Pensie anticipată parţial. Suspendare. Venituri din activităţi independente. Sensul sintagmei venit brut.
| Comentarii |
|
În lipsa unei definiţii în Legea nr. 263/2010 a sensului sintagmei „venit brut”, utilizată de art. 6 alin. 1 pct. IV, acesta este cel din Codul fiscal - venitul obţinut, respectiv din care nu au fost scăzute cheltuielile efectuate pentru obţinerea sa. Prin scăderea cheltuielilor se obţine venitul net.
Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Goij sub numărul 7880/95/2013, reclamantul P.V. a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa in contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Goij, sa fie anulata decizia nr. 157843 din 20.09.2013 emisa de pârâta, exonerarea reclamantului de plata sumei de 11364 lei. în motivarea contestaţiei, reclamantul a arătat ca in mod eronat se susţine în decizia contestată ca s-au plătit şi încasat necuvenit drepturi băneşti în suma de 11 364 lei întrucât aceasta pensie a fost stabilită prin decizia de pensie din anul 2008 care a fost emisă pe numele său.
Că, profesia de avocat fiind o profesie liberală, nu poate fi incompatibilă cu calitatea de pensionar, în acest sens fiind si prevederile art. 114 al. 1 lit. b din Legea 263/2010 si art. 14 din Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat.
în dovedirea contestaţiei reclamantul a depus la dosar copii ale următoarelor acte: decizia nr. 157843 din 20.09.2013, decizia de pensionare anticipată parţial, cupoane de pensie.
în apărare pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei pentru următoarele motive:
în urma verificărilor făcute de către serviciul plăţi prestaţii din cadrul instituţiei cu privire la interdicţia cumulării pensiei anticipate parţial cu venituri din alte activităţi, s-a constatat ca reclamantul a realizat venituri in anul 2011 in suma de 17750 lei aceste venituri fiind mai mari decât suma celor 4 salarii medii brute prevăzute de Legea 263/2010.
Având in vedere prevederile art. 114 al. 1 lit. e coroborate cu prevederile art. 6 al. 1 din Legea 263/2010 C.J.P a emis decizia nr. 157843 din 20.09.2013 prin care s-a stabilit in sarcina reclamantului debitul de 11364 lei reprezentând pensia anticipata parţial încasată necuvenit în perioada arătată.
Ca, Legea263/2010 nu distinge intre profesiile celor care se înscriu la pensie întrucât drepturile de pensie se achita din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Prin sentinţa nr.1140 din 8 mai 2014 pronunţată de Tribunalul Goij în dosarul nr.7880 în dosarul nr.7880/95/2013, s-a admis contestaţia formulată de reclamantul P.V. cu domiciliul in Tg-Jiu în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Goij cu sediul în Tg-Jiu bd. Republicii nr. 14 judeţul Goij.
S-a anulat decizia nr. 157843/20.09.2013 si s-a exonerat reclamantul de plata sumei de 11364 lei.
S-a reţinut că reclamantul este beneficiar de pensie anticipată parţial.
La instituţia pârâtă s-a efectuat o verificare a modului de stabilire si plată a drepturilor de pensie şi s-a considerat că în anul 2011 s-a încasat de către reclamant în mod necuvenit pensia în suma totala de 11364 lei întrucât in aceasta perioada reclamantul ar fi obţinut venituri din ale activităţi, fapt pentru care s-a emis decizia nr. 157843 din 20.09.2013 prin care s-a stabilit in sarcina reclamantului un debit in suma de 11364 lei reprezentând pensia încasată in perioada arătată.
Potrivit art. 114 lit. e din Legea 263/2010: ”în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV” iar potrivit dispoziţiilor art. 6 pct. 1 al. IV din Legea 263/2010 „în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare: membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderi familiale”
în conformitate cu prevederile art. 3 al. 2 din Legea 263/2010, prin câştig salarial brut se înţelege veniturile din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit conform prevederilor Codului Fiscal.
Coroborând aceste dispoziţii legale, se retine ca venitul brut realizat de către titularul (administratorul) întreprinderii individuale este cel supus impozitului pe venit, deci venitul rămas după deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate in scopul realizării acelui venit.
Scopul oricărei activităţi economice desfăşurate de un întreprinzător este acela de a realiza un profit care va rămâne la dispoziţia sa si care este de fapt venitul brut al întreprinzătorului persoana fizica titular de întreprindere individuală. Acesta este venitul care se asigura la Casa Judeţeană de Pensii.
Potrivit dispoziţiilor art. 29622 din Codul Fiscal: ” Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru persoanele prevăzute la art. 29621 alin. (1) lit. a)-e) este venitul declarat, care nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig; contribuabilii al căror venit rămas după deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit, respectiv valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub nivelul minim menţionat, nu datorează contribuţie de asigurări sociale.”
Potrivit normei metodologice din H.G nr. 44/2004 aplicabila art. 29622, contribuabilii care în anul fiscal precedent au realizat venituri sub nivelul plafonului minim prevăzut de lege, nu sunt obligaţi sa se asigure si nu datorează contribuţie de asigurări sociale.
în situaţia reclamantului, prin adresa de răspuns depusa de către A.N.A.F la dosarul cauzei (fila 27) reiese ca venitul bmt al reclamantei in anul 2011 în înţelesul dat de art. 3 al. 2 din Legea 263/2010 este sub plafonul stabilit de art. 6 pct. 1 al. IV din Legea 263/2010 fiind in suma de 5684 lei. Aceasta sumă reiese si din documentul intitulat Situaţia beneficiarilor de pensie anticipată parţial care au realizat în anul 2011 venituri în calitate de persoane fizice autorizate (fila 21 din dosar).
Nu a putut fi primită susţinerea pârâtei în sensul ca reclamantul, obţinând in anul 2011 un venit bmt de 17750 lei, se încadrează în dispoziţiile art. 6 al. 1 pct. IV din Legea 263/2010 întrucât venitul care trebuie luat în considerare este venitul bmt rezultat al scăderii tuturor cheltuielilor făcute pentm obţinerea acestui venit si care este in suma de 5684 lei, acesta fiind profitul sau.
Interpretarea făcuta de pârâtă dispoziţiilor Legii 263/2010 este una ad literam însă potrivit Codului fiscal veniturile obţinute în activităţi economice sunt supuse impozitării si perceperii contribuţiilor la bugetul statului numai după ce se deduc toate cheltuielile făcute de întreprinzător si care desigur, sunt permise de lege spre a fi deduse.
împotriva sentinţei au formulat apel reclamantul P.V., şi pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII GORJ, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
în apelul său reclamantul a susţinut că prin sentinţa cu numărul de mai sus i-a fost admisă contestaţia pe care a formulat-o împotriva Deciziei nr. 157843/20.09.2013, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Gorj, anulată decizia şi exonerat de plata sumei de 11364 lei.
Hotărârea instanţei de fond este greşită întrucât nu s-a pronunţat şi asupra capătului de cerere privind restituirea sumelor reţinute.
Astfel, aşa cum rezultă din contestaţia depusă de reclamant, aceasta are printre alte capete şi restituirea eventualelor sume reţinute.
Or, cu cupoanele depuse la dosarul cauzei s-a făcut şi dovada că lunar, începând cu luna octombrie, anul 2013, i s-a reţinut din pensie suma de 315 lei.
în drept, şi-a întemeiat apelul pe dispoziţiile art. 458 Cod procedură civilă.
Faţă de cele de mai sus, coroborate cu probele administrate la dosarul cauzei, s-a solicitat admiterea apelului, modificarea hotărârii instanţei de fond în sensul obligării pârâtei şi la restituirea sumelor reţinute.
în apelul său CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII GORJ, a arătat că petiţionarul a realizat venituri brute în anul 2011 în suma de 17.750 lei.
Având în vedere prevederile art. 114 alin.(l) lit.b coroborate cu prevederile art. 6 alin (1) punctul IV din Ixgea nr. 263/2010, Casa Judeţeană de Pensii Gorj a emis decizia nr. 157843/20.09.2013, prin care s-a constituit în sarcina petiţionarului un debit în suma de 11364 lei, reprezentând pensia anticipată parţială încasată necuvenit pe perioada 01.01.2011-
31.12.2011.
Din compararea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 de 2.022 lei cu venitul brut realizat de petent in anul 2011 in suma de 17.750 lei, rezultă că acesta a realizat venituri mai mari de 4 salarii medii brute fapt ce contravine prevederilor legale enunţate mai sus pentru a putea cumula pensia anticipata parţială cu venituri obţinute din alte activităţi.
In ceea ce priveşte natura veniturilor obţinute de petent, respectiv venituri din activitatea desfăşurată ca avocat, prevederile I xjgii nr. 263/2010 nu fac distincţie, pensia anticipată parţială fiind achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat si, prin urmare, acordarea acesteia este condiţionată de prevederile art. 114 alin (1) lit. b din legea menţionata mai sus.
Referitor la motivarea sentinţei în sensul că prin venitul brut realizat ce se are în vedere la stabilirea persoanelor ce au obligaţia de a se asigura în sistemul de asigurări sociale de stat, se înţelege venitul rămas după deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate, acesta contravine prevederilor legale în vigoare pe perioada constituirii debitului.
Este adevărat ca legiuitorul, prin completările aduse Codului fiscal in anul 2012, a lămurit ce se înţelege prin venit brut realizat, numai ca în conformitate cu prevederile art.9~ alin. (2) din Codul civil norma interpretativă produce efecte numai pentru viitor.
Având în vedere considerentele de mai sus şi în raport de prevederile art.466 si următoarele, inclusiv art. 481 din Codul de procedura civila, s-a solicitat admiterea apelului declarat, schimbarea în tot a hotărârii ce face obiectul acestui dosar, iar pe fond să se respingă acţiunea ca neîntemeiată.
Examinând sentinţa prin prisma dispoziţiilor legale incidente în cauză şi a materialului probator administrat Curtea apreciază întemeiat apelul declarat de pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII GORJ.
Potrivit art. 114 alin. 1 lit. b din Ixjgea nr. 263/2010 „în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: ... b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;”.
Art. 6 alin. 1 pct. IV din aceeaşi lege - incident în cauză - se referă la „persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice;
prevederi din Art. 22 din capitolul I (Norma din 2011) la data 2011-03-28 pentru Art. 6, alin.(l), subpunctul IV, litera C. din capitolul I.
d) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;
e) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale”.
Legea nr. 263/2010 nu defineşte noţiunea de „venit brut”. Pentru a se stabili sensul acesteia Curtea are în vedere că veniturile obţinute de apelantul reclamant fac parte din categoria veniturilor din activităţi independente.
Potrivit Codului fiscal veniturile din activităţi independente sunt bmte şi nete.
Art. 49 alin. 1 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal prevede că „venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partida simplă, cu excepţia prevederilor art. 50 şi 5L” Rezultă, per a contrario, că - în sensul Codului fiscal -venitul brut este venitul obţinut, din care nu au fost scăzute cheltuielile efectuate pentru obţinerea acestuia. Prin scăderea cheltuielilor se obţine venitul net, venit pe baza căruia apoi se procedează la calcularea impozitului datorat.
în lipsa unei definiţii în Legea nr. 263/2010 a sensului sintagmei „venit brut” Curtea apreciază că sensul acesteia nu poate fi decât cel din legea fiscală, sens menţionat mai sus.
în aceste condiţii, întrucât venitul brut obţinut de apelantul reclamant în 2011 a fost mai mare decât permit dispoziţiile art. 6 alin. 1 pct. IV la care fac trimitere prevederile art. 114 alin. 1 lit. b din Legea nr. 263/2010, în mod corect s-a procedat la emiterea deciziei de debit, urmare a faptului că au fost incidente dispoziţiile privind suspendarea plăţii pensiei apelantului reclamant.
Dispoziţiile art. 3 alin.2 din Legea nr. 263/2010, prin care este explicată sintagma „câştig salarial brut” nu este utilă soluţionării cauzei, întrucât ceea ce este esenţial în cauză din art. 6 alin.l pct. IV este sintagma de „venit brut”, care nu poate fi explicată prin utilizarea prevederilor art. 3 afin. 2. Totodată, art. 29622 din Codul fiscal, pe care instanţa de fond a argumentat admiterea acţiunii, nu erau în vigoare în 2011. Acestea au fost introduse prin OUG 125/2011 şi au intrat în vigoare la 01.07.2012. Astfel fiind în mod eronat acestea au fost aplicate în cauză, cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii.
în raport de cele expuse se impune a fi admis apelul declarat în cauză de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Gorj. Fiind întemeiat acest apel, nu mai prezintă relevanţă a fi analizate criticile formulate de apelantul reclamant şi care vizau un capăt de cerere accesoriu, apelul declarat de acesta urmând a fi respins. (Decizia nr. 4461 din 19 noiembrie 2014 - Secţia I Civilă, rezumat judecător Paraschiva Belulescu)
| ← Decizie de pensie. Caracterul definitiv al acesteia. Motive de... | PENSII. Recalculare pensie. Stagiu de cotizare. Condiţii... → |
|---|
