Solicitare drepturi bănești / salariale. Hotărâre din 09-07-2014, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 09-07-2014 în dosarul nr. 15538/63/2013
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2922
Ședința publică din data de 09 Iulie 2014
Completul compus din:
Președinte: Judecător C. T.
Judecător L. E.
Grefier I. B.
*******
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de reclamanții B. M. și M. S. L., împotriva sentinței civile nr. 1232/10.03.2014, pronunțată de Tribunalul D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte S. Națională de Transport Feroviar de Marfă „C. Marfă” SA și S. C. marfă Banat - Oltenia și intimații reclamanți M. A. și C. G. A., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile au lipsit.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că nu au fost motivate în termenul legal, că s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care, instanța, din oficiu, a invocat excepția tardivității apelului.
Curtea, dat fiind dispozițiile art. 131 alin.1 C.pr.civ., a constatat că acestei instanțe îi aparține competența generală de soluționare a prezentei cauze iar temeiul de drept pentru care se constată competența instanței este art.269 alin.2 Codul muncii coroborat cu art.208 din Legea nr. 62/2011 și art.96 pct.2 C.pr.civ.
Cauza urmând a fi soluționată la acest termen, nu se mai impune estimarea duratei cercetării procesului potrivit art.238 alin.1 C.pr.civ.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului D. la data de 19.11.2013, sub nr. de dosar specificat mai sus, reclamanții: B. M.; M. S. L.; M. A., C. G. A., în contradictoriu cu pârâtele S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ"C. MARFĂ" SA și S. C. MARFĂ BANAT OLTENIA, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună:
- obligarea pârâtei la plata diferențelor de salariu pe perioada 01.01._12, diferențe rezultate dintre salariul de încadrare calculat la un salariu de bază minim brut de 600 lei și drepturile salariale de care ar fi trebuit să beneficieze, calculate la salariul de încadrare avut, pentru o valoare a salariului minim brut de 700 lei, corespunzător clasei 1 de salarizare, cu aplicarea coeficientului de ierarhizare corespunzător clasei de salarizare avute și sporurile aferente, în conformitate cu legislația muncii, și având în vedere și sentințele judecătorești pronunțate de Tribunalul D. pe perioada: 2009-2010;
- obligarea pârâtei la actualizarea cu indicele de inflație și dobânda legală;
Prin sentința civilă nr. 1232/10.03.2014, pronunțată de Tribunalul D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, s-a respins cererea formulată de reclamanții B. M. (CNP -_) domiciliat în C., .. 7, ., ., J. D., M. S.-L. (CNP -_) domiciliat în C., ., nr. 6, J. D., M. A. (CNP -_) domiciliat în C., ., J. D., C. G. A. (CNP -_) domiciliat în com Pielești, .. 443, J. D., în contradictoriu cu pârâtele S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ C. MARFĂ sector 1, București, .. 38 și S. C. MARFĂ BANAT OLTENIA cu sediul în C., ., J. D., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamanții au fost angajații societății pârâte inclusiv în perioada vizată, așa cum rezultă din acte depuse la dosar.
Potrivit art.41 alin. 3 lit. a) din CCM unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010 s-a prevăzut că „Salariul de bază minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de 1 ianuarie 2008 și negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/lună, este de 700 lei, adică 4,12 lei/oră, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri ori indemnizații incluse în acesta.”
Cu privire la valabilitatea CCM Unic la nivel de R. Transporturi 2008-2010, încheiat la data de 19.12.2007 si înregistrat la MMFES sub nr.722/03/24.01.2008, instanța retine ca acesta s-a aplicat cu începere de la 01.01.2006 si pana la data de 31.12.2010, astfel încât acesta nu mai era valabil și în perioada 2011 si 2012 pentru care reclamanții solicită drepturile bănești.
Cu privire la valabilitatea CCM la nivel de grup de unități instanța reține următoarele:
CCM la nivel de grup de unități pentru anii 2006 – 2008 a fost înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială sub nr. 2836 din 28.12.2006 și potrivit art. 4 din cuprinsul său s-a aplicat de la data înregistrării la autoritatea competentă, producând efecte timp de 24 de luni.
Reclamanții au invocat faptul că CCM la nivel de grup de unități din transport feroviar pe anii 2006-2008 si-a prelungit valabilitatea cu 48 luni, respectiv până la data de 20.06._, dată fiind modificarea art 4 prin Actul adițional înregistrat la MMFES cu nr. 370/20.06.2008.
Art 4 din CCM la nivel de grup de unități așa cum a fost modificat prin Actul adițional înregistrat la MMFES cu nr. 370/20.06.2008 prevedea următoarele:" Prezentul contract colectiv de muncă la nivelul grupului de unități feroviare se aplică de la data înregistrării, producând efecte timp de 48 luni".
Instanța a constatat că prin actul adițional invocat de reclamanți s-a modificat cuprinsul art. 4 în sensul că a fost modificată perioada pentru care producea efecte contractul respectiv de la 24 de luni la 48 de luni.
Acest termen se calculează de la data "înregistrării" contractului colectiv și nu de la data înregistrării actului adițional prin care s –a modificat perioadă de valabilitate. Cele 48 de luni se calculează așadar de la 28.12.2006 data "înregistrării" contractului colectiv la nivel de grup de unități și s-a împlinit la 28.12.2010.
Că aceasta a fost voința părților contractante rezultă și din faptul că prin actul adițional nr. 629/04.01.2011 părțile au stabilit că perioada de valabilitate a aceluiași contract se mai prelungește până la 31.01.2011. Dacă ar fi fost corectă interpretarea făcută de reclamanți în sensul că CCM la nivel de grup de unități a fost prelungit prin primul act adițional cu 48 de luni de la data actului adițional (adică 26.06.2008 plus 48 de luni egal 20.06.2012) nu ar mai fi fost necesar ca părțile să mai încheie și să înregistreze cel de-al doilea act adițional la CCM la nivel de grup de unități, actul adițional nr. 629/04.01.2011 care a prelungit valabilitatea doar până la 31.01.2011.
Așadar, CCM la nivel de grup de unități pentru anii 2006 – 2008 nu a fost valabil și în perioada pentru care reclamantul solicită drepturile bănești și nu se poate vorbi de o încălcare a acestuia.
Reclamanții au mai invocat și teoria dreptului câștigat, având în vedere că prin hotărâre judecătorească pârâtele au fost obligate să le plătească diferențele dintre drepturile salariale calculate la nivelul salariului de baza minim brut de 700 lei și drepturile salariale efectiv plătite, pe anii 2009-2010, iar ulterior pârâtele nu au mai avut în vedere acest salariu minim, revenind la salariul minim de 600 lei.
Instanța a constatat că hotărârile judecătorești prin care li s-au acordat aceste diferențe de drepturi salariale au avut în vedere dispozițiile CCM Unic la nivel de R. Transporturi 2008-2010 care în anii 2011- 2012 nu au mai fost valabile, motiv pentru care nu se poate reține această teorie, pentru fiecare perioadă analizându-se distinct prevederile legale aplicabile. Prin hotărârile judecătorești pronunțate în baza CCM la nivel de ramură transporturi, pentru perioada de până la 31.12.2010 instanța nu a dispus și pentru viitor.
Pe de altă parte susținerea reclamanților că angajatorul a calculat drepturile salariale doar pentru clasa 1 cu valoarea de 700 lei, iar pentru următoarele clase a aplicat formula de calcul plecând de la salariul minim brut de 600 lei, instanța constată că este neîntemeiată.
În anii 2011 - 2012 angajatorul pentru stabilirea salariului de bază brut corespunzător fiecărei clase de salarizare nu a aplicat formula de calcul S egal S clasa 1 înmulțit cu K (unde S clasa 1 este salariul de bază brut corespunzător clasei 1 de salarizare și K este coeficientul de ierarhizare a claselor de salarizare).
Potrivit CCM la nivel de unitate din anii 2011 și 2012 salariile au stabilite conform grilelor de salarizare cuprinse în anexele la CCM –ul respectiv, existând prevederi exprese în CCM la nivel de unitate că în anii 2011 și 2012 nu se aplică prevederile referitoare la coeficienții de ierarhizare și la formula de calcul, salariile corespunzătoare fiecărei clase de salarizare fiind cele menționate expres în anexa nr. 1 din CCM.
Prin CCM la nivel de unitate din anii 2011 și 2012 părțile au convenit ca la următoarele discuții privind un nou CCM să se negocieze salariile de bază brute corespunzătoare fiecărei clase de salarizare conform formulei și a coeficienților de ierarhizare existenți în CCM pe 2009 – 2010.
Împotriva sentinței au formulat apel reclamanții B. M. și M. S. L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelurile sunt declarate tardiv și vor fi respinse pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 215 din Legea 62/10.05.2011 privind dialogul social, în materia litigiilor de muncă, termenul de apel este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțată de instanța de fond, motiv pentru care instanța va reține excepția tardivității apelului.
Totodată, art. 185 alin.1 Cod procedură civilă, prevede că atunci când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, afară când legea dispune altfel.
Prin urmare, partea care nu a săvârșit un act de procedură în termenul legal imperativ, trebuie să facă dovada unor motive temeinic justificate respectiv o împrejurare obiectivă, asimilabilă forței majore, care nu putea fi prevăzută și nici depășită de către apelant.
În speță, se constată că apelanții au primit sentința la data de 24.03.2014, dată precizată de agentul procedural conform dovezii de comunicare aflată la dosarul de fond, iar apelurile au fost declarate în data de 09.04.2014, conform datei de menționată pe ștampila aplicată pe plicul poștal, deci peste termenul legal de 10 zile, termen prevăzut de art. 215 din Legea 62/10.05.2011
Întrucât apelanții nu a făcut dovada că depășirea termenului legal de apel s-a datorat unei împrejurări mai presus de voința lor, instanța urmează să respingă apelurile ca tardive.
Cauza fiind soluționată pe cale de excepție, instanța nu va mai enunța motivele invocate și nici examina legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond raportată la criticile din cererile de apel, urmând să respingă apelurile pe cale de excepție, ca tardiv introduse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca tardive, apelurile declarate de reclamanții B. M. și M. S. L., împotriva sentinței civile nr. 1232/10.03.2014, pronunțată de Tribunalul D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte S. Națională de Transport Feroviar de Marfă „C. Marfă” SA și S. C. marfă Banat - Oltenia și intimații reclamanți M. A. și C. G. A..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 09.07.2014.
Președinte, Judecător,
C. T. L. E.
Grefier,
I. B.
Red. IB / 10.07.2014
Tehn. red. IB / 2 ex
Jud fond IS V.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
