Plată asigurări sociale. Decizia nr. 1129/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1129/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 02-04-2014 în dosarul nr. 7033/95/2013
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1129
Ședința publică din data de 02 Aprilie 2014
Completul compus din:
Președinte: Judecător L. E.
Judecător C. T.
Grefier I. B.
*******
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 26.03.2014, privind soluționarea apelului declarat de pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, împotriva sentinței civile nr.5252/12.12.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul_, în contradictoriu cu intimata reclamantă D. M., având ca obiect plată asigurări sociale.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26.03.2014, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, în conformitate cu prevederile art.396 alin.1 C.pr.civ., a amânat pronunțarea în cauză la data de 02.04.2014.
În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Gorj sub nr._, reclamanta D. M. a solicitat instanței in contradictoriu cu pirita C. Județeana de Pensii Gorj, ca prin sentința ce se va pronunța sa fie obligate pirita sa–i stabilească si sa-i plătească compensația pentru atingerea integrității prevazuta de Legea 346/2002 .
Prin sentința civilă nr.5252/12.12.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul_, s-a admis actiunea formulata de reclamanta D. M. cu domiciliul in . jud.Gorj, CNP_ in contradictoriu cu pirita C. Judeteana de Pensii Gorj cu sediul in Tg-J., . jud.Gorj.
A font obligată pârâta sa înainteze dosarul acesteia ,Comisiei de expertiza medicala in vederea emiterii deciziei asupra capacității adaptative si stabilirea cuantumului compensației pentru atingerea integrității .
A font obligată pârâta sa plateasca reclamantei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut:
Reclamanta a lucrat la fostul Combinat de Lianti si Azbociment Tg-J. (in prezent S.C Lafarge Romcim S.A pana in anul 1996 .
Lucrand in mediu toxic in toata perioada, inhaland fibrele de azbest, a dobandit boala profesionala numita azbestoza, fapt atestat de documentele medicale aflate la dosar . Astfel, din procesul-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala nr. 75 din 10.09.2012 emis de catre Directia de Sanatate Publica prin medicul de medicina muncii, precum si din Fisa de declarare a cazului de boala profesionala BP2 nr. 82 din luna septembrie 2012, reiese ca reclamanta sufera de aceasta boala si caracterul de boala profesionala cauzata de fibrele de azbest inhalate in timpul cat a lucrat.
Procedura de semnalare, cercetare si declarare a bolilor profesionale este reglementata de art. 149-164 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006, legea securitatii si sanatatii in muncă, norme aprobate prin H.G nr. 1425/2006. Examinand aceste norme legale, se retine ca in cazul reclamantei s-au parcurs toate etapele prevazute de lege si s-au emis toate documentele care sunt cerute de lege .
Astfel, a fost completata de catre de catre medicul de familie fisa de semnalare BP1 cu care reclamanta a mers la medicul de medicina muncii care a examinat-o pe reclamanta, a stabilit diagnosticul si a completat fisa de semnalare BP1 pe carea trimis-o la D.S.P Gorj . La aceasta autoritate, dupa primirea BP1, medicul a cercetat cauzele imbolnavirii profesionale a reclamantei . Cercetarea respectiva nu s-a putut face in prezenta angajatorului cum dispune art. 152 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 intrucat incepand cu anul 1996 reclamanta nu mai lucreaza la locul de munca unde a contactat boala, la fostul Combinat de Lianti si Azbociment Tg-J. .
De asemenea, D.S.P Gorj a emis Fisa de declarare a cazului de boala profesionala BP2.
Potrivit art. 161: ”In cazul in care unitatea la care s-a produs imbolnavirea a fost desfiintata sau nu mai exista la momentul precizarii diagnosticului de boala profesionala, cazul respectiv se poate declara prin fisa de declarare BP2 pe baza documentelor prevazute la art. 159, cu exceptia procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala.”
Compensatia pentru atingerea integritatii prevazuta de art. 43 si urm. din Legea 346/2002 privind privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale. Potrivit art. 43 din Legea 346/2002:” Au dreptul la o compensatie pentru atingerea integritatii asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni permanente care produc deficiente si reduc capacitatea de munca intre 20-50% „
Procedura de acordare a compensatiei pentru atingerea integritatii este reglementata de Normele Metodologice de aplicare a Legii 346/2002 .
Aceasta compensatie se acorda victimelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale numai dupa terminarea perioadei de incapacitate temporara de munca, in situatia in care a fost afectata capacitatea functionala a organismului intre limitele 20-50 % exclusiv. Solicitarea acestui drept se face la C. Judeteana de Pensii în baza cererii – tip privind solicitarea drepturilor de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale ( anexa 13 din Normele Metodologice de aplicarea a Legii 346/2002 ), la care se anexeaza documente care sa vina in sprijinul evaluarii incapacitatii adaptative. C. de Pensii transmite Comisiei de Expertiza medicala pentru evaluare, impreuna cu anexa 16 și 17 la Normele metodologice. In urma analizarii Comisia de Expertiza medicala emite decizia de stabilire a incapacitatii adaptative si stabileste in functie de aceasta numarul de salarii medii brute la care asiguratul are dreptul.
Sustinerea piritei in sensul ca dosarul reclamantei nu este complet intrucat lipseste cererea – tip privind solicitarea drepturilor de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale si de aceea nu poate trimite dosarul catre Comisia de Expertiza medicala, nu poate fi primita intrucat acest document este completat, semnat si stampilat de angajatorul la care bolnavul a contactat boala profesionala ori reclamanta a contactat boala la un angajator care in momentul cercetarii bolii reclamantei nu mai exista, intrucat fostul Combinat de Lianti si Azbociment Tg-J. unde a lucrat reclamnata a fost preluat de S.C Lafarge Romcim S.A . Dupa cum a aratat S.C Lafarge Romcim SA in raspunsul la solicitarea reclamantei de a-i completa cererea- tip ( anexa 13) in calitate de fost angajator, aceasta societate nu a avut si nu are calitatea de angajator in raport cu reclamanta .
Dupa cum se arata si in art. 161 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006, atunci cand angajatorul nu mai exista, nu mai este necesar procesul-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala ( angajatorul nu mai poate sa participe la cercetare si sa semneze procesul-verbal ). Mergand mai departe, daca nu i se cere sa participe la cercetarea bolii profesionale si la semnarea procesului verbal, cu atat mai putin i se poate cere fostului angajator sa completeze si sa semneze cererea-tip ( formalitate care este ulterioara cercetarii bolii) .
Astfel, pirita C. Judeteana de Pensii Gorj in mod gresit a considerat ca reclamnata nu are dosarul complet si a refuzat sa inainteze dosarul catre Comisia de Expertiza Medicala in vederea stabilirii procentului de incapacitate adaptativa si emiterii deciziei de acordare a compensatiei .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, criticând-o pentru netemeinicie.
Arată, în fapt, că au fost depuse la registratura instituției, în repetate rânduri, mai multe inscrisuri ce privesc boala profesionala a petentei.
Având in vedere ca dosarul petentei este incomplet, inclusiv faptul ca aceasta nu a formulat o cerere privind acordarea compensației pentru atingerea integrității ca urmare a bolii obținute, i s-a făcut cunoscuta aceasta situație prin adresa nr. 373/26.03.2013.
Ulterior, prin adresa nr. 1004/26.06.2013 i s-a făcut cunoscut ca nu se pot pronunța cu privire la eventualele drepturi conferite ca urmare a bolii profesionale pe care o are deoarece nu a formulat o cerere conform anexei 13 din Ordinul 450/825/06.06.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002, cerere ce se impune a fi completata, semnata si stampilata de către angajatorul unde a dobândit boala profesionala.
Petenta nu s-a conformat celor arătate mai sus fapt pentru care s-a formulat adresa nr. 1577/06.09.2013. Menționează ca petenta a adresat o solicitare instituției inregistrata la nr._/01.08.2013, la care a anexat o cerere model anexa 13 din Ordinul nr. 450/06.06.2006, necompletata de fostul angajator.
In urma verificării întregului dosar intocmit in acest sens s-a constatat ca cererea tip anexa 13 din Ordinul 450/825/06.06.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 346/2002, procesul verbal de cercetare a cazului de boala intocmit in baza art. 151 si următoarele din HG nr. 1425 din 11.10.2006 de aprobare a Normelor de aplicare a prevederilor Legii securității si sanatatii in munca nr. 319/2006 sunt incomplete, in sensul ca nu sunt semnate si stampilate de către angajatorul unde a dobândit boala profesionala.
Având in vedere cele menționate, Direcția de Sănătate Publica Gorj avea obligația de a respecta prevederile legale in vigoare la intocmirea procesului verbal de cercetare a cazului de boala si a fisei BP2, respectiv art. 152-154 si art. 161 din HG nr. 1425/2006, cu modificările si completările ulterioare.
" ART. 152 Cercetarea se face în prezența angajatorului sau a reprezentantului acestuia ori, după caz, a persoanelor fizice autorizate în cazul profesiilor liberale, conform art. 34 alin. (2) din lege.
ART. 153 Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective și se finalizează cu redactarea și semnarea procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, prevăzut în anexa nr. 20.
ART. 154 Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională este semnat de toți cei care au luat parte la cercetare, conform competențelor, menționându-se în mod special cauzele îmbolnăvirii, responsabilitatea angajatorilor și măsurile tehnice și organizatorice necesare, pentru prevenirea unor boli profesionale similare".
Cu toate ca legea prevede obligativitatea anumitor date inscrise in actele menționate, se poate retine ca medicul specialist de medicina muncii din cadrul Direcției de Sănătate Publica Gorj care a făcut cercetarea nu a prezentat în procesul verbal de cercetare a bolii profesionale circumstanțele care au dus la îmbolnăvirea profesionala, neprecizând in mod obiectiv raportul de cauzalitate dintre fapta si îmbolnăvire (prejudiciul). Cu alte cuvinte prin procesul verbal de cercetare nu s-a realizat legătura dintre boala si agentul cauzal pentru a fi îndeplinite condițiile de boala profesionala. Mai mult decât atât, conform prevederilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 319/2006 coroborate cu prevederile art. 154 din HG nr. 1425/2006, cu modificările si completările ulterioare, semnătura angajatorului, indiferent cine ar fi acesta, este necesara, deoarece orice boala profesionala se reflecta asupra contribuției la accidente de munca si boli profesionale pe care angajatorul respectiv o plătește la Bugetul de stat. Prin nesemnarea procesului verbal de cercetare a bolii profesionale, acesta nu isi asuma efectele creșterii contribuției si totodată asigurătorul nu poate accepta documentele incomplete la plata.
Raportat la cele menționate mai sus învederează ca instituția, in calitate de asigurător, nu poate sa stabilească si sa efectueze plați atat timp cat documentele justificative nu sunt întocmite conform prevederile legale in vigoare. In acest sens sunt prevederile art. 18 lit.z din HG nr. 118/2012 "stabilesc și plătesc drepturile conform legii pentru beneficiarii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale și acordă prestațiile aferente conform prevederilor legale;"
De altfel, datorita faptului ca înscrisurile, asa cum a arătat mai sus, inclusiv cererea tip anexa 13, sunt incomplete, dosarul nu a putut fi inaintat comisiei de expertiza medicala pentru a se pronunța printr-o decizie medicala care sa stabilesca procentul privind incapacitatea adaptiva. Or, fara o decizie medicala emisa in acest sens nu se poate emite decizia administrativa de admitere sau respingere a cererii.
Cu privire la prevederile art. 161 din Legea nr. 319/2006 învederează faptul ca unitatea (., fost Combinatul de Lianți si Azbociment) la care s-a produs îmbolnăvirea nu a fost desființată la momentul precizării diagnosticului de boală profesională si, prin urmare, nu sunt incidente aceste prevederi.
A învederat faptul ca pe rolul Tribunalului Gorj s-au aflat litigii având ca obiect refuzul fostului angajator de a semna procesul verbal de cercetare a cazului de boala profesionala si a cererii tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de munca si boli profesionale, soluțiile fiind in sensul admiterii acțiunilor, in raport de acestea soluția in speța de fata se pare ca este contradictorie. Cu alte cuvinte, jurisprudenta Tribunalului Gorj in unele dosare admite acțiunile privind obligarea angajatorului de a-si insusii, prin semnătura, procesul verbal de cercetare a cazului de boala profesionala si cererea tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de munca si boli profesionale, iar in aceasta cauza in lipsa semnaturi fostului angajator ne obliga sa înaintam dosarul la comisia de expertiza medicala.
De altfel, instanța, pe langa faptul ca îi obligă să înainteze dosarul la comisia de expertiza, se pronunța si cu privire la emiterea deciziei asupra capacității adaptive si la stabilirea cuantumului compensației pentru atingerea integritatii, subrogandu-se acestei comisii.
A solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, se constata ca apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor HG nr. 1425/2006, „Art. 160 - (1) În cazul bolilor profesionale: a) declararea se face de către direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea, pe baza documentelor prevăzute la art. 159, prin fișa de declarare a cazului de boală profesională BP2, care reprezintă formularul final de raportare a bolii profesionale nou-declarate; b) semnalarea și declararea se fac într-un interval de maximum 2 ani de la încetarea expunerii profesionale considerate cauză a îmbolnăvirii. Excepție fac cazurile de pneumoconioze și cancerul. (2) Pentru bolile profesionale declarate în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European trebuie întocmită o fișă de declarare a cazului de boală profesională BP2 de către Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București. Art. 161 - În cazul în care unitatea la care s-a produs îmbolnăvirea a fost desființată sau nu mai există la momentul precizării diagnosticului de boală profesională, cazul respectiv se poate declara prin fișa de declarare BP2 pe baza documentelor prevăzute la art. 159, cu excepția procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională. Art. 162 - Toate cazurile de boli profesionale se declară la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul și unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidențiați prin documente oficiale de la direcția de sănătate publică; ele se declară și se păstrează în evidență de către direcția de sănătate publică din județul sau din municipiul București în care se află angajatorul respectiv.”
În speță, Curtea reține că, așa cum rezultă din Adeverința nr. 1350/10 august 2012 (depusă la fila nr. 10 dosar fond), dar și din copia carnetului de muncă ( depusă la filele nr. 42-46 dosar fond), intimata D. M. a lucrat în perioada 22 martie 1976/1 aprilie 1996, în meseriile de finisor și fasonator la Secția de azbociment, virându-se – pentru perioada lucrată – contribuția pentru pensie suplimentară și CAS, conform legilor în vigoare la acea dată.
La 1 aprilie 1996, petenta a fost propusă la pensie pentru limită de vârstă.
Ulterior, în anul 1999, activitatea de producere și comercializare a produselor de azbociment a fost externalizată către . de la această dată, ea nu mai există în cadrul .>
Rezultă deci, că ultimul angajator al petentei a fost . - astfel că sentința apelată va fi modificată sub acest aspect.
Curtea reține însă că, dincolo de refuzul inițial al fostului angajator, neimputabil petentei, ulterior, . a hotărât întocmirea și semnarea fișei de declarare a cazului de boală profesională BP2 (fila nr. 25 din dosarul de recurs) și a procesului verbal de cercetare a cazului de boală profesională (fila nr. 26 din dosarul de recurs) ce poartă semnătura și parafa medicului care a efectuat cercetarea, alături de ștampila unității și semnătura reprezentantului societății.
De menționat că aceste două înscrisuri confirmă diagnosticul menționat în Biletul de Externare depus la fila nr. 35 dosar fond, potrivit căruia petenta a fost luată în evidență cu afecțiunea „Azbestoză” – boală cu caracter profesional.
Prin urmare, fiind îndeplinite condițiile impuse de lege, se poate concluziona că refuzul apelantei de a înainta dosarul către Comisia de expertize medicale nu se justifică, astfel că se vor respinge ca nefondate criticile, menținându-se sentința atacată.
Trebuie subliniat că dispozitivul sentinței nu obligă intimata decât la înaintarea dosarului către Comisia de expertiză medicală, nu și la emiterea deciziei, așa cum, în mod eronat, se susține de către apelantă.
În același timp, se are în vedere că jurisprudența Tribunalului Gorj, invocată expres prin motivele de apel – nu are relevanță în cauza de față atâta timp cât, în dreptul nostru, practica judiciară nu reprezintă izvor de drept.
Față de toate aceste considerente, Curtea urmează ca, în temeiul art. 480 Cod. pr. civ., să respingă apelul ca nefondat urmând ca, în conformitate cu art. 451 cod. pr. civ., să fie obligată apelanta către intimată la 400 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, împotriva sentinței civile nr.5252/12.12.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul_, în contradictoriu cu intimata reclamantă D. M..
Obligă apelanta către intimată la 400 lei cheltuieli de judecată.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 02.04.2014.
Președinte,Judecător,
L. E. C. T. Grefier,
I. B.
Red. Jud. LE/ 29 aprilie 2014
Tehn. red. IB /2
Jud. fond L T.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 3408/2014.... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 3435/2014.... → |
|---|
