Solicitare drepturi bănești / salariale. Hotărâre din 10-02-2014, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 6140/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 342
Ședința publică de la 10 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. P.
Judecător M. L.
Grefier M. V. A.
_
Pe rol judecarea apelului declarat de pârâtul C. L. Bâlteni cu sediul în . împotriva sentinței civile nr. 4794 din 07.11.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant D. M., CNP_, cu domiciliul în ., intimații pârâți L. T. BÎLTENI, cu sediul în . și ISJ Gorj cu sediul în Tg-J., .-134, jud. Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar prin conținutul motivelor de apel se solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 223 alin.3 Noul Cod procedură civilă, după care;
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin sentința civilă nr. 4794 din 07.11.2013 a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile aferente perioadei decembrie 2009 – 21.06. 2010, și în consecință a respins acțiunea cu privire la aceste pretenții, fiind prescris dreptul material la acțiune.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamantul D. M., CNP_, cu domiciliul în com. Bîlteni, ., ., în contradictoriu cu pârâta L. T. BÎLTENI, cu sediul în ., C. L. Bîlteni cu sediul în . și ISJ Gorj cu sediul în Tg-J., .-134, jud. Gorj.
A obligat pârâtul L. T. BÎLTENI să acorde reclamantului salariul de bază pentru perioada 21.06.2010 – 31.12.2010 la nivelul celui stabilit legal în luna decembrie 2009, conf. art.7, alin.2 din Legea 330/2009, cu o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, conform art. 50 alin. 1 și 2 din Legea 128/1997.
A obligat pârâtul L. T. BÎLTENI să calculeze și să plătească reclamantei în funcție de activitatea efectiv desfășurată la unitatea școlară drepturile salariale corespunzătoare tranșei suplimentare de vechime pentru perioada 21.06._11, conform art.50 alin. 1 și 2 din Legea 128/1997, coroborat cu disp. Legii nr.330/2009, Legii 284/2010 și Legii 285/2010, prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2009, sume actualizate cu rata inflației de la data datorării la data plății efective.
A respins cererea cu privire la pretențiile aferente perioadei 14.05._12, ca fiind neîntemeiată.
A respins acțiunea față de pârâtul ISJ Gorj.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a solicitat obligarea unității școlare pârâte la calculul si plata coeficientului suplimentar de vechime pentru perioada 01.12._10, actualizat cu indicele de inflație la data plății, obligarea pârâtului I. Școlar Județean Gorj la aprobarea plății acestor sume, precum si obligarea Consiliului L. la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi salariale.
Raporturile juridice deduse judecății sunt raporturi specifice dreptului muncii, reclamantul învestind instanța cu soluționarea unui conflict de muncă, așa cum este definit de art.248 Codul muncii - Legea nr.53/2003 în forma în vigoare până la data de 30.04.2011, respectiv art.253 din Codul muncii republicat, iar I. Școlar Județean Gorj nu a avut calitatea de angajator al reclamantei pentru perioada în litigiu.
Paratul I. Școlar Județean Gorj nu a avut nici calitatea de ordonator de credite în raport cu unitatea de învățământ angajatoare pentru perioada dedusă judecății.
In acest sens s-a retinut că, în baza art.13 din O.U.G. nr.32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale. Această dispoziție legală a fost reiterată și în H.G. nr.538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat.
De asemenea, potrivit art.16 din H.G. nr. 2192/30.11.2004 privind Normele metodologice pentru finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțarea acestor unități se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Totodată, art.167 alin.1 din Legea nr. 84/1995 prevede că unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
În conformitate cu dispozițiile art.23 alin.1 din Legea nr.215/2001, republicată și reactualizată, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive, și, în baza art.36 alin.1 din Legea nr.215/2001, consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale, iar potrivit alin. 4 lit. a al aceluiași articol, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. 2 lit. b, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar.
Prin Legea educației naționale nr.1/2011, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 09.02.2011, s-a abrogat Legea 84/1995 .
Conform prevederilor art. 104 alin.2 din Legea educației naționale nr.1/2011, finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
Așadar, consiliul local este cel în măsura sa aloce sumele necesare plății drepturilor salariale ale personalului din învățământ.
In consecință, a fost respinsă acțiunea față de pârâtul I. Școlar Județean Gorj.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei decembrie 2009 – 21.06.2010, instanța a retinut că, potrivit art.166 din Codul muncii(în forma în vigoare până la data de 30 aprilie 2011), respectiv art. 171 din Codul muncii republicat, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata drepturilor salariale se prescrie in termen de 3 ani de la data de la care drepturile erau datorate. Aceeași regulă privind prescripția dreptului la acțiune in cazul solicitării unor drepturi salariale este prevăzută de art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii in forma in vigoare până la data de 30 aprilie 2011, respectiv art.268 alin.1 lit.c din Codul muncii republicat.
Obligația de a plăti salariul are caracter succesiv, salariul plătindu-se în fiecare lună.
În cazul obligațiilor cu executare succesivă, pentru fiecare prestație curge o prescripție deosebită (art.12 din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă, în vigoare la data la care a început să curgă prescripția pentru pretențiile aferente perioadei decembrie 2009 – 21.06. 2010.
Obligația lunară de a plăti salariul cadrelor didactice este afectată de un termen suspensiv de executare. În acest caz prescripția începe sa curgă de la data când s-a împlinit termenul de executare(art.7 alin.3 din Decretul nr.167/1958).
Potrivit anexei la Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.86/2005, data plății salariilor pentru angajații din cadrul Ministerului Educației Naționale si instituțiilor publice subordonate este data de 14 a lunii următoare celei pentru care se plătește salariul.
Pretențiile reclamantului sunt solicitate începând cu decembrie 2009, iar acțiunea a fost introdusă la data de 21.06.2013, astfel că, pentru drepturile aferente perioadei decembrie 2009 – 21.06. 2010, dreptul la acțiune este prescris.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantul este profesor la L. T. BÎLTENI, după cum rezulta din adeverințele depuse la dosarul cauzei .
Până la data de 31 decembrie 2009 salarizarea personalului didactic a fost reglementata de Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Potrivit disp.art.50 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic:
,, (1) Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilită de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și peste 40 ani de activitate în învățământ.
(2) Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.”
Legiuitorul a statuat în primul alineat asupra existentei a doua drepturi, respectiv dreptul la tranșa de vechime și dreptul la tranșa suplimentara de vechime, iar, în cel de-al doilea alineat a procedat la individualizarea tranșelor suplimentare, prin indicarea modalității de calcul prin creșterea coeficientului de ierarhizare cu 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime, in favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30,35 si peste 40 de ani vechime in învățământ.
Ulterior, prin art.5 alin.2 din O.G. nr.15/2008, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr.151/2008 s-a stabilit că în coeficienții de multiplicare utilizați la calculul salariilor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar prevăzuți la ultimele 3 transe de vechime de 30,35 si peste 40 de ani, sunt cuprinse si creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător transei anterioare de vechime, potrivit art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997.
Insa, prin decizia nr.983 din 30 iunie 2009 a Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial nr.531 din 31 iulie 2009 s-a stabilit neconstituționalitatea acestor prevederi legale, astfel că ele si-au încetat efectele juridice.
Art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 a fost abrogat prin art.48 pct. 40 din Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, începând cu 01.01.2010, iar art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997 a fost abrogat prin art.39 lit.a din Legea nr.284/2010, însă în luna decembrie 2009 personalul didactic din învățământul preuniversitar cu o vechime de 30, 35 si peste 40 de ani era îndreptățit la acordarea transelor suplimentare de vechime, dispozițiile art. 50 din Legea nr.128/1997 fiind aplicabile.
Instanța a reținut ca reclamantul avea 31 de ani de activitate în învățământul preuniversitar la data de 1 decembrie 2009, după cum rezultă din adeverința 1302/16.04.2013, astfel ca în luna decembrie 2009 i se cuvenea tranșa suplimentară de vechime corespunzătoare acestei perioade de activitate în învățământ.
Începând cu data de 1 ianuarie 2010 a intrat in vigoare Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, care a stabilit prin art.30 că:
,,(3) Reîncadrarea personalului se face corespunzător transelor de vechime in munca si pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului si treptei profesionale avute in luna decembrie 2009.
(5) In anul 2010, personalul aflat in funcție la 31 decembrie 2009 isi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009,,.
Prin urmare, reclamantul avea dreptul și după data de 1 ianuarie 2010 la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de baza din luna decembrie 2009, stabilit in conformitate cu prevederile art.50 alin.1 si 2 din Legea nr.128/1997, prin aplicarea transei suplimentare de vechime cuvenite pentru 30 de ani de activitate în învățământ.
Prin ,,salariul avut în luna decembrie 2009,,în sensul art.30 alin.5 din Legea-cadru nr.330/2009 instanța a avut in vedere salariul la care era îndreptățita reclamantul, si nu cel efectiv primit, aceasta fiind si interpretarea care a stat la baza emiterii Deciziei nr.11/2012 a Înaltei Curte de Casație și Justiție pronunțata in soluționarea recursului în interesul legii privind drepturile cuvenite cadrelor didactice in conformitate cu Ordonanța Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobata cu modificări prin Legea nr.221/2008, decizie prin care s-a dat rezolvare unei chestiuni de drept similare.
În perioada 01.01._11 salarizarea personalului plătit din fondurile publice a fost reglementă de Legea nr.285/2010.
În conformitate cu art.1 din acest act normativ:
,, (1) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Alineatul 3 al articolului 1 din același act normativ reglementa modalitatea de stabilire a cuantumului brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) în anul 2011, ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.În conformitate cu art.1 alin.1 din această lege, începând cu 1 ianuarie 2011 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
De asemenea, potrivit art. 4 alin.3 din Legea nr. 285/2010 personalul plătit din fonduri publice se reîncadra, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010.
S-a constatat, astfel, că, începând cu 01.01.2011, reclamantul trebuia sa-și mențină salariul din luna octombrie 2010, când, de asemenea, i se cuvenea acordarea transei suplimentare de vechime.
După data de 13.05.2011 a intrat în vigoare Legea nr.63/2001, care a stabilit un nou sistem de salarizare pentru personalul didactic din învățământ, ce nu a mai prevăzut transele suplimentare de vechime, reglementate de art.50 alin.1 si 2 din Legea nr.128/1997 si nici menținerea salariului anterior.
Reținând și perioada pentru care sunt prescrise pretențiile reclamantului, instanța a constatat că acesteia i se cuveneau drepturile salariale rezultate din aplicarea art.50 alin.1 si 2 din Legea nr.128/1997, prin reținerea transei suplimentare de vechime, pentru perioada 21.06._11.
De la data de 1 ianuarie 2010, potrivit art.30 alin.3 din Legea nr.330/2009, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, reîncadrarea personalului s-a făcut corespunzător transelor de vechime în muncă si pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului si treptei profesionale avute în luna decembrie 2009, iar, in conformitate cu art.30 alin.5 din Legea nr.330/2009, personalul aflat în funcție la 31.12.2009 își păstra salariul, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor cu personalul din luna decembrie 2009.
Prin Decizia nr.11/2012, obligatorie pentru instanțele judecătorești în ceea ce privește problemele de drept dezlegate, potrivit dispozițiilor art. 3307 alin.4 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că: „(...)în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.5 alin.6 din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr.1/2010 privind unele masuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar si ale art.30 din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ, aflat in funcție la data de 31 decembrie 2009, are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat in raport cu salariul de baza din luna decembrie 2009, stabilit in conformitate cu Ordonanța Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din învățământ, aprobata cu modificări prin Legea nr.221/2008,,.
In temeiul prevederilor art. 1 din Legea nr.285/2010, mai sus expuse, drepturile salariale ale reclamantului cuvenite în luna decembrie 2009 se mențineau si după data de 1 ianuarie 2011.
Sunt aplicabile in cauză si prevederile art. 40 alin.2 lit. c din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, conform cărora angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă, precum și prevederile art. 269 din Legea 53/2003 – Codul muncii in forma in vigoare pana la data de 30 aprilie 2011, respectiv art. 253 din Codul muncii republicat, angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat, în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
Sumele datorate reclamantului se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății, pentru repararea prejudiciului cauzat prin deprecierea creanțelor datorită devalorizării monedei naționale ca urmare a inflației, în baza art.161 alin.4 din Codul muncii în forma în vigoare până la data de 30 aprilie 2011, respectiv art.166 alin.4 din Codul muncii republicat, în considerarea principiului reparației integrale a prejudiciului(aplicabil în dreptul muncii in baza disp.art.269 alin.1 din Codul muncii in forma vigoare pana la data de 30 aprilie 2011, respectiv art. 253 alin.1 din Codul muncii republicat).
Față de considerentele de fapt și de drept reținute, văzând și prevederile art. 161 din Legea nr.53/2003 anterior republicării, respectiv art.166 din Legea nr.53/2003 republicată, privind obligația angajatorului de a plăti salariul angajatului, a fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile aferente perioadei ianuarie decembrie_10, și, în consecință, a fost respinsă acțiunea cu privire la pretențiile menționate, fiind prescris dreptul material la acțiune. A fost obligat pârâtul L. T. BÎLTENI să acorde reclamantului salariul de bază pentru perioada 21.06.2010 – 31.12.2010 la nivelul celui stabilit legal în luna decembrie 2009, conf. art.7, alin.2 din Legea 330/2009, cu o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, conform art. 50 alin. 1 și 2 din Legea 128/1997
De asemenea a fost admisă în parte acțiunea formulată in contradictoriu cu pârâtul L. T. BÎLTENI și a fost obligat să calculeze și să plătească reclamantului în funcție de activitatea efectiv desfășurată la unitatea școlară drepturile salariale corespunzătoare tranșei suplimentare de vechime pentru perioada 21.06._11, conform art.50 alin. 1 și 2 din Legea 128/1997, coroborat cu disp. Legii nr.330/2009, Legii 284/2010 și Legii 285/2010, prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2009, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective. A fost obligat pârâtul C. L. Bîlteni la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi salariale. A fost respinsă cererea cu privire la pretențiile aferente perioadei 14.05._12, ca neîntemeiate și respinsă acțiunea față de pârâtul ISJ Gorj.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul C. L. Bâlteni criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că instanța de fond a interpretat greșit prevederile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, deoarece acest articol nu instituie un drept suplimentar intitulat „tranșă suplimentară" însoțit de o creștere de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și 40 de ani.
Începând cu 1 iunie 1998. conform art. 24 alin. (4), coroborat cu art. 23 din Legea nr. 154/1998. anexa 7/1 a acestei legi coeficienții de ierarhizare a salariilor personalului didactic diferențiați pe tranșe de vechime, inclusiv sub aspectul prevederilor art. 50 alin. (I) și (2) din Legea nr. 128/1997 au fost reglementați în amănunt fiind prevăzute prin lege grile de intervale.
Prin Legea nr. 154/1998 se stabilesc coeficienții de multiplicare, de ierarhizare pentru funcțiile didactice din învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal sau de maiștrii.
Legea 128/1997 prin art. 50 a acordat personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime. Aceste două categorii de tranșe de vechime au generai modificări în grilele de salarizare, modificări care suprapuse peste inconsecvența terminologică au dus la apariția prezentului conflict de muncă.
În această ordine de idei noțiunea de ..noile tranșe de vechime introduse suplimentar" nu reprezintă altceva decât expresia modificării numărului de tranșe de vechime față de vechea reglementare. Anterior apariției Legii nr. 128/1997 prin O.G. nr. 39/1994 personalul didactic a fost salarizat potrivit grilelor ce cuprindeau 8 segmente de vechime. După apariția Legii nr. 128/1997 prin HG nr. 467 au fost introduse 10 segmente de tranșe de vechime fiind astfel vorba de noile tranșe de vechime introduse suplimentar.
Aceste tranșe de vechime vizează două componente pentru stabilirea salariului, respectiv: coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială. Creșterile salariale față de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranșă la alta și apreciem că includ majorările efectuate tranșelor suplimentare de vechime.
Altfel spus. alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar intitulat „tranșa suplimentară" însoțit de „o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime". în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ: noile tranșe de vechime stabilite prin H.G. nr. 467/1997 includ în rezultanta finală ..salariul" și aceste tranșe de vechime (creșteri de 1/25 din coeficientul de ierarhizare anterior).
Dacă se verifică matematic includerea creșterii de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, rezultă că atât O.G nr. 15 din 30 ianuarie 2008, cât și O.G. nr. 4 din 12 ianuarie 2006 și O.G. nr. 11 din 31 ianuarie 2007 respectă includerea respectivei tranșe.
Potrivit prevederilor art. 5 din O.G. nr. 15 din 30 ianuarie 2008 privind creșterile salariate ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, în coeficienții de multiplicare de nivel minim din anexele nr. 1.1 și 1.2, prevăzuți la ultimele două tranșe de vechime recunoscută de 35-40 de ani și peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/20 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de an. 90 alin. (3) din Legea nr. 128/1997. cu modificările și completările ulterioare, in coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar. prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30-35 de ani, 35-40 de ani și peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.
Din analiza anexei 2 din O.G nr. 15 din 30 ianuarie 2008, act care ia în considerare tranșele solicitate și prin comparare cu coeficienții de multiplicare prevăzuți la aceleași tranșe de vechime din anexa 2 din O.G. nr. 11 din 31 ianuarie 2007 și din anexa 2 din O.G. nr. 4 din 12 ianuarie 2006 instanța va putea constatata că raportul dintre tranșele de vechime este constant, în fapt crescând doar valoarea respectivilor coeficienți.
Pentru aceste motive solicită admiterea apelului și modificarea sentinței civile în sensul de a se respinge acțiunea.
Curtea constată a fi fondat apelul pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 50 - (1) din Legea nr. 128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. (2) Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Se reține astfel că pentru cadrele didactice cu o vechime de 30-35, 35- 40 și peste 40 de ani vechime în învățământ se acorda un plus de 1/25 din coeficientul de ierarhizare de corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Începând cu data de 01. 01. 2008, potrivit art. 5 alin.1 din OG 15/2008, în coeficienții de multiplicare de nivel minim din anexele nr. 1.1 și 1.2, respectiv din anexele nr. 1.1a, 1.2a și din anexele nr. 1.1b și 1.2b, prevăzuți la ultimele două tranșe de vechime recunoscută de 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/20 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art. 90 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare; Potrivit alin.2 în coeficienții de multiplicare cuprinși în anexele nr. 2, 2a și în anexele nr. 1.1b și 1.2b, prevăzuți la ultimele 3 tranșe de vechime recunoscută de 30 - 35 ani, 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.
Rezultă așadar că această creștere de 1/25 a fost introdusă în coeficienții de multiplicare cuprinși în anexele menționate în acest act normativ, astfel că începând cu ian.2008 au fost acordate drepturile salariale corespunzătoare acestei creșteri.
Această includere a majorării de 1/25 în coeficienții de multiplicare rezultă din exprimarea expresă a textului de lege sus-menționat.
Este adevărat că prin decizia nr.983/30 iunie 2009 Curtea Constituțională a declarat ca neconstituționale disp.art.5 din OG 15/2008, pe considerentul că Guvernul nu era abilitat să modifice structura de calcul a salariului, depășind limitele abilitării acordate prin lege, însă aceasta nu conduce la concluzia că acțiunea formulată de reclamant este fondată.
Aceasta întrucât dreptul reglementat de art.50 alin.2 din lege nu a fost restrâns sau suprimat, în condițiile în care în coeficienții de multiplicare cuprinși în anexele nr. 2, 2a și în anexele nr. 1.1b și 1.2b, prevăzuți la ultimele 3 tranșe de vechime recunoscută de 30 - 35 ani, 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, au fost cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Cu alte cuvinte personalului didactic din învățământul preuniversitar i s-au acordat drepturile salariale corespunzătoare acestei creșteri a coeficientului de ierarhizare pentru tranșele de vechime suplimentare, începând cu 01.01.2008, nefiind prejudiciat chiar dacă textul de lege invocat a fost declarat neconstituțional.
Prin Legea nr. 330/2009 au fost abrogate prevederile art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1997, iar potrivit art. 10 din lege - de prevederile art. 50 alin. (1) și ale art. 90 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază numai profesorul universitar și profesorul I grad didactic I din învățământul preuniversitar.
Prin art.39 din Legea nr. 284/2010 a fost abrogat și alin. (1) al art. 50 din Legea nr.128/1977 iar prin Legea nr. 1/2011 a Educației Naționale a fost abrogată integral Legea nr. 128/1997.
Concluzia care se desprinde din aceste prevederi legale este aceea că și recurentului care este personal didactic începând cu anul 2008, i-a fost inclusă în coeficienții de multiplicare cuprinși în anexele menționate de OG nr.15/2008, această creștere de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzută la art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997.
În Legea nr.330/3009, care a abrogat dispozițiile art.50 alin.2, este reglementat expres în anexa nr.II/1 modul de calcul al drepturilor salariale ale personalului didactic, în care nu se mai regăsește această creștere. De asemenea nici în Legea nr.284/2010 nu se mai regăsește o astfel de reglementare.
Sunt considerentele pentru care Curtea, apreciază ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant.
Pentru considerentele ce preced, Curtea, în temeiul art. 480 alin.2 Cod procedură civilă, va admite apelul și va schimba sentința, în sensul că va respinge în totalitate acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul C. L. Bâlteni cu sediul în . împotriva sentinței civile nr. 4794 din 07.11.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant D. M., CNP_, cu domiciliul în com. Bîlteni, ., ., intimații pârâți L. T. BÎLTENI, cu sediul în . și ISJ Gorj cu sediul în Tg-J., .-134, jud. Gorj.
Schimbă sentința în sensul că respinge în totalitate acțiunea.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Februarie 2014
Președinte, S. P. | Judecător, M. L. | |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud.S.P.
Jud.fond T.M.
Teh.red. A.G./6 ex
Data:13.02.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Acţiune în răspundere patrimonială. Decizia nr. 953/2014.... → |
|---|
