Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 683/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 683/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 06-02-2015 în dosarul nr. 6518/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 683
Ședința publică de la 06 Februarie 2015
Completul constituit din:
Președinte: M. M.
Judecător: S. A. C.
Grefier: A. Golașu
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de apelantul-reclamant D. I., domiciliat în D., .. 21, jud. D., și de apelanta-pârâtă C. Județeană de Pensii D., cu sediul în C., .. 14, jud. D., împotriva sentinței civile nr. 6721/17.09.2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns în reprezentarea apelantului-reclamant avocat ales D. D., cu împuternicire la dosarul de fond, și pentru apelanta-pârâtă – consilier juridic L. V., cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că:
- apelurile sunt declarate și motivate în termen legal;
- în cadrul procedurii prealabile au fost formulate și depuse la dosar întâmpinări, apelantul-reclamant depunând și răspuns la întâmpinarea părții adverse.
Apărătorul apelantului-reclamant solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și depune la dosar copie a cărții de identitate a clientului său, adeverința 8408/21.01.2015, eliberată de Primăria Orașului D. și bilete de călătorie pe ruta București – C.. Arată că reclamantul locuiește la adresa din D., .. 21, domiciliu indicat și în cererile adresate casei de pensii, astfel că decizia de pensionare a fost comunicată la o adresă eronată. Menționează că o singură călătorie dus-întors cu trenul costă 124 lei, astfel că onorariu solicitat nu este excesiv.
Consilier juridic L. V. pentru apelanta pârâtă nu se opune administrării în cauză a înscrisurilor propuse, precizând că decizia contestată a fost comunicată reclamantului la domiciliul ce rezulta din evidențele poliției.
Curtea, în temeiul art. 254 Cod proc. civ., încuviințează apelantului-reclamant proba cu înscrisuri propusă și, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, constată, potrivit art. 482 raportat la art. 244 Noul Cod proc. civ., încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelurilor.
Avocat D. D. pentru apelantul-reclamant susține că greșit reține tribunalul că onorariul solicitat este excesiv față de munca depusă, în condițiile în care numai transportul pentru cele 3 drumuri parcurse în interesul dezlegării pricinii valorează 460 lei și solicită admiterea propriului apel și schimbarea în parte a sentinței atacate, în sensul acordării cheltuielilor de judecată așa cum au fost arătate și dovedite în fața instanței de fond.
Consilier juridic L. V. pentru apelanta-pârâtă pune concluzii de admitere a apelului promovat de unitatea reprezentată așa cum a fost formulat și motivat și schimbarea sentinței atacate în sensul respingerii contestației.
Cu privire la apelul părții adverse, arată că în mod corect a fost redus onorariul solicitat și cere respingerea apelului reclamantului ca neîntemeiat.
Apelantul-reclamant prin avocat D. D. solicită respingerea apelului Casei Județene de Pensii D. ca nefondat, întrucât contestația a fost declarată cu respectarea termenului legal, față de împrejurarea că decizia nu a fost comunicată clientului său în data de 13 noiembrie cum greșit reține pârâta, iar în cadrul acesteia au fost evidențiate elementele de individualizare și anume faptul că unitatea nu a avut în vedere la stabilirea vârstei de pensionare întreg stagiu de cotizare.
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor civile de față, constată următoarele:
Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin sentința civilă nr. 4721 din 17.09.2014 a respins excepția tardivității formulării contestației invocată de pârâtă.
A admis acțiunea precizată formulată de reclamantul D. I., împotriva pârâtei C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul D. I. adresat Casei Județene de Pensii D. o cerere de trecere la pensie pentru limită de vârstă, soluționată de pârâtă prin decizia nr._/2012.
Ulterior, la data de 29.10.2013 a formulat o nouă cerere, pârâta comunicându-i aceiași decizie, cu nr._/2012, pe care reclamantul a înțeles să o conteste depunând o cerere în acest sens la sediul pârâtei, înregistrată sub nr. 9921/04.03.2014.
Pârâta a comunicat reclamantului prin adresa din 02.04.2014 (fila 8) că această contestație a fost formulată peste termenul legal și, conform art. 149 alin 4 din Legea nr. 263/2010 decizia de pensie a rămas definitivă.
Potrivit art. 149 și urm. din Legea nr. 263/2010 deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații, iar hotărârile emise de acestea din urmă pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
În cauza de față însă, reclamantul nu contestă o decizie de pensie, contestație față de care instanța să analizeze încălcarea termenului prevăzut la art. 149 din lege, ci solicită ca pârâta C. Județeană de Pensii D. să procedeze conform dispozițiilor art. 149 și urm. din lege și anume să înainteze contestația formulată împotriva deciziei nr._/2012 Comisiei Centrale de Contestații din cadrul CNPP București, spre competentă soluționare.
În consecință, instanța a constatat că nu sunt incidente dispozițiile art. 149 din Legea nr. 263/2010, reclamantul necontestând o decizie de pensie și, ca urmare nu era condiționat de termenul legal de 30 zile, astfel că excepția tardivității urmează a fi respinsă.
Pe fondul cauzei, față de dispozițiile anterior menționate, instanța a constatat susținerea reclamantului întemeiată.
În situația formulării unei cereri de înscriere la pensie, casele teritoriale de pensii au doar obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor legale ale beneficiarului pentru tipul de pensie solicitat și să emită o decizie de stabilire a pensiei sau de respingere, după caz, potrivit art. 103-105, respectiv art. 106 din Legea nr. 263/2010.
În situația contestării acestei decizii, în condițiile art. 149 din lege, casa teritorială are obligația direcționării acesteia la Comisia de Contestații din cadrul CNPP București competentă în soluționarea ei, atât în ceea ce privește aspectele procedurale, cât și în ceea ce privește fondul contestației .
Ca urmare, contestația formulată de reclamantul D. I. împotriva deciziei nr._/2012 emisă de pârâtă ar fi trebuit să fie înaintată Comisiei, aceasta din urmă fiind abilitată de lege să se pronunțe prin hotărâre, inclusiv asupra tardivității formulării contestației și nu casa de pensii printr-o decizie, cu atât mai puțin printr-o adresă .
Față de aceste considerente, instanța a admis cererea, a dispus ca pârâta să înainteze Comisiei Centrale de Contestații din cadrul CNPP București contestația formulată de reclamant și înregistrată la C. Județeană de Pensii cu nr. 9921/04.03.2014.
Văzând și dispozițiile art. 453 cod de procedură civilă coroborat cu art. 451 alin. 2 cod de procedură civilă, instanța a obligat pârâta la 500 lei cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând onorariu avocat, dovedit cu chitanța nr._/08.09.2014, onorariul solicitat de acesta, de 2000 lei, fiind vădit disproporționat în raport cu complexitatea cauzei .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul D. I. și pârâta C. Județeană de Pensii D.,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele sale de apel, reclamantul arată că prin decizia apelată, cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocat a fost diminuat de la suma de 2000 lei la 500 lei și apreciază că judecătorul fondului a făcut o apreciere greșită solicitând admiterea apelului și obligarea pârâtei la plata întregului onorariu având în vedere că activitatea avocatului a fost una complexă constând în redactare, depunere contestație, răspuns la excepții și la întâmpinare, prezentare pentru obținerea de înscrisuri necesare dovedirii contestației, prezentarea în fața instanței.
Pârâta, prin motivele de apel susține următoarele:
Invoca excepția tardivității contestației - in conformitate cu prevederile art. 149 din Legea nr. 263/2010, reclamantul trebuia sa conteste in 30 de zile decizia de pensie nr._/09.11.2012 emisa de CJP D..
Precizează ca decizia de pensie nr._/09.11.2012 i-a fost comunicată reclamantului in data de 13.11.2012, conform borderoului pe care îl anexează in copie.
Instanța de fond a interpretat, in mod eronat, dispozițiile art. 149 din Legea 263/2010, considerând ca aceste prevederi nu se aplica in speța de fata, dar având in vedere documentele menționate, contestația reclamantului împotriva deciziei de pensie nr._/09.11.2012 emisa de CJP D. este tardiva, întrucât acesta trebuia s-o conteste in termenul de 30 de zile de la comunicare, iar decizia de pensie rămasa necontestata in termen devine definitiva (a se observa art. 149 din Legea 263/20)0).
În fapt, prin sentința nr. 4721/17.09.2014 pronunțata de Tribunalul D. in dosarul nr._, instanța de fond a admis acțiunea precizata a reclamantului D. I., a obligat CJP D. sa înainteze Comisiei Centrale de Contestații din cadrul CNPP contestația formulata de acesta si înregistrata la CJP D. cu nr. 9921/04.03.2014.
Considera ca sentința nr. 4721/17.09.2014 pronunțata de Tribunalul D. este netemeinica si nelegala din următoarele motive:
Prin cererea înregistrata sub nr._/24.07.2012, reclamantul D. I. a solicitat acordarea pensiei pentru limita de vârsta, iar prin emiterea deciziei nr._/09.11.2012 pârâta i-a acordat aceste drepturi începând cu data de 22.07.2012.
De asemenea, prin cererea înregistrata sub nr._/29.10.2013, reclamantul D. I. a solicitat, din nou, acordarea pensiei pentru limita de vârsta, iar prin adresa nr._/23.01.2014 i-a comunicat acestuia o copie a deciziei nr._/09.11.2012 privind acordarea pensiei pentru limita de vârsta (adresa pe care reclamantul a primit-o in data de 29.01.2014, așa cum menționeaza in cererea-contestatie nr. 9921/04.03.2014 depusa la instituția pârâtă).
Având in vedere ca reclamantul nu a contestat decizia nr._/09.11.2012 emisa de CJP D., in termenul prevăzut de dispozițiile art. 149 din Legea nr. 263/2010, atunci decizia menționata mai sus fiind necontestata in termenul legal a rămas definitiva.
Prin sentința pronunțata, in mod eronat instanța de fond a reținut ca reclamantul nu contesta o decizie de pensie, dar din cererea înregistrata la nr. 9921/04.03.2014 la CJP D. reiese ca acesta a contestat decizia de pensie nr._/09.11.2012 privind acordarea pensiei pentru limita de vârsta.
Deși, cererea sus-mentionata a fost intitulata „contestație”, având in vedere faptul ca reclamantul nu a arătat care sunt elementele care nu au fost avute in vedere la stabilirea drepturilor sale de pensie si nici nu a arătat in concret in ce mod au fost încălcate prevederile legale referitoare la calculul pensiei, aceasta a fost considerata petiție, si nu contestație. Astfel, petiția a fost soluționata prin comunicarea către reclamanta răspunsului nr. 9921/02.04.2014.
Având in vedere cele menționate mai sus, solicita admiterea apelului, modificarea Sentinței nr. 4721/17.09.2014 pronunțata de Tribunalul D. in dosarul nr._, in sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamantul D. I. ca netemeinica si nelegala.
In drept, își întemeiază apelul pe dispozițiile art. 456-482 Cod Proc. Civ.
Ambele apeluri sunt nefondate.
În primul rând vor fi analizate motivele de apel formulate de către pârâtă, întrucât cele formulate de către reclamant vizează capătul de cerere accesoriu având ca obiect acordarea cheltuielilor de judecată.
Criticile privind excepția tardivității contestației sunt nefondate, întrucât obiectul acțiunii pendinte nu este o contestație îndreptată împotriva unei decizii de pensie, ci se solicită numai trimiterea la Comisia Centrală a contestației formulate.
Pe fond, netrimiterea contestației la Comisia Centrală pe motivul că nu ar fi formulată în termen nu are la bază un temei legal, după cum legea nu poate lăsa la aprecierea organului emitent al deciziei în ce condiții contestarea propriei sale decizii este în termen sau nu.
În plus, reclamantul invocă anumite apărări prin care învederează că prin netrimiterea deciziei la domiciliul său, ar fi în termenul legal de a formula contestație; ori, astfel de apărări trebuie analizate în primul rând de către instituția abilitată în acest sens, adică de către Comisia Centrală de contestații, iar, ulterior, dacă este cazul, de către instanța de judecată.
Prin urmare, soluția primei instanțe este corectă, iar apelul formulat de către pârâtă este nefondat și urmează a fi respins, ca atare, potrivit disp. art. 480 NCPC.
În ceea ce privește criticile reclamantului, acestea vizează modul în care prima instanță a considerat că se impune obligarea pârâtei la acordarea cheltuielilor de judecată.
Curtea consideră că obiectul acțiunii de față nu este de o importanță deosebită, iar analiza acestuia se reduce în esență la verificarea trimiterii contestației spre competentă soluționare.
Prin urmare, obligarea pârâtei la plata unei sume de 500 lei este mai mult decât suficientă, iar simpla invocare a unei activități complexe de asistență avocațială fără a fi justificată în cocnret nu poate fi de natură a conduce la o reapreciere a onorariului de avocat.
La momentul dezbaterilor s-a invocat cu depășirea termenului de motivare a apelului că în onorariul de avocat ar fi fost incluse și cheltuielile de transport, fără a se observa că potrivit disp. art. 451 NCPC, cheltuielile de judecată pot consta fie în onorariul de avocat, fie în cheltuielile de transport, cele două fiind componente distincte ale cheltuielilor de judecată.
Ori, prin motivele de apel nu se contestă neacordarea cheltuielilor de transport, ci numai diminuarea nejustificată a onorariului de avocat.
În concluzie, apelul formulat de către reclamant este nefondat și urmează a fi respins, ca atare, potrivit disp. art. 480 NCPC.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de apelantul-reclamant D. I., domiciliat în D., .. 21, jud. D., și de apelanta-pârâtă C. Județeană de Pensii D., cu sediul în C., .. 14, jud. D., împotriva sentinței civile nr. 6721/17.09.2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 06 Februarie 2015.
Președinte, M. M. | Judecător, S. A. C. | |
Grefier, A. Golașu |
Red.jud.S.A.C.
Jud.fond D.S.
Teh.red. A.G./4 ex
Data: 11 02 2015
| ← Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale.... | Recalculare pensie. Decizia nr. 345/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
