Obligaţie de a face. Decizia nr. 1072/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1072/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 2091/109/2013
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1072
Ședința publică din data de 25 Iunie 2014
Completul compus din:
Președinte: Judecător L. E.
Judecător P. B.
Judecător C. T.
Grefier I. B.
*******
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta Alianța S. Feroviară C. din cadrul Sucursalei Regionale C. C. pentru membrii de sindicat M. N., M. M., P. I., P. F., S. A., S. Mandel, T. I. și T. G. C., împotriva sentinței civile nr.1284/11.03.2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă ., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile au lipsit.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că s-a depus în termen procedural întâmpinare cu exemplar pentru comunicare, precum și faptul că s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care, instanța constatând cauza în stare de soluționare a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, cu numărul de dosar indicat mai sus, reclamantul ALIANȚA S. FEROVIARĂ C. DIN C. SUCURSALEI REGIONALE C. C. PENTRU M. N., M. M., P. I., P. F., S. A., S. MANDEL, T. I., T. G. C. a chemat în judecată pârâta S.C. E. C. S.A., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea intimatei la plata diferenței dintre drepturile salariale pe perioada 01.01._12 calculate in raport de salariului de bază minim brut pe tara garantat in plata stabilit la 670 lei lunar pentru anul 2011 conform HG nr. 1193/24.11.2010 si 700 lei lunar pentru anul 2012 conform HG nr. 1225/14.12.2011, actualizarea sumei datorate, cu rata inflației, la care să fie adăugată dobânda legală. despagubiri in conditiile legii.
Prin sentința civilă nr.1284/11.03.2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, s-a respins exceptia prescriptiei invocata de pârâta S.C. E. C. S.A.
A fost respinsă cererea formulată de reclamantul ALIANȚA S. FEROVIARĂ C. DIN C. SUCURSALEI REGIONALE C. C. cu sediul în C., ., jud.D. pentru M. N., M. M., P. I., P. F., S. A., S. MANDEL, T. I., T. G. C., în contradictoriu cu pârâta S.C. E. C. S.A. cu sediul in București, ..38, sector 1.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut:
Cu privire la excepția prescripției invocată de pârâtă, in raport de termenul de prescriptie de 6 luni fata de intreaga actiune, pentru drepturile solicitate, instanța a constatat că este neîntemeiată deoarece drepturile solicitate de reclamant sunt drepturi de natură salarială, ("salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri" așa cum prevede art. 160 din codul muncii), astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 268 al. 1 lit. c codul muncii, potrivit cărora pentru cererile având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri pentru salariați termenul de prescripție este de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, termen în care se încadrează prezenta cerere.
Reclamanții au fost angajați ai societății pârâte inclusiv în perioada vizată, așa cum rezultă din carnetul de muncă/adeverințe.
Cu privire la actele normative invocate de reclamant, instanța a constatat următoarele:
Potrivit art 1 din HG 1193/2010" Începând cu data de 1 ianuarie 2011, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 670 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe lună în anul 2011 reprezentând 3,94 lei/oră."
Potrivit art 2 din același act normativ " Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la art. 1."
Pentru anul 2012 salariul de bază corespunzător clasei de salarizare trebuia calculat conform HG nr. 1225/2011 la salariul de bază minim brut de 700 lei lunar
Prin aceste acte normative statul garantează in plată fiecărui salariat un salariu minim brut de 700 lei, angajatorii au obligatia să asigure salariatilor acest salariu minim brut impus de lege, fără a avea posibilitatea stabilirii salariilor de bază mai mici de 700 lei.
In cazul salariatilor de la C. salariile se stabilesc in functie de coeficientii de salarizare si de formula de calcul din Anexa 1, asa cum prevede art. 7 al. 2 din CCM la nivel de unitate pe anii 2011-2012.
Formula de calcul pentru salariile de bază brute corespunzătoare fiecărei clase de salarizare este următoarea: S= S clasa 1x K ( S reprezintă salariul de bază brut corespunzător clasei de salarizare respectivă, S clasa 1 reprezintă salariul de bază brut corespunzător clasei 1 de salarizare si K=coeficientul de ierarhizare a claselor de salarizare), asa cum rezultă din anexa 1 la CCM.
Se constată astfel că pentru calculul salariului de bază corespunzător fiecărei clase de salarizare nu se porneste de la salariul de bază minim brut garantat in plată, ci de la un salariu corespunzător clasei 1 de salarizare (salariu convenit de partenerii sociali la un anumit cuantum).
Asadar pârâta nu avea obligatia să pornească de la salariul de bază minim brut pe tară si să înmultească valoarea acestuia cu coeficientul de salarizare.
In urma aplicării acestei formule de calcul pârâta a stabilit reclamantului salariul de bază corespunzător clasei de salarizare a acestuia, salariu ce respectă conditia impusă de HG nr. 1193/2010 si HG nr. 1225/2011 de a nu fi mai mic decât salariul minim brut garantat pe tară acela de 670 lei, respectiv 700 lei.
Totodată pârâta a respectat dispozitia din anexa nr. 1 la CCM la nivel de unitate pe anul 2011-2012 care prevede că "salariul minim brut in cadrul S.C. E. C. S.A., este superior salariului de bază minim brut pe tară."
Reclamantul a mai invocat și disp art 164 alin 1, 2 C.muncii dispoziții care prevăd că "Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat."
Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe țară.
Nici aceste dispoziții legale nu fac vreo referire la o formulă de calcul prin care salariul să se calculeze prin raportare la clasa de salarizare și coeficientul de ierarhizare corespunzător funcției ocupate și care să țină seama de valoarea salariului minim brut garantat pe țară, ci prevăd doar obligația angajatorului de a stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă al căror cuantum să nu fie mai mic decât valoarea salariului minim brut garantat prev de HG 1193/2010 si HG 1225/2011.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta Alianța S. Feroviară C. din cadrul Sucursalei Regionale C. C. pentru membrii de sindicat M. N., M. M., P. I., P. F., S. A., S. Mandel, T. I. și T. G. C., criticând-o pentru nelegalitate.
Prin motivele de recurs a invocat că instanța de fond a apreciat in mod greșit că acțiunea este neîntemeiata si a respins-o.
A considerat aceasta soluție greșita deoarece aplicarea indicelui de ierarhizare al claselor de salarizare la . trebuie sa se faca pornind de la o baza legala (salariul minim) si egala pentru toti salariații din România.
In contextul lipsei Contractului Colectiv de munca Unic la nivel național care prevedea salariul minim in România, consideram ca baza minima de pornire salariul stabilit prin cele doua Hotărâri de Guvern, ( HG 1193 - 670 lei pentru anul 2011 si HG 1225 -700 lei pentru anul 2012).
A menționat ca aceasta raportare la cele doua H G este corecta, valoarea de referința a coeficientului de ierarhizare 1,00 fiind stabilita anual de către Guvernul României prin hotărâre de guvern.
Negocierea clasei de salarizare 1 ( coeficient 1,00 ) la un nivel sub cel prevăzut ( HG 1193 - 670 lei pentru anul 2011 si HG 1225 -700 lei pentru anul 2012 ) este nelegala.
A arătat că la inregistrarea CCM la instituția abilitata DGMSS -( DGMFSS ) a mun. București in anii anteriori, administrația era atenționată de faptul ca salariul la clasa 1, este sub limita salariului minim stabilit prin CCM la nivel superior sau CCM Unic la nivel național.
Dealtfel CCM la nivel de unitate specifica:
Art. 7 Prevederile prezentului contract colectiv de munca la nivelul . se vor adapta contractelor colective de munca la nivel superior acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost atinse sau ale căror clauze nu se regăsesc incluse.
Având in vedere ca nu au mai fost încheiate CCM la nivel superior trebuie sa ne raportam la salariul minim brut pe tara garantat in plata ca baza de pornire pentru stabilirea clasei 1 din anexa nr. 1 din CCM la nivel de unitate stabilit de Guvern prin cele doua H G.
Contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate nu pot prevede sub sancțiunea neluârii în seamă drepturi cu caracter inferior celor reglementate de H G 1193/2010 respectiv 1225/2011.
In caz de neconformitate, clauzele contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate contrare celor doua H G sunt ipso jure înlocuite de acestea din urmă.
F. de cele sus-mentionate, a solicitat a se constata ca pârâta nu a respectat HG 1193 respectiv 1225, deși prevederile acestor acte normative sunt obligatorii și au caracter minimal pentru stabilirea salariilor in ROMÂNIA.
A solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței, iar pe fond admiterea acțiunii.
În drept, recursul este întemeiat pe art.308 pct.8 și 9 C.pr.civ.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
Conform art. 1 și 2 din HG 1193/2010 „salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 670 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe lună în anul 2011 reprezentând 3,94 lei/oră.
Art. 2 - Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la art. 1.”
Cât privește HG 1225/2011 în art. 1 și 2 s-au prevăzut următoarele: „Art. 1 - Începând cu data de 1 ianuarie 2012 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2012, reprezentând 4,13 lei/oră.
Art. 2 - Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la art. 1.”
Dispozițiile legale menționate au creat obligații pentru angajatori numai sub aspectul cuantumului salariilor de bază minime brute ce urmau a fi achitate în perioada de referință a fiecărui act normativ menționat; când în stabilirea salariului de bază al unui salariat interveneau elemente (diverse sporuri) care asigurau depășirea acestui nivel, dispozițiile legale menționate nu puteau fi incidente în sensul ca sumele menționate în cele două acte normative să fie utilizate pentru determinarea salariului de bază al angajatului respectiv.
Un argument în susținerea celor expuse îl constituie prevederile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 284/2010 și art. 4 alin. 1 din Legea nr. 283/2011.
Prin art. 10 alin.1 din Legea nr. 284/2010 s-a prevăzut că „salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referință”.
Art. 4 alin. 1 din Legea nr. 283/2011 a prevăzut că „valoarea de referință se menține și în anul 2012 la 600 lei.”
Rezultă din norma legală citată că, deși salariul de bază minim brut garantat în plată a fost stabilit, prin HG 1225/2011, la 700 lei lunar pentru anul 2012, pentru stabilirea salariilor de bază din sistemul bugetar nu era utilizat acest cuantum, ci valoarea de referință, stabilită a fi de 600 lei în anul 2012.
În temeiul art. 312 Cod pr. civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Alianța S. Feroviară C. din cadrul Sucursalei Regionale C. C. pentru membrii de sindicat M. N., M. M., P. I., P. F., S. A., S. Mandel, T. I. și T. G. C., împotriva sentinței civile nr.1284/11.03.2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă ..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 25.06.2014.
Președinte,Judecător,Judecător,
L. E. P. B. C. T. Grefier,
I. B.
Red. PB / 11.07.2014
Tehn. red. IB / 2 ex
Jud. fond C U.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 265/2014.... → |
|---|
