocazia stabilirii drepturilor de pensie, cât şi ulterior, cu ocazia revizuirii deciziei de stabilire a pensiei de serviciu, instituţia care a înaintat adresa cu venitul brut realizat a fost Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, chiar dacă acesta nu este menţionat expres de către HG nr. 1275/18/10/2005 dată în aplicarea art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor referitor la actualizarea pensiei de serviciu.
Referitor la admiterea excepţiei lipsei de interes în promovarea acţiunii, invocată de către pârâtul Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a considerat de asemenea că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, întrucât legea nu face distincţie, din acest punct de vedere, iar pe de altă parte ar fi inechitabil ca actualizarea prevăzută de art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 să privească numai drepturile de pensie aflată în plată, întrucât dreptul la pensie se naşte odată cu emiterea actului administrativ a deciziei de pensionare, indiferent că aceasta a fost pusă sau nu în plată.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 466 şi urm. NCPC, a solicitat admiterea apelului, casarea sentinţei atacate, iar pe fond, admiterea acţiunii împotriva pârâţilor astfel cum a fost formulată.
Prin întâmpinare, intimatul Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea a solicitat respingerea apelului şi menţinerea sentinţei ca fiind legală şi temeinică, arătând că în mod corect instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia, deoarece procedura de actualizare a pensiei de serviciu intervine doar în situaţia unei pensii aflate în plată, astfel că reclamantul nu justifică un interes născut şi actual pentru actualizarea unei pensii ipotetice.
Intimatul Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat, de asemenea prin întâmpinare respingerea apelului şi menţinerea sentinţei ca fiind legală şi temeinică, arătând că în mod corect a fost reţinută de instanţa de fond lipsa de interes a reclamantului în promovarea acţiunii de faţă, în condiţiile în care plata drepturilor de pensie se face, potrivit art.85 din I^egea nr.303/2004 republicată, de la data eliberării din funcţie, respectiv data decretului prezidenţial.
Apelul este nefondat.
Curtea, analizând sentinţa prin prisma criticilor invocate, a apărărilor formulate, a dispoziţiilor art.479 alin.(l), teza a II-a Cod procedură civilă , constată că nu subzistă nici motive de ordine publică şi nici alte motive care să poată duce la schimbarea sau anularea
acesteia.
Astfel, nu sunt întemeiate criticile apelantului cu privire la legitimarea procesuală pasivă a intimatului Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea în raport de obligaţiile care revin potrivit art.85 alin. (2) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, principalelor instituţii cu rol în actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor, respectiv Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi casele teritoriale de pensii, care au obligaţia de a îndeplini metodologia.
Chiar dacă intimatul Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea a fost cel care a emis adeverinţele cu venitul bmt realizat în ultimele 12 luni de către judecătorii şi procurorii în activitate, a rezultat că în procedura de actualizare anuală a pensiei de serviciu prevăzută la art. 18 din HG nr. 1275/2005 obligaţii revin organului ierarhic superior intimatului, respectiv Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
în acest sens, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Departamentului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Justiţiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată în luna decembrie a fiecărui an.
Nu sunt întemeiate nici criticile invocate în cel de al doilea motiv de apel, cu privire la admiterea greşită a excepţiei lipsei de interes în promovarea acţiunii, în condiţiile în care drepturile de pensie se acordă şi se plătesc de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat.
Apelantului nu i-a încetat calitatea de asigurat, prin efectul legii în temeiul calităţii sale de angajat şi nefiind în discuţie o pensie aflată în plată, în mod legal a reţinut instanţa de fond că este întemeiată excepţia lipsei de interes.
Sub acest aspect, instanţa a apreciat judicios că nu sunt îndeplinite cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească interesul şi anume să fie legitim, juridic; să fie născut şi actual; să fie personal şi direct.
în cauza de faţă, a rezultat că este lipsită de interes cererea de actualizare a unei pensii ipotetice, întrucât nu se justifică folosul practic imediat urmărit de persoana care a iniţiat demersul judiciar.
Prin urmare, în temeiul art.480 Cod procedură civilă , apelul se priveşte ca nefondat şi se respinge, menţinându-se soluţia instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică. (Decizia nr. 2137/26 mai 2014 - Secţia I Civilă, rezumat judecător Marian Lungu).
| ← PENSII. Recalculare pensie. Stagiu de cotizare. Condiţii... | Pensie de invaliditate. Suspendarea plăţii drepturilor, în... → |
|---|
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Pensie de serviciu neaflată în plată. Decizie de pensionare necontestată. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. Procedură prealabilă.
