Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 772/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 772/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 817/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 772
Ședința publică de la 12 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I.
Judecător E. B.
Grefier E. O.
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 05 februarie 2015, privind judecarea apelului declarat de apelantul-contestator S. "Porțile de F.", în numele membrul său de sindicat B. Nicușor, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCA G., N., P., cu sediul în București, ., .. 1, ., sect. 4, împotriva sentinței civile nr.4059 din 30.10.2014, pronunțată de Tribunalul M., Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA, cu sediul în București, . 3, . 2, având ca obiect contestație decizie de concediere.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică de la data de 05 februarie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar prin serviciul registratură, intimata S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA a depus concluzii scrise, înregistrate sub nr.5730/10.02.2015.
Astfel, față de consemnările din încheiere, s-a trecut la soluționarea apelului de față.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.02.2014 S. „Porțile de F.” Dr.Tr.S., în numele și pentru membra de sindicat B. Nicușor, a chemat în judecată intimata S. Hidroelectrica – Serv SA București solicitând: anularea decizii de concediere nr. 96/27.01.2014; obligarea intimatei la repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei de concediere, respectiv reintegrarea membrei de sindicat în funcția deținută anterior; obligarea intimatei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat până la reintegrarea efectivă pe post; obligarea intimatei la actualizarea sumei solicitate cu dobânda legală precum și cu rata inflației, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, a arătat că motivele esențiale ale nulității deciziei de concediere sunt: nerespectarea dispozițiilor art.69 alin.3 C.muncii, în sensul că nu a existat o evaluare a realizării obiectivelor de performanță ale contestatoarei; lipsa cauzei reale și serioase care au dus la realizarea concedierii ; neîndeplinirea obligațiilor privind consultarea sindicatelor.
S-a arătat că intimata S. Hidroelectrica – Serv SA a luat ființă la data de 05.08.2013, ca urmare a fuziunii prin contopire a celor opt societăți comerciale existente până la aceea dată și anume ; ., ., . Argeș SA, ., . F. SA, . SA, ., ., toate având și calitatea de filiale ale Hidroelectrica SA, unic acționar al acestora, iar ca urmare a fuziunii acestor societății, acestea au fost transformate în Sucursale de S. și Reparații, fără personalitate juridică .
Cu privire la adoptarea măsurii concedierii colective, s-a arătat că prin Hotărârea nr. 1/12.11.2013 a Adunării generale a Acționarilor Societății Hidroelectrica Serv SA, s-a dispus aplicarea dispozițiilor art.68 și următoarele din C.muncii, respectiv efectuarea concedierii colective la nivel de societate, iar ca urmare a acestei hotărâri, la nivelul Sucursalei pentru Reparații și S. Porțile de F., precum și la nivelul Sucursalei pentru Reparații și S. Slatina au fost concediați colectiv un număr de 179 salariați.
Contestatoarea a învederat că acest proces de concediere este nul ca urmare pe de o parte a nerespectării procedurii de concediere stabilite prin art.68 și următoarele din C.muncii, dar și ca urmare a lipsei unei motivări a Hotărârii nr. 1/12.11.2013, hotărâre care se fundamentează pe analiza economică a fostei societăți, la nivel micro.
Cu privire la neefectuarea evaluării obiectivelor de performanță, a arătat că potrivit art.69 alin.3 C.muncii, „Criteriile prevăzute la alin.2 lit.d) se aplică pentru departajarea salariaților după evaluarea realizării obiectivelor de performanță”, iar la art.4 din decizia contestată s-a prevăzut că, criteriile aplicate la stabilirea ordinii de prioritate la concediere au fost gradul scăzut de ocupare a salariatului, dovedit cu lucrările executate și cele prevăzute la art.4.111 alin.1 lit.e) din CCM aplicabil Sucursalei pentru Reparații și S. Porțile de F., astfel că, intimata nu a respectat dispozițiile art.69 alin.3 C.muncii, criteriul folosit, respectiv gradul de încărcare a postului, nu este prevăzut de CCM la nivel de societate, acest criteriu fiind pur formal și, mai mult, intimata nu a efectuat evaluarea realizării obiectivelor de performanță, atâta timp cât salariaților nu le-au fost fixate obiective de performanță individuală, iar evaluarea a vizat „aprecierea competenței salariaților” așa cum rezultă din Decizia nr. 67/21.11.2013.
Referitor la fixarea obiectivelor de performanță a salariaților, a arătat că motivul pentru care legiuitorul a modificat prin Legea 40/2011, C.muncii a fost acela ca la concedierile colective să primeze criteriile de performanță, ori intimata tocmai pe acestea le-a ignorat inventând noi criterii, care sunt imposibil de controlat – gradul de ocupare a postului, iar pentru respectarea dispozițiilor art.69 alin.3,era necesar ca la nivelul societății să fie fixate /stabilite criterii de performanță, care să fie aduse la cunoștința angajaților, criterii stabilite de către angajator potrivit art.40 alin.1 lit.f) C.muncii, dispoziție care face corp comun cu art.69 alin.3 C.muncii.
În lipsa acestor obiective de performanță fixate, intimata a emis Decizia nr. 67/21.11.2013 în vederea organizării examinării profesionale în scopul realizării efective a reducerilor de personal în cazul posturilor similar, deși în cuprinsul deciziei s-a menționat că se constituie comisia de examinare pentru „aprecierea competenței salariale ”, astfel că este evidentă diferențe dintre „realizarea obiectivelor de performanță” și „aprecierea competenței salariaților”, astfel că intimata nu a respectat dispozițiile art.69 alin.3 C.muncii, ceea ce atrage, potrivit art.78 C.muncii, nulitatea absolută a deciziei de concediere.
A mai arătat că, nu se poate reține că nerespectarea acestei proceduri nu ar atrage nulitatea absolută a deciziei, deoarece prin neefectuarea evaluării realizării obiective a performanțelor, contestatoarea membră de sindicat a fost vătămată într-un drept al său, respectiv dreptul de a fi comparat cu ceilalți salariați, dreptul la o analiză obiectivă a activității sale, dreptul la egalitate de tratament și dreptul la un loc de muncă.
Cu privire la lipsa cauzei reale și serioase, a arătat că la fundamentarea Hotărârii de concediere colectivă nu s-au avut în vedere dificultățile economice de la nivelul societății nou înființate ci la nivelul celor două sucursale, respectiv Hidroelectrica Porțile de F. și Hidroelectrica Slatina, așa cum rezultă și din programul de restructurare .
Astfel, S. Hidroelectrica Porțile de F. a avut aprobată strategia de restructurare economico-financiară stabilită prin Hotărârea A. nr. 6/30.05.2013, strategie care conținea și măsura disponibilizării de personal, măsură ce nu a fost adoptată datorită procesului de fuziune, iar la Hidroelectrica Slatina strategia de restructurare nr. 1011/18.02.2013 a fost stabilită prin Hotărârea A. din 11.04.2013, prin care s-a stabilit reducerea numărului de personal cu 91 de persoane.
Ori, pentru aceste considerente, contestatorul a susținut că nu se poate constata că există o cauză reală și serioasă la nivel de Hidroelectrica Serv SA atâta vreme cât cauza reală și serioasă nu rezultă din studii economice ale acestei societăți, ci studii economice ale altei societății, fiind astfel încălcate prevederile art.65 C.muncii, cu atât mai mult cu cât nu există nici un document al noii societăți din care să rezulte dificultățile economice, făcându-se trimitere doar la dificultățile financiare ale fostelor societăți care au fuzionat.
De asemenea, a arătat că nici în Notificare și nici în alte documente nu se face referire la dificultățile pe care le avea noua societate, ci doar la Minuta nr. 3133/09.01.2013 încheiată anterior înființării noii societăți, minută încheiată în vederea rentabilizării acelei societăți, unde nu se vorbește de concediere colectivă ci de reducerea numărului de personal cu 500 de persoane, reducerea care s-a realizat până la finele semestrului I 2013.
Cu privire la neîndeplinirea obligației privind consultarea sindicatelor, contestatorul a precizat că, un alt aspect privind nulitatea deciziei de concediere este legat de nerespectarea de către intimată este încălcarea dispozițiilor art.69 alin.1 C.muncii, potrivit căruia, angajatorul avea obligația de a deschide negocierea prin invitarea sindicatului sau reprezentanților salariaților la negociere, ori din notificarea trimisă sindicatelor, ITM și AJOFM sub nr. 1475/12.11.2013 nu rezultă că această informare s-a realizat în perioada în care au loc consultările potrivit art.69 alin.2 C.muncii.
Pentru aceste considerente, contestatorul în numele membrului de sindicat a solicitat admiterea contestației așa cum a fost formulată.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art.241 N C.civ., art.192 și 194 și următoarele din NC.proc.civ., art.65, 68 și următoarele din C.muncii, Legea 62/2011 și CCM la nivel de societate.
În susținerea contestației, a depus la dosar în copie: Nota de informare nr. 3196/29.04.2013, procesul verbal 2/ 27.06.2013, Decizia nr. 67/21.11.2013, Minuta nr. 3113/09.01.2013, împuternicirea prin care contestatoarea membra de sindicat a împuternicit sindicatul să promoveze acțiunea în numele său, cartea de identitatea a membrei de sindicat, Decizia de concediere nr. 96/27.01.2014, situația privind locurile de muncă disponibile în cadrul societății Hidroelectrica –Serv, preavizul nr. 2875/29.11.2013.
Intimata . în termenul legal prevăzut de art.201 C.proc.civ. a formulat și depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației și menținerea deciziei de concediere, arătând că, contestatorul a fost salariatul societății, îndeplinind funcția de electrician în cadrul Atelierului Reparații Electrice PF I, în baza contractului individual de muncă nr. 98/05.08.2013, iar ca urmare a pierderii unor contracte de lucrări/servicii importante la nivelul Hidroelectrica SA, societatea, inițial . F. SA a înregistrat pierderi mari începând cu ianuarie 2013, conducerea societății împreună cu sindicatele apelând la aplicarea unor măsuri de reducere la maxim a unor cheltuieli pentru depășirea acestei situații, mergând până la reducerea săptămânii de lucru de la 40ore/săptămână la 32 ore /săptămână, neprelungirea contractelor de muncă încheiate pe perioadă determinată, păstrând ca ultimă soluție, concedierea colectivă.
S-a arătat că, cu toate măsurile luate, societatea înregistra pagube importante, astfel că, la baza decizie de concediere colectivă în cadrul Hidroserv Porțile de F. SA a stat o cauză reală și serioasă.
Intimata a mai arătat că, procedura de informare a fost demarată înaintea procesului de fuziune prin contopire, respectiv atunci când actuala Sucursala de Reparații și S. Porțile de F. a S Hidroelectrica –Serv SA era . F. SA, la vremea respectivă procedura de concediere colectivă făcută în numele acestei din urmă societăți a fost întreruptă odată cu fuziunea societăților Hidroserv în S Hidroelectrica –Serv SA.
A mai arătat că, datorită situației economice precare din cauza pierderi contractelor care s-a continuat și după ianuarie 2013 până la sfârșitul anului și chiar în 2014, s-a hotărât ca S Hidroelectrica Serv SA să reia procedura concedierii colective începute și nefinalizate de către . F. SA, astfel că, în conformitate cu prevederile C.muncii, s-a trecut la: adoptarea Hotărârii A. 1/12.11.2013; transmiterea în scris a notificării de intenție a concedierii către ITM, AJOFM și Sindicatului Porțile de F.; efectuarea procesului de consultare cu S. Porțile de F. prin adresele nr. 2647/22.11.2013, 2671/25.11.2013, procesul verbal nr. 3072/29.11.2013, precum și lista cu salariații propuși pentru concediere comunicată cu adresa nr. 2806/28.11.2013, listă care a fost afișată și la avizierul sucursale; transmiterea în scris a notificării deciziei de concediere ITM, AJOFM și Sindicatului Porțile de F.; emiterea preavizelor de concediere colectivă; emiterea deciziei de concediere .
Parcurgerea acestor etape, a susținut intimata, demonstrează că disponibilizarea colectivă s-a făcut în considerentul unei cauze reale și serioase și cu respectarea dispozițiilor legale.
Referitor la contestator, a arătat că în cazul său, concedierea s-a făcut prin desființarea efectivă a postului, iar având în vedere că în cadrul Sucursalei pentru Reparații și S. Porțile de F. nu s-au desființat toate posturile de natura celui ocupat de contestatoare, criteriul aplicat la stabilirea ordinii de prioritate la concediere a fost gradul scăzut de încărcare, învederând faptul că la nivelul societății nu au existat obiective de performanță și nici criterii de evaluare, la stabilirea persoanei disponibilizate fiind aplicate criteriile cuprinse în CCM, continuându-se cu examinarea profesională a contestatoarei.
A mai arătat că, neparticiparea contestatorului la evaluarea profesională nu a făcut altceva decât să nu-și poată valorifica posibilitatea de a demonstra că este mai competentă decât salariații de aceiași pregătire cu aceasta, astfel că nu se poate susține că în cauză este vorba de o vătămare sau o discriminare a contestatoarei în drepturile sale.
În susținerea apărării, intimata a depus la dosar în copie: Hotărârea nr. 6/30.05.2013, Notificarea nr.4320/16.06.2013, procesul verbal din 20.06.2013, procesul verbal 2/27.06.2013, adresa nr. 6046/13.08.2013, contractul individual de muncă al contestatoarei, adresa nr. 8520/13.11.2013, adresa nr. 127/22.11.2013, adresa nr. 1694/25.11.2013, procesul verbal din 26.11.2013, adresa nr. 1775/28.11.2013, preavizul nr. 2875/29.11.2013, situația locurilor de muncă disponibilizate din cadrul Hidroelectrica –Serv, înștiințarea privind organizarea examinării cunoștințelor profesionale, decizia nr. 22/03.01.2014, procesul verbal din 26.11.2013.
Contestatorul, în numele membrului de sindicat a formulat și depus răspuns la întâmpinare, prin care a mai arătat că, intimata recunoaște că nu a îndeplinit obligațiile impuse de art.69 alin.3 C.muncii în sensul că nu a evaluat obiectivele de performanță ale salariaților, în vederea concedierii colective, sancționate cu anularea deciziei de concediere, iar față de susținerile referitoare la organizarea unei examinări profesionale, a arătat că în realitate aceasta nu a existat .
De asemenea, a mai arătat că prin întâmpinare intimata a recunoscut și faptul că la baza deciziei de concediere colectivă a stat analiza la nivelul unei alte societăți, respectiv Hidroserv Porțile de F. și nu la nivelul societății care a efectuat concedierea, astfel că, cauza reală și serioasă nu a existat la nivelul întregii societăți.
Contestatorul a mai depus la dosar în copie: adresa nr. 2685/_/21.01.2014, adresa nr. 2780/27.11.2013 privind personalul propus pentru disponibilizare și tabelul cu salariații care urmau să primească preaviz.
Contestatorul prin apărător a invocat excepția nulității deciziei de concediere ca urmare a lipsei semnăturii reprezentantului legal la ., arătând că decizia contestată este semnată prin aplicarea unei ștampile, nefiind o semnătură olografă.
La solicitarea instanței, intimata a mai depus la dosar în completarea documentației care a stat la emiterea deciziei de concediere, Notificarea privind intenția de concediere colectivă în integralitate, înregistrată la ITM, AJOFM în 13, 14. 11.2013 și anexele la acesta constând în situația numărului total și categoriile de salariați angajați în cadrul . F. SA la 12.06.2013, nota privind aprobarea Strategiei de restructurare economico-financiară a . F. SA, situația financiară la 31.05.2013,, contul de profit și pierderi 31.05.2013, balanța de verificare sintetică la 30.11.2013, la 31.12.2013, Hotărârea nr. 1/12.11.2013, Programul de restructurare a S Hidroelectrica Serv SA pentru continuarea restructurării sucursalei Porțile de F. și Slatina, organigrama societății anterioară și ulterioară concedierii, Decizia nr. 33/14.08.2013.
De asemenea apărătorul contestatorului a arătat că, față de înscrisurile depuse la dosar, renunță la excepția nulității deciziei de concediere determinată de nesemnarea acestei de către directorul general al societății .
Intimata, a mai depus la dosar extras din CCM aplicabil, Hotărârea nr. 5/29.10.2013 și organigrama societății a aceiași dată și Hotărârea nr. 7/18.11.2013 prin care s-a aprobat organigrama societății și statul de funcții valabil începând cu 18.11.2013, adresa nr. 745/07.10.2013 emisă către MMFPSPV și răspunsul la aceasta nr. 1227/31.10.2013.
Contestatorul a formulat și depus cerere de suspendare a cauzei, ca urmare a înregistrării pe rolul Tribunalului București a dosarului nr._ având ca obiect cererea formulată de S. Porțile de Fie de constatare a nulității absolute a Hotărârii A. nr. 1/12.11.2013 adoptate de intimată, cerere care a fost admisă ,cauza fiind suspendată prin încheierea din 04.09.2014.
Cauza a fost repusă pe rol la solicitarea contestatorului prin cererea formulată la data de 23.09.2014.
Prin notele de ședință depuse la termenul din 09.10.2014, intimata a mai depus la dosar, adresa nr. 301/30.10.2014, procesul verbal de control nr._/18.12.2013 al ITM București, fișele de post ale contestatoarei și a celorlalți salariați colegi cu aceasta.
De asemenea, intimata la solicitarea instanței a depus la dosar Situația personalului la Atelierul Reparații Hidromecanice PDF II la 01.12.2013 și la 17.06.2014, contractul de constituire de garanții în numerar încheiat cu contestatoarea, informarea nr. 2022/11.12.2013, extras din Regulamentul Intern privind procedura de evaluare și Hotărârea nr. 7/25.09.2014 privind schimbarea denumirii societății Hidroelectrica Serv SA în S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA .
Părțile au formulat și depus concluzii scrise.
Prin sentința civilă nr.4059 din 30.10.2014, pronunțată de Tribunalul M., Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a respins contestația formulată de S. Porțile de F., în numele membrului de sindicat B. Nicușor, împotriva deciziei de concediere nr. 96/27.01.2014 emisă de pârâta S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA.
Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
La data de 05.08. 2013 a luat ființa . București prin fuziunea, prin contopire a celor 8 societăți HIDROSERV (Bistrița, Cluj, Curtea de Argeș, Hațeg, Porțile de F., Râmnicu V., S. și Slatina), societate ce a preluat toate drepturile și obligațiile filialelor care au căpătat statut de sucursală, dezmembrăminte fără personalitate juridică în cadrul noii societăți înmatriculate.
Reclamanta care până la data fuziunii fusese angajată a societății HIDRO SERV Porțile de F. a fost preluată prin transfer de societatea nou înființată conform contractului individual de muncă încheiat la data de 05.08.2013.
La data de 09. 01. 2013 a avut loc o întâlnire între administratorul judiciar al . . filialelor HIDRO SERV și sindicatele din cadrul filialelor, discutându-se printre altele reorganizarea prin fuziune a filialelor HIDROSERV, părțile agreând începerea programelor de restructurare, în perspectiva fuziunii, inclusiv reducerea numărului de personal existent cu 500 persoane până la finele trimestrului I al anului 2013. La nivelul fiecărei filiale a început programul de restructurare.
În acest sens, la nivelul . F., prin Hotărârea A. nr. 6 din 30.05.2013 a fost aprobată strategia de restructurare economico-financiară a . F. SA astfel cum a fost avizată prin Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 7/2013 a . F. SA. În urma acestui act decizional a fost notificată intenția de concediere colectivă Sindicatului Porțile de F., ITM M. și AJOFM M. la data de 13. 06. 2013 și respectiv 14. 06. 2013.
În urma notificării au avut loc consultări cu sindicatul la data de 20. 06. 2013 și la data de 27. 06. 2013 când conform procesului verbal nr. 2 dintre administrație și sindicat având în vedere nota prin care s-a anunțat declanșarea procedurii de fuziune și incidența dispozițiilor art. 173 și art 174 Codul muncii și Legea 67/1996 referitor la protecția salariaților prin transferul de întreprinderi, au hotărât întreruperea tuturor demersurilor pentru reducerea la maxim a numărului de personal, prin alte modalități decât concedierea colectivă, respectiv prin pensionări, încetarea contractului individual de muncă cu perioadă determinată și încetarea contractului individual de muncă cu acordul părților. Fată de această situație a fost anunțat ITM M. și AJOFM M. de încetarea concedierii colective.
De subliniat este faptul că încetarea concedierii a fost determinată de declanșarea procedurii de fuziune și nu de faptul că angajatorul nu a mai intenționat să efectueze concedieri colective, măsură ce nu ar mai fi fost oportună în urma consultării cu sindicatele.
La data înființării noii societăți s-a constatat că la nivelul celor opt filiale programul de reorganizare a fost înfăptuit numai la 6 filiale, mai puțin la Porțile de F. și la Slatina.
În urma analizei situației economico-financiare a societății înainte și la data fuziunii s-a stabilit necesitatea continuării programului de restructurare.
Fiind societate nou înființată, programele de restructurare ale fostelor filiale nu mai aveau valabilitate, motiv pentru care prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr. 1/2013 a fost aprobat programul de reorganizare a societății HIDROELECTRICA SERV. S.A. în vederea continuării restructurării Sucursalei pentru Reparații și S. Porțile de F. și Slatina, program care conține și măsuri de concediere colectivă.
În baza acestui program, după parcurgerea etapelor prevăzute de art. 68 și următoarele Codul Muncii prin decizia nr.96/27.01.2014 s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului B. Nicușor având funcția de electrician în cadrul Atelierului Reparații Electrice PF I pentru motive ce nu țin de persoana salariatului în temeiul art. 65 sI art.68 din Codul Muncii, salariatul beneficiind de preaviz de 20 de zile lucrătoare conform deciziei nr. 2898/29.11.2013.
Conform deciziei, motivele care au determinat concedierea nu au legătură cu transferul unității și sunt detaliate în Programul de Restructurare și Reorganizare a . pentru continuarea restructurării Sucursalei pentru Reparații și S. Porțile de F. și Slatina aprobat prin Hotărârea A. nr. 1/12. 11. 2013, nu țin de persoana salariaților, nu privesc apartenența la sindicat, sunt în conformitate cu Minuta nr.3113/09.01. 2013încheiată la nivelul societății HIDROELECTRICA SA și a celor 8 filiale ce ulterior au fuzionat și s-a înființat . prin care părțile agreează începerea programului de restructurare pentru a avea ca efect reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor, unitatea fiind nevoită să reducă personalul prin desființarea unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauză, generat în principal de reducerea activității de mentenanță, dificultăți în plata facturilor furnizorilor de produse, servicii, utilități, dificultăți în plata contribuțiilor la bugetul de stat, dificultăți în asigurarea surselor financiare pentru plata salariilor și creditelor.
Criteriul aplicat în stabilirea ordinii de prioritate la concediere este gradul scăzut de încărcare dovedit cu participarea la lucrări și complexitatea redusă a lucrărilor efectuate.
Conform deciziei a fost prezentată situația locurilor de muncă disponibile pentru redistribuirea de personal.
S-a făcut mențiunea respectării dispozițiilor art. 69 Codul muncii. În baza notificării 1475/12.11.2013 au fost transmise sindicatului toate informațiile relevante cu privire la concedierea colectivă.
Au fost invocate dispozițiile art. 72 Codul muncii privind notificarea nr. 1774/28.11.2013 a ITM M. și AJOFM M. privind decizia concedierii colective.
Analizându-se decizia prin prisma dispozițiilor art. 65-80 Codul muncii și ale motivelor de nelegalitate invocate în contestație s-a constatat temeinicia și legalitatea măsurii concedierii colective dispusă prin decizia de concediere contestată în cazul de față.
Din coroborarea art. 68 cu art 65 Codul muncii au rezultat condițiile concedierii colective.
Cum condițiile concedierii colective prevăzute de art 68 Codul muncii nu sunt contestate în cazul de față nu se impune a fi analizate.
Ceea ce este contestat este caracterul legal al măsurii concedierii colective.
În acest context trebuie urmărit dacă desființarea locului de muncă este efectivă și dacă are o cauză reală și serioasă.
Sub aspectul desființării efective a postului reclamanta nu a negat că desființarea a fost efectivă, el fiind suprimat din structura organizatorică a angajatorului.
Desființarea locului de muncă are o cauză reală când prezintă un caracter obiectiv, adică este impusă de dificultatea economică, transformări tehnologice, nevoia de eficientizare a activității și este serioasă când are la bază rațiuni temeinice vizând îmbunătățirea activității și nu disimulează realitatea.
Reclamanta a invocat lipsa cauzei reale și serioase a concedierii susținându-se că deși existau contracte de mentenanță care să asigure salariile și să evite concedierea, angajatorul nu a întreprins nicio măsură în vederea obligării cocontractantului (unic acționar) la respectarea contractelor, acesta obținând și profituri uriașe în anul 2013.
Programul de restructurare - reorganizare care fundamentează cauza reală și serioasa a concedierii cuprinde analize economice tendențioase (deși se face referire la pierderile din anul 2012 la cele 8 societăți nu se analizează faptul că în anul 2012 Sucursala Porțile de F. a încheiat anul cu profit și se evită să se analizeze că la nivelul acestei sucursale costul de întreținere pe kilowatt este de circa 5euro iar media pe societate este de circa 14 euro), elemente false (s-a reținut că în cele 6 sucursale s-a îndeplinit programul de restructurare-reorganizare mai puțin în Sucursala Porțile de F. și Slatina când de fapt la nivelul Porților de F. a încetat procesul de disponibilizare colectivă nu ca urmare a fuziunii ci a găsirii de alte soluții decât disponibilizarea colectivă), prezumții economice trunchiate (analiza economică s-a realizat numai la nivelul Sucursalei Porțile de F. și nu prin raportare la întreaga societate, singura mențiune cu privire la situația economico - financiara este o frază generală fără analize economice concrete), interpretări false ale realității ( măsurile stabilite prin program privesc continuarea programelor de restructurare ce au fost aprobate de A. a celor două societăți fără să se țină seama de finalizarea procesului de reorganizare). De altfel, programele de restructurare-reorganizare aprobate de Adunările Generale ale societăților care au fuzionat nu-și mai au aplicabilitate deoarece aceste societăți nu mai exista. Elocvent în acest sens este și opinia Ministerului Muncii nr._/RG/1965/DJLMC/30.10.2013.
Din analiza înscrisurilor existente la dosar a rezultat cauza reală și serioasă a concedierii motiv pentru care susținerile reclamantului nu pot fi primite.
Actul decizional prin care s-au stabilit măsurile de reorganizare a societății nou înființate pentru continuarea restructurării Sucursalelor Porțile de F. și Slatina îl reprezintă Programul de restructurare și reorganizare a societății HIDROELECTRICA SERV SA pentru continuarea restructurării sucursalelor Porțile de F. și Slatina aprobat prin Hotărârea A. nr. 1/20.11.2013.
Cu privire la conținutul programului așa cum s-a arătat el cuprinde analiza economico-financiară a celor 8 filiale, constatându-se că până la data fuziunii numai în cadrul Sucursalelor Porțile de F. și Slatina nu s-a îndeplinit Programul de reorganizare aprobat de pârâtă încă din luna ianuarie 2013.
Ca atare, analiza a vizat cele două sucursale stabilindu-se măsurile ce urmează a fi întreprinse la nivelul acestora: comasarea unor activități / compartimente, restrângerea/ întreruperea unor activități de servicii, reparații și T., adaptarea numărului de personal atât productiv cât și T. la nivelul optim necesar derulării în condiții de eficiență și rentabilitate a activității în cadrul societății, trecerea Secției Reparații Caransebeș de la Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F. la Sucursala pentru Reparații și S. Hațeg, disponibilizarea personalului excedentar rezultat în urma aplicării măsurilor de reorganizare de mai sus.
Cu privire la conținutul programului și la situația economică prezentată trunchiat sau cu elemente false așa cum susține reclamanta se constată că instanța învestită cu soluționarea unui litigiu de muncă nu poate cenzura dreptul organelor prin care se manifestă voința societății de a decide asupra strategiei.
Strategia managerială raportat la scopul său și la resursele financiare, este chestiune de oportunitate necenzurabile de instanță.
Este un atribut exclusiv al societății de a lua decizii comerciale și economice cu un grad ridicat de oportunitate asupra cărora instanța nu are căderea de a se apleca.
Deși nu este necesar ca angajatorul să dovedească unele dificultăți economice ce ar presupune pierderi economice efective, ci este suficient să urmărească eficientizarea propriei activități în scopul utilizării cu randament maxim a resurselor umane și financiare, totuși din Program rezultă că la sfârșitul anului 2012 a existat un profit de 672 mii lei însa la o perioada de 7 luni de la aceasta dată se observă o creștere bruscă a pierderilor (_ mii lei).
De asemenea, din analiza situației economice rezultă că până la data de 04. 08. 2013 au fost realizate venituri de doar 30,66% din totalul prevăzut pe anul 2013.
De remarcat în acest context este și faptul că Hotărârea A. nr. 1/12.11.2013 a fost contestată de S. Porțile de F. la instanța competentă, însă Programul de reorganizare și restructurare nu a fost supus controlului judecătoresc deoarece s-a renunțat la judecata pricinii.
Nu poate fi reținută susținerea reclamantului potrivit căruia cauza reală și serioasă a concedierii a aparținut unei alte societăți . F. și a fost preluată de noua societate, astfel încât este nelegal să se motiveze concedierea colectivă pe motive ce aparțin altei societăți deoarece societatea nou înființată . a preluat întreaga situație ce a aparținut fostei filiale și era firesc ca noua analiză să fie în concordanță cu cea cuprinsă în strategia de restructurare economico-financiară a . de F. SA aprobată prin Hotărârea A. nr.6/30.05.2013 însă cuprinde și analiza situației acestei societăți până la data fuziunii 04.08.2013.
În final, s-a concluzionat că în urma măsurilor adoptate, inclusiv reduceri de personal, se pot obține reduceri însemnate ale cheltuielilor cu_ lei cuantum ce poate duce la redresarea economico-financiară a sucursalei. A fost prezentată și economia ce s-a obținut începând cu anul 2014 ca urmare a reducerii de personal din anul 2013. Art. 69-73 Codul muncii reglementează obligațiile angajatorului în cazul în care acesta intenționează să efectueze concedieri colective.
Angajatorul trebuie să inițieze în timp util și în scopul ajungerii la o înțelegere, în condițiile legii, consultări cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților cu privire cel puțin la metodele și mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariați, precum și asumarea consecințelor concedierii prin recurgerea la măsuri sociale care vizează printre altele, sprijin pentru recalificare sau reconversia profesională a salariaților concediați.
Obligația de consultare pe care o are angajatorul în scopul ajungerii la o înțelegere, este o obligație de mijloace, angajatorul nu este ținut să ajungă în mod obligatoriu la înțelegerea preconizată însă trebuie să depună toate eforturile în acest sens.
În perioada în care au loc consultări, potrivit alin.1 art. 69 Codul muncii, pentru a permite sindicatului să formuleze propuneri în timp util angajatorul are obligația să furnizeze toate informațiile relevante și să notifice în scris: numărul și categoriile de salariați, motivele care determină concedierea preconizată, numărul și categoriile de salariați ce vor fi afectați de concediere, criteriile avute în vedere potrivit legii sau CCM pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor și compensațiilor ce urmează să fie acordate salariaților concediați conform legii sau CCM, data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile, termenul înăuntrul căruia sindicatul poate face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului de salariați concediați (art. 69 alin. 2 Codul muncii).
Intenția angajatorului de a efectua concedieri colective, intenție ce trebuie discutată cu sindicatul se comunică de asemenea ITM și AJOFM la aceeași dată la care a comunicat-o și sindicatului.
Aceste norme de principiu cuprinse în codul muncii sunt riguros în concordanta cu art. 24 din Directiva 98/59/CE privind legislația statelor membre referitoare la concedierea colectivă din Uniunea Europeană.
Într-un termen de 10 zile calendaristice de la data primirii notificării sindicatul poate propune angajatorului măsuri în vederea evitării concedierii sau diminuării numărului de concediați.
Angajatorul are obligația de a răspunde în scris și motivat la propunerile în cauză în cinci zile calendaristice de la primire (art. 71 alin. 2 Codul muncii).
Decizia angajatorului de a efectua concedieri colective poate interveni numai după scurgerea acestor termene.
În cazul de față angajatorul a respectat dispozițiile legale privind informarea, consultarea sindicatelor și procedura concedierii colective.
Intenția de concediere colectivă a angajatorului s-a materializat prin notificarea din 13.11. 2013 adresată Sindicatului Porțile de F., la aceeași dată fiind notificat în scris și AJOFM și ITM.
Notificarea cuprinde toate elementele impuse de alin. 2 art. 62 Codul muncii solicitând participarea la consultări cu sindicatul și termenul în care acesta poate face propuneri.
În notificare s-a făcut și mențiunea că procesul de restructurare a sucursalei a demarat înainte de contopire și el este continuat de noul angajator, concedierea fiind întreruptă ca urmare a fuziunii fostei societăți.
A fost menționată și minuta din 09.01.2014 încheiată cu ocazia întâlnirii dintre conducerile filialelor și sindicat.
Reclamantul nu a contestat că anterior fuziunii între HIDROSERV Porțile de F. și S. Porțile de F. au fost îndeplinite prevederile art. 69 alin. 1 Codul muncii. Astfel prin Notificarea privind intenția de concediere transmisă sindicatului la data de 13.06.2013 acesta a fost invitat la data de 20.06.2013 să participe la consultări în vederea ajungerii la o înțelegere. Astfel, au avut loc întâlniri la data de 20.06.2013 și 27.06. 2013.
Comparând cele două notificări rezultă că notificarea transmisă de noua societate nu cuprinde data și locul la care vor avea loc consultările deși s-a făcut mențiunea unei astfel de întâlniri.
Între sindicat și conducerea noii societăți a avut loc o corespondență, sindicatul prin adresa nr. 127 din 22. 11. 2013 susținând că i-a fost notificată decizia de concediere din partea angajatorului și nu intenția.
Totuși între sindicat și angajator au avut loc consultări respectiv întâlnirea din 26.11.2013.
Deși sindicatul a susținut că are propuneri pentru evitarea concedierilor sau reducerea numărului nu au fost prezentate fiind negat tot timpul faptul că angajatorul a notificat intenția de concediere susținând ca i-a fost notificată decizia de concediere și încălcarea prevederilor CCM la nivel de unitate.
Cu aceeași ocazie reprezentanții angajatorului au avansat propunerea pentru o nouă întâlnire, propunere neagreată de sindicat.
Cum nu s-au făcut propuneri din partea sindicatului, în raport de care angajatorul să-și motiveze în scris punctul de vedere, la data de 29.11.2013 angajatorul a notificat decizia de concediere ITM, AJOFM și sindicatului, respectând dispozițiile art 72 din Codul muncii.
Referitor la aspectele arătate mai sus reclamantul a invocat încălcarea disp. Art. 69 alin. 1 Codul muncii si art 4.107 CCM.
S-a susținut că angajatorul nu a respectat obligația de consultare a sindicatului cu 30 de zile anterioare adoptării Hotărârii de restructurare-reorganizare de către Consiliul de Administrație, așa cum prevede art. 4.107 CCM.
De asemenea s-a susținut că nu au fost respectate nici disp. Art. 69 alin. 1 Codul muncii si nu a existat niciun dialog între societate și sindicat deoarece angajatorul nu a invitat sindicatul la astfel de consultări așa cum s-a procedat în luna iunie 2013.
Apărările reclamantului nu pot fi primite.
Referitor la nerespectarea dispozițiilor CCM, într-adevăr la art 4. 107 din CCM se prevede că în situația în care unitatea este în situația de a opera reduceri ca urmare a unor programe de restructurare, reorganizare, închiderea parțială sau totală, lichidare, acestea se vor supune aprobării Consiliului de Administrație.
Angajatorul va anunța sindicatului programul respectiv cu 30 de zile calendaristice înainte de discutarea acestuia în Consiliul de Administrație.
Art. 4.107 alin. 2 și următoarele din CCM se referă la procedura consultării sindicatului în sensul prevăzut de alin.1.
În cauză, nu poate fi vorba de încălcarea prevederilor CCM deoarece așa cum s-a arătat Programul de restructurare-reorganizare a societății nou-înființate a fost elaborat pentru continuarea restructurării Sucursalelor pentru Reparații și S. Porțile de F. și Slatina, restructurare ce a fost întreruptă având în vedere începerea procedurii de fuziune prin contopire a sucursalelor, urmarea căruia a fost înființată ..
Referitor la procedura de consultare prevăzută de art 69 alin. 1 Codul muncii față de cele expuse anterior nu se mai impune din nou analizarea susținerilor reclamantului.
A fost invocată de reclamant nulitatea absolută a concedierii determinată de încălcarea art. 69 alin. 3 Codul muncii coroborat cu art. 10 (3) din Regulamentul Intern, lipsind criteriile de evaluare.
Ori la nivelul societății nu au existat obiective de performanță și nici criterii de evaluare.
La dosarul cauzei au fost depuse evaluări, însă acestea nu pot fi luate în considerare în lipsa obiectivelor de performanță, precum și a faptului că unele nu poartă dată, iar majoritatea sunt realizate după emiterea preavizului.
Au fost criticate și criteriile de selecție aplicate de angajator.
Conform deciziei de concediere criteriul aplicat la stabilirea ordinii de prioritate la concediere a fost gradul scăzut de încărcare al salariatului dovedit prin lucrările încredințate.
Conform art. 4.111 CCM la nivel de unitate la aplicarea efectivă a reducerilor de personal în raport de posturile ce se desființează se va face obligatoriu pe postul de aceeași natură în următoarea ordine: a) salariații care cumulează două sau mai multe funcții, pentru una din funcții, respectiv cea care nu este funcție de bază: b) salariații care cumulează pensia pentru limită de vârstă cu salariul: c) salariații care îndeplinesc condițiile pentru pensionare pentru limită de vârstă: d) salariatul care este parte ori asociat, administrator al unei firme private cu capital privat; e) salariații care îndeplinesc condițiile de pensionare anticipate; f) salariații cu aprecieri minimale privind competenta pe categorii profesionale.
A.. 2 al articolului cuprinde criteriile minimale ce vor fi avute in vedere dacă, după aplicarea măsurii desfacerii contractului individual de muncă ale persoanelor ce se încadrează în prevederile alineatului precedent, numărul de posturi ce urmează a fi desființate nu a fost acoperit: a) daca măsura ar putea afecta ambii soți care lucrează in aceeași unitate se va putea desface contractual individual de munca doar unuia dintre ei conform opțiunii; b) măsura să nu afecteze mai întâi persoane care au copii în întreținere; c) salariatul care este unic întreținător de familie.
Ori prin decizia contestată angajatorul a stabilit alte criterii subiective de selecție decât cele prevăzute in CCM.
Criteriul stabilit este subiectiv deoarece la nivel de unitate nu există o metodologie privind stabilirea gradului de încărcare pe post.
A fost invocată lipsa de transparență în selecția de personal – existența mai multor liste de persoane concediate fără niciun criteriu în întocmirea listei finale care a stat la baza concedierii.
Prin adresa nr. 1694/25.11.2013 s-a arătat că lista persoanelor ce urmează a fi disponibilizate poate fi consultată la data de 26.11.2013, iar conform deciziei nr. 61/21.11.2013 s-a stabilit că aprecierea competențelor salariaților va avea loc în intervalul 25-27.11.2013 prin examinare ori toate acestea denotă că listele persoanelor ce urmau a fi concediate au fost întocmite înainte de finalizarea procesului de examinare.
Apărările reclamantului nu pot fi primite.
Prevederile art. 69 alin. 2 lit. d Codul muncii au fost întocmai aplicate.
În notificarea trimisă sindicatului la data de 13. 11. 2013 și înregistrată la acesta sub numărul 18 cuprinde în totalitate prevederile art. 4.111 din CCM la nivel de unitate, respectându-se întocmai și ordinea stabilită în CCM: ) salariații care cumulează două sau mai multe funcții, pentru una din funcții, respectiv cea care nu este funcție de bază: b) salariații care cumulează pensia pentru limită de vârstă cu salariul: c) salariații care îndeplinesc condițiile pentru pensionare pentru limită de vârstă: d) salariatul care este parte ori asociat, administrator al unei firme private cu capital privat; e) salariații care îndeplinesc condițiile de pensionare anticipate; f) salariații cu aprecieri minimale privind competenta pe categorii profesionale. De asemenea și în Programul de restructurare se face mențiunea că aplicarea efectivă a reducerilor de personal în raport de posturile ce se desființează se va face obligatoriu pe posturile de aceeași natură în ordinea prevăzuta CCM aplicabil. Tot în notificare se face mențiunea că în respectarea dispozițiilor art 69 (3) Codul muncii criteriile prevăzute în CCM se aplică pentru departajarea salariaților după evaluarea realizării obiectivelor de performanță. Legea nu obligă imperativ la o anumită modalitate de realizare a acestei evaluări ci la utilizarea unui criteriu unitar de alegere a salariaților, fie după rezultatele verificării profesionale periodice, fie organizând și aplicând o procedură de evaluare cu scopul de stabilire a ordinii de prioritate la concediere.
Art. 17 alin. 3 Codul muncii prevede că persoana selectată în vederea angajării va fi informată cu privire la criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivel de angajator.
Art. 20 alin. 1 lit. f Codul muncii prevede că angajatorul are dreptul să stabilească obiectivele de performanță individuală precum și criteriile de evaluare a realizării acestora.
Ca atare cele două texte de lege vizează momentul încheierii contractului de muncă și perioada derulării acestuia și nu cel al încetării contractului individual de muncă.
În lipsa obiectivelor de performanță individuală și a criteriilor de evaluare a realizării acestora angajatorul este liber să stabilească o procedura de evaluare cu scopul stabilirii ordinii de prioritate la concediere.
În cazul de față angajatorul a optat pentru examinarea salariaților, sens în care prin decizia nr. 67/21.11.2013 a directorului sucursalei s-au constituit comisii de examinare pentru aprecierea competenței salariaților din secțiile în care urmează să se efectueze disponibilizări.
Conform deciziei, aprecierea competenței salariaților urma să aibă loc în intervalul 25.11._13 prin examinarea pe baza testului grilă și aprecierea gradului de încărcare a fiecărui salariat.
De asemenea a fost încunoștințat personalul fiecărui compartiment de data, ora și locul unde va avea loc examinarea, însă la data de 26.11.2013, când urma să aibă loc examinarea niciun salariat nu s-a prezentat, încheindu-se un proces verbal de către comisia de examinare.
Ca atare în situația în care salariatul nu a participat la examinarea stabilită de angajator nu se poate plânge de lipsa de apreciere a realizării obiectivelor de performanță.
In această situație angajatorul a recurs la alte criterii de departajare, așa cum au fost stabilite prin Programul de restructurare și asupra cărora sindicatul nu a avut nicio poziție cu ocazia consultărilor.
Analizarea gradului de încărcare a postului s-a făcut în funcție de atribuțiile din fișa postului, fiind disponibilizați salariații care au avut ca atribuții lucrări de o complexitate redusă, fiind menținuți cei care conform fișei postului executau lucrări de complexitate medie sau ridicată.
Pe parcursul cercetării procesului reclamantul a susținut că nu se impunea concedierea sa fiind unic întreținător de familie.
În acest sens s-au depus la dosar declarația pe propria răspundere a soției reclamantului în sensul că nu realizează venituri, copia certificatului de căsătorie și ale certificatului de naștere a minorilor aflați în întreținerea sa.
Apărarea reclamantului nu poate fi primită deoarece potrivit prevederilor art 69, alin.3 criteriile avute în vedere potrivit legii sau Contractului Colectiv de Muncă pentru stabilirea ordinii de prioritate se aplică pentru departajarea salariaților după evaluarea obiectivelor de performanță.
Ca atare, departajarea salariaților în cazul desființării unor posturi de aceeași natură s-a efectuat doar prin evaluarea profesională și nu a fost cazul să se aplice criterii de natură socială.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul-contestator S. "Porțile de F.", în numele membrul său de sindicat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că nu au fost respectate dispozițiile privind procedura concedierii colective, invocând lipsa consultării sindicatului, respectiv încălcarea dispozițiilor art. 69 alin. (1) din Codul muncii.
A susținut că instanța de fond se fundamentează pe documente inexistente, interpretând greșit motivul convocării sindicatului în data de 26.11.2013.
A arătat că instanța de fond a reținut împotriva documentelor de la dosar, care atestă faptul că în luna august concedierile s-au finalizat ca urmare a găsirii altor soluții decât concedierea colectivă, că finalizarea procesului de concediere ar fi avut loc ca urmare a începerii procesului de fuziune, ceea ce este fundamental eronat.
S-a menționat că nu au fost informați salariații cu privire la ora, locul și data desfășurării concursului, că nu a existat un criteriu utilizat de către angajator în departajarea salariaților.
Astfel, în notificarea privind intenția de concediere se arată la pct. 5 care sunt criteriile prevăzute de art. 4.111 din Contractul Colectiv de muncă aplicabil și dispozițiile art. 69 alin. (3) din Codul muncii.
A susținut că instanța de fond a adăugat la probele aflate la dosarul cauzei, deoarece deși nu a existat nicio analiza a fișei postului, deși unele fișe de post datează din anul 2000 altele din anul 2008, deși nu există centralizator al analizei fișei postului, deși în unele dosare nu se analizează fișa postului, ci este depus un document datat septembrie 2014 (un an de la concediere) instanța de fond a reținut că s-a realizat o analiză a gradului de încărcare, dar nu indică niciun document din care să rezulte.
Analiza gradului de încărcare a postului s-a făcut în funcție de atribuțiile din fișa postului, fiind disponibilizați salariații care au avut ca atribuții lucrări de o complexitate redusă, fiind menținuți cei care, conform fișei postului executau lucrări de o complexitate ridicată.
Intimata S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA a depus întâmpinare și concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Apelul nu este fondat, urmând să fie respins pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 477 și art. 478 cod procedură civilă rejudecarea fondului cauzei de către instanța de apel se face doar cu privire la aspectele care au fost expres precizate prin cererea de apel, efectul devolutiv al acestei căi de atac fiind limitat prin motivele de apel.
În speță, apelantul contestator a criticat doar parțial aspectele care țin de procedura ce trebuie urmată de angajator pentru derularea concedierilor colective, fiind puse în atenția instanței de apel doar chestiunile referitoare la lipsa consultării sindicatului, necesitatea continuării procesului de concedieri, desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor rămase în unitate, aplicarea criteriilor de selecție.
Criticile nu sunt fondate, în mod corect instanța de fond reținând că decizia de concediere este legală și temeinică.
Astfel, instanța va avea în vedere derularea procesului de concedieri colective după data înființării societății intimate Hidroelectrica – Serv SA, adică după data de 5.08.2013, procedurile anterioare acestei date ținând de reorganizarea unei alte entități juridice.
Este relevant, fără îndoială, faptul că noua societate a rezultat din fuziunea prin contopire a altor opt societăți din domeniul hidroenergetic și că la data când a fost început procesul de reorganizare s-a hotărât reducerea numărului de angajați la nivelul tuturor filialelor, inclusiv cea de la Porțile de F., fiind desfășurat un proces de restructurare în perioada ianuarie-iunie 2013. Continuarea acestui proces s-a făcut și în noua societate, însă dispozițiile art. 69 și urm. codul muncii trebuiau derulate în mod corespunzător după data de 5.08.2013.
Prin urmare, adresa 5647/30.07.2013 înaintată de . F. către ITM și AJOFM M. privind încetarea procesului de disponibilizare colectivă nu are legătură cu legalitatea măsurii de concediere a contestatorului, deoarece privește un alt proces de restructurare, care viza o altă societate. Încetarea respectivului proces nu presupune că noua societate, înființată în luna august 2013, nu putea hotărî o nouă restructurare a activității, urmată de concedieri colective, nefiind legată de actele sau faptele juridice anterioare datei când s-a înființat.
În speță, apelantul nu a adus critici cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 65 codul muncii, respectiv la existența unei cauze reale și serioase a desființării locului de muncă.
Prin urmare, nu sunt fondate criticile circumscrise de apelant motivului II din cererea de apel. Instanța are în vedere și faptul că oportunitatea procesului de restructurare ține de modul în care fiecare angajator organizează propria structură în scopul eficientizării și creșterii performanțelor în activitate.
În ce privește primul motiv de apel, vizând greșita aplicare a dispozițiilor art. 69 codul muncii, se reține că legalitatea întregii proceduri trebuie să pornească de la aplicarea coroborată a regulii că fiecare angajator are dreptul de a-și organiza activitatea și a regulii că se impune consultarea sindicatelor în examinarea și stabilirea măsurilor ce urmează a fi luate pentru a fi apărate drepturile salariaților.
Din interpretarea dispozițiilor art. 69-72 codul muncii rezultă că procesul concedierilor colective are loc în două etape: prima este cea în care angajatorul anunță sindicatelor și instituțiilor prevăzute de lege intenția sa de a dispune concedierile și solicită un punct de vedere cu privire la evitarea concedierilor sau atenuarea consecințelor concedierii iar cea de a doua etapă este cea în care măsura concedierii se aplică efectiv, după ce angajatorul a decis ferm reorganizarea activității în această manieră.
Apelantul susține greșit că prima etapă nu a fost urmată de societatea intimată.
După înființarea noii societăți, A. a adoptat Hotărârea nr. 1 din 12.11.2013 ( fila 141 dosar fond) în care s-a făcut o analiză a situației economice a societății rezultate după contopire și s-a ajuns la concluzia că în sucursala Porțile de F. se impune luarea unor măsuri suplimentare de optimizare a activității, dat fiind faptul că până la reorganizare nu a fost aplicat întocmai programul de restructurare. S-a concluzionat că reducerea de personal este dictată de numărul mare de personal raportat la perspectiva numărului de lucrări, apreciindu-se că se presupune o reducere cu 122 posturi.
Cu adresa 1475 din 12.11.2013, societatea a notificat sindicatului, ITM și AJOFM M. intenția de a demara concedierile colective, notificarea cuprinzând toate elementele impuse de art. 69 alin. 2 codul muncii, în sensul că angajatorul a furnizat informații privind numărul total și categoriile de salariați, motivele care determină concedierea, numărul și categoriile de salariați care vor fi afectați de concediere, criteriile pentru stabilirea ordinii de prioritate, măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor, măsuri pentru atenuarea consecințelor concedierii, perioada când vor ave aloc aceste concedieri și termenul înăuntrul căruia sindicatul poate face propuneri.
Se observă că structura notificării ( fila 175 - 178 dosar fond) este identică dispozițiilor art. 69 alin. 2 lit. a)-h) codul muncii, prin urmare este nefondată susținerea apelantului în sensul că nu a existat consultarea sindicatului și că la data când sindicatul a fost notificat, angajatorul deja hotărâse demararea procedurii.
Adresa 127/22.11.2013 înaintată de sindicat către angajator conține poziția sindicatului față de hotărârea angajatorului de a iniția consultări pentru concedierile colective, conform dispozițiilor art. 71 codul muncii, iar faptul că reprezentanții salariaților au apreciat greșit conținutul Hotărârii A. nr. 1/12.11.2013 și au solicitat o ședință tehnică, fără a propune efectiv măsuri în vederea evitării concedierilor, nu înseamnă că angajatorul a încălcat obligațiile ce îi reveneau potrivit art. 69 codul muncii.
Procedura consultărilor a continuat, angajatorul înaintând sindicatului notificarea 1694/25.11.2013, fiind explicată pe larg cauza măsurii de reorganizare preconizate și modul în care societatea intenționează să continue procesul.
Consultarea efectivă a părților și adoptarea unui punct de vedere comun s-au realizat la 26.11.2013, fiind încheiat un proces verbal înregistrat sub nr. 3072 din 29.11.2013, act corect interpretat de prima instanță, acesta fiind evident punctul de pornire în aplicarea dispozițiilor art. 72 codul muncii.
Aceste prevederi au fost corect interpretate de prima instanță, începând cu notificarea 2806/28.11.2013 și apoi cu notificarea 1774/28.11.2013 angajatorul comunicând sindicatelor, ITM și AJOFM decizia de aplicare a măsurilor de concediere, precum și celelalte elemente cerute de art. 72 alin. 2 codul muncii.
În ce privește motivele II și IV de apel, instanța constată că nu sunt întemeiate criticile deoarece angajatorul a anunțat criteriile de departajare a salariaților și a organizat concurs pentru selecția acestora.
Este de precizat că în programul de restructurare angajatorul a precizat care sunt criteriile ce vor fi utilizate pentru selecția personalului și ele au fost aduse la cunoștința sindicatului prin Notificarea 1475/12.11.2013. În etapa consultărilor, sindicatul nu a adus propuneri de modificare a acestor criterii, ceea ce însemna că ele se aplicau în maniera în care au fost adoptate inițial de A..
Pentru aplicarea criteriului de departajare privind competența profesională a fost adoptată Decizia 67/2013 iar adresa 2632/21.11.2013 a fost afișată la avizierul unității, angajatorul încunoștințând salariații despre desfășurarea concursului din data de 25.11.2013, prin care urmau să fie examinate cunoștințele profesionale.
Sunt astfel nefondate susținerile apelantului privind lipsa de informare a salariaților, o dovadă că desfășurarea concursului era cunoscută fiind și recunoașterea unuia dintre salariați (adresa 2022/11.12.2013) care arată că salariații au hotărât să nu se prezinte la examinarea propusă de angajator.
Aplicarea criteriului desființării posturilor și concedierii salariaților în funcție de gradul de încărcare al postului s-a făcut legal, acesta fiind unul dintre criteriile stabilite în planul de reorganizare și chiar în contractul colectiv de muncă, făcând parte din prerogativa angajatorului de a determina modul de organizare a activității sale.
În speță, salariatul ocupa postul de electrician în cadrul Atelierului reparații electrice PFI, atelier în care erau 25 de electricieni iar ca urmare a aplicării programului de restructurare au rămas 19 electricieni, fiind redus astfel un număr de 6 posturi.
Aprecierea gradului de încărcare s-a putut face în funcție de complexitatea lucrărilor executate, experiența în domeniu, aprecierea privind calitatea lucrărilor executate. Toate aceste aspecte au fost extrase din caietul de lucrări ce evidențiază repartizarea pe lucrări, contestatorul fiind repartizat la cele mai simple lucrări, niciodată la instalațiile în funcțiune pentru ca angajatorul să nu riște o avarie la instalația beneficiarului, spre deosebire de salariații rămași după disponibilizare care efectuau toate tipurile de lucrări de diverse grade de dificultate.
Este legal ca în lipsa participării salariaților la un examen pentru departajare profesională să fie desființat postul ocupat de salariatul cu cea mai puțină experiență în domeniu.
Apreciind că sentința apelată este legală și temeinică, potrivit art. 480 cod procedură civilă apelul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-contestator S. "Porțile de F.", în numele membrul său de sindicat B. Nicușor, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCA G., N., P., cu sediul în București, ., .. 1, ., sect. 4, împotriva sentinței civile nr.4059 din 30.10.2014, pronunțată de Tribunalul M., Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA, cu sediul în București, . 3, . 2, având ca obiect contestație decizie de concediere.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2015.
Președinte, G. I. | Judecător, E. B. | |
Grefier, E. O. |
Red. jud. E. B.
Tehn. E.O.
4 ex./17.02.2015
Jud. fond L. S.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Calcul drepturi salariale. Decizia nr. 3318/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
