Recalculare pensie. Decizia nr. 16/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 16/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 4755/104/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 16
Ședința publică de la 12 ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE- S. P.
Judecător- C. R.
Grefier- F. I.
***
Pe rol, fiind judecarea apelului declarat de reclamanta M. D., domiciliată în B., ..29, județul O., împotriva sentinței civile nr.1046 din 26 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul O.- Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. T. DE PENSII O., cu sediul în Slatina, ., județul O. și C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 2.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părtile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, intimata C. Județeană de Pensii O., a formulat întâmpinare la motivele de apel, ce a fost comunicată, în cadrul procedurii prealabile, și apelantei reclamante, iar prin conținutul motivelor de apel, apelanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 411 pct.2 teza 2 NCPC, după care:
Curtea, în baza dispozițiilor art. 244 Cod procedură civilă, raportat la art. 394 Cod procedură civilă și art. 482 Cod procedură civilă, constată încheiată cercetarea procesului și a trecut la soluționarea apelului.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1046 din 26 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul O.- Secția I Civilă, în dosarul nr._ s-a respins contestația formulată de reclamanta M. D., CNP_, domiciliată în B., .. 29, jud. O., în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană de Pensii O., cu sediul în Slatina, .. 1A, jud. O. și C. Națională de Pensii Publice, cu sediul în București, ., sector 2, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Prin Hotărârea nr.7307/31.03.2014 emisă de Comisia Centrală de Contestații din cadrul CNPP a fost soluționată contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei de respingere a cererii de pensionare pentru limită de vârstă, nr._/12.08.2013 emisă de pârâtă, prin care a fost valorificat un stagiu de cotizare de 37 ani, 10 luni si 9 zile, din care în grupa a II-a de muncă 6 ani, 11 luni si 5 zile.
Comisia a constatat că la emiterea acestei decizii au fost respectate prevederile legale în vigoare, motivând soluția de respingere a contestației în sensul că în mod corect nu a fost valorificată perioada 22.12._01 ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă. S-a apreciat că nu poate fi valorificată această perioadă în grupă de muncă deoarece funcțiile deținute de reclamantă nu se regăsesc în prevederile Ordinului 50/1990, forma inițială, anexa II, pct. 117 si 22. S-a mai avut în vedere faptul că scrisoarea MMPS nr. 28/23.02.1995, invocată în adeverințele nr. 326/2010 și 327/2010 face referire la alte activități și anume la echipele de forjori, macaragii, lăcătuși, sudori etc., care au desfășurat activitatea de ,,Forjarea si presarea la cald cu ciocane și prese peste 200 Kgf.” încadrată în grupa I de muncă conform prevederilor de la poz. 107 din anexa I la Ordinul 50/1990.
Astfel, Comisia Centrală de Contestații a concluzionat că în mod corect a fost respinsă cererea de pensionare pentru limită de vârstă deoarece reclamanta nu îndeplinește condiția de vârstă standard de pensionare redusă prevăzută de lege, respectiv 59 ani si 7 luni, pentru a beneficia de această categorie de pensie.
Reclamanta a contestat această hotărâre considerând că este nelegal refuzul de a se valorifica adeverințele nr. 326/04.05.2010 și nr. 327/04.05.2010 emise de angajatorul . din care rezultă încadrarea în grupa a II-a de muncă.
Din analiza acestei susțineri, s-a reținut că Ordinul nr. 50/1990 a fost abrogat prin Legea nr.19/2000, abrogată prin Legea nr. 263/2010, însă perioada pentru care s-a solicitat încadrarea în grupa de muncă intră sub incidența acestui act normativ. Competența de a nominaliza persoanele care se încadrează în grupele I si II de muncă aparține, potrivit pct. 6 din Ordinul nr. 50/1990, conducerii unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile concrete în care și-au desfășurat activitatea persoanele respective.
Esențial pentru încadrarea activității unei persoane într-o anumită grupă de muncă nu este numai funcția deținută, ci și condițiile de muncă în care aceasta se desfășoară, executarea ei în condiții grele, nocive sau periculoase ducând la încadrarea în grupa a II-a de muncă.
În speță angajatorul a întocmit un tabel înregistrat sub nr.384/1994 privind funcțiile și meseriile care se încadrează în grupă superioară de muncă, înscris depus la dosar (f. 24-32).
Din coroborarea acestor mențiuni cu cele din adeverința nr. 326/04.05.2010 s-a reținut că deși în adeverință se precizează că în perioada 20.12._99, având meseria de inginer, sef laborator secția Energetic, reclamanta a fost încadrată în grupa a II-a de muncă, în procent de 100%, în tabelul invocat, aflat la filele 24-27, în cadrul secției Energetic nu au fost nominalizate aceste funcții.
Un alt argument este dat de faptul că temeiul invocat în adeverință, pct. 117 anexa II la Ordinul 50/1990 nu se referă la activitatea specifică acestor funcții, ci la activitatea de ,,Exploatarea, întreținerea și repararea cazanelor și instalațiilor de alimentare ale acestora cu păcură și cărbune, cât și ale instalațiilor din gospodăriile de cărbune ale centralelor termice și termoelectrice”.
De asemenea, mențiunile din adeverința nr.327/04.05.2010 (fila 8, dosar fond ), sunt în sensul că având meseria de inginer, sef laborator secția Oțelărie – laborator CTC, a fost încadrată în grupa a II-a de muncă în perioada 10.05._01, în procent de 100%, conform nominalizării efectuate prin același tabel, nu s-au putut retine atât timp cât în acest tabel la secția Oțelărie nu sunt menționate aceste funcții și mai mult cele nominalizate sunt încadrate în grupa I de muncă.
În același timp, temeiul invocat, pct.22, anexa II din Ordinul 50/1990 s-a referit la ,,Activitatea in turnatoriile de fonta, otel sau metale neferoase, cu producție industrială continuă ale căror operații de dezbatere sau curățare a pieselor turnate se execută in ateliere complet separate, amplasate in afara halei turnatoriei, precum si la melanjoarele de fonta din oțelării. Topirea, fabricarea și concentrarea metalelor neferoase, fabricarea litoponului și a oxidului de zinc. Evacuarea zgurii și a molozului din halele de turnare”.
Or, conform înregistrărilor din carnetul de muncă a rezultat că meseria reclamantei care a fost sef laborator CTC, nu are legătură cu prevederea legală arătată.
Susținerea reclamantei că și anterior datei de 20.12.1989 a deținut aceleași funcții pentru care i-a fost recunoscută grupa de muncă nu s-a reținut având în vedere că din carnetul de muncă a rezultat că a deținut aceleași funcții, dar în cadrul altor secții, respectiv 15.01._89 inginer chimist CTC laborator OE (pozițiile 4-8 din carnetul de muncă), funcție care se regăsește nominalizată în tabelul nr. 384/1994 privind funcțiile si meseriile care se încadrează în grupă superioară de muncă.
Față de această situație s-a apreciat că în mod corect pârâta nu a avut în vedere perioada 20.12._01 ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă, în condițiile în care nu s-a făcut dovada veridicității mențiunilor din adeverințele invocate de reclamantă.
În acest sens s-au avut în vedere dispozițiile art.158 alin. 2 din Legea 263/2010 conform cărora adeverințele care atesta încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai in situația in care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Pentru aceste considerente a fost respinsă contestația formulată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta M. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel se arată că pentru perioada 20 decembrie 1989 – 10 mai 1999, deține adeverința nr.326 din 04 mai 2010 emisă de ., din care rezultă că în această perioadă a avut meseria de inginer, șef de laborator, Secția energetic fiind încadrată în grupa a II-a de muncă în procent de 100 % conform nominalizării efectuate în tabelul 384 din 01 decembrie 1994.
Se mai arată că din adeverința 327 din 04 mai 2010 emisă de aceeași unitate rezultă că în perioada 10 mai 1999 – 01 aprilie 2001, și-a desfășurat activitatea ca inginer, șef de laborator Secția oțelărie –Laborator CTC și a fost încadrat în grupa a II-a de muncă conform aceleiași nominalizări.
Apelanta arată că și-a desfășurat activitatea în aceleași condiții de muncă iar încadrarea în grupa a II-a este dată de pct.3 din ordinul nr.50/1990, invocându-se pct.6 din Ordinul nr.50/_.
Se solicită admiterea apelului, anularea deciziei nr._ din 12 august 2013 și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie cu luarea în calcul a perioadelor solicitate.
În drept se invocă dispozițiile art.466 – 482 cod procedură civilă.
Apelul conține critici parțial întemeiate și urmează a fi admis în baza următoarele considerente:
Prin Ordinul nr.50/1990 al Ministerului Muncii emis în aplicarea Decr.Lege 68/1990 s-au precizat locurile de muncă ,activitățile și categoriile de personal ce se încadrează în grupele I și a II-a de muncă în vederea pensionării, precum și procedura specială ce trebuie efectuată în vederea aplicării acestor dispoziții.
Conform pct. 5 din Ord. 50/1990, determinarea condițiilor de muncă se efectuează de către organele Ministerului Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților numai după ce se constată că până la data efectuărilor determinărilor de noxe s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor de muncă, astfel cum se prevede la punct. 4.
După parcurgerea acestei proceduri, conducerea unității împreună cu sindicatele libere din unități, ținând seama de condițiile de muncă concrete în care își desfășoară activitatea salariații, procedează la nominalizarea persoanelor care se încadrează în gr. I și a II-a de muncă.
Potrivit dispoz. art. 6 din OG 50/1990, nominalizarea persoanelor care se încadrează în gr. I și a II-a de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective.
În cauza de față apelanta a avut emise cele două adeverințe de către unitatea angajatoare: 326 din 04 mai 2010 și 327 din 04 mai 2010. Se reține că unitatea, prin conducerea acesteia, împreună cu sindicatul liber și ținând cont de condițiile concrete de muncă ale salariaților, a întocmit tabelul 384 din 01 februarie 1994 din care a rezultat încadrarea în grupa a I și II de muncă în funcție de secțiile și meseriile salariaților.
Astfel cum se poate observa, datele din acest tabel se coroborează doar cu mențiunile din adeverința 327 din 04 mai 2010, în sensul că Secția Oțelărie la care a lucrat apelanta se regăsește în acest tabel la poz.7, fiind nominalizată în cadrul acestei secții la penultima poziție și funcția de inginer.
Prin urmare, pentru perioada 10 mai 1999 – 01 aprilie 2011, există corespondență între mențiunile din tabelul 384 din 01 februarie 1994 și adeverința 327 din 04 mai 2010, astfel că în baza art.480 alin.1 cod procedură civilă, se va admite apelul și se va schimba în parte sentința civilă, în sensul că se va admite în parte contestația.
Se va dispune anularea deciziei nr._/12.08.2013, emisă de intimată și se va dispune obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de pensionare cu luarea în calcul a perioadelor 15.01._89 și 10 mai_01 ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă.
În ceea ce privește adeverința 326 din 04 mai 2010, ce vizează perioada 20 decembrie 1989 – 10 mai 1999, criticile sunt neîntemeiate.
Observând același tabel nr.384 din 01 februarie 1994, întocmit de conducerea unității împreună cu sindicatul liber, se constată că datele cuprinse în tabel nu au corespondență în adeverința nr.326 din 04 mai 2010. Astfel, în perioada 20 decembrie 1989 – 10 mai 1999, apelanta a lucrat la Secția Energetic. Observând poz.6 din tabelul nr.384/1994, la secția Energetic nu se regăsește în coloana a II-a meseria sau funcția apelantei, respectiv aceea de inginer, șef laborator.
În condițiile în care mențiunile din adeverința nr.326/2010 nu au corespondent în tabelul încheiat de conducerea unității cu sindicatul, în mod corect pentru această perioadă a fost respinsă acțiunea, astfel că din acest punct de vedere vor fi menținute dispozițiile sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta M. D., domiciliată în B., ..29, județul O., împotriva sentinței civile nr.1046 din 26 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul O.- Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. T. DE PENSII O., cu sediul în Slatina, ., județul O. și C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE
Schimbă în parte sentința civilă, în sensul că admite în parte contestația.
Dispune anularea deciziei nr._/12.08.2013, emisă de C.J.P.O..
Dispune obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de pensionare cu luarea în calcul a perioadelor 15.01._89 și 10 mai_01 ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
S. P. C. R.
Grefier,
F. I.
Red.Jud.C.R.
Tehn.I.C./ex.4
Data red.11.02.2015
Jud.Fond/O.M. P.
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 919/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale.... → |
|---|
