Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 6/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 6582/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 895
Ședința publică de la 19 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. B.
Judecător G. I.
Grefier E. O.
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelantul-contestator B. V., cu domiciliul în Filiași, . 5, ., județul D., împotriva sentinței civile nr.6095 din 03.11.2014, pronunțată de Tribunalul D., Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele C. Județeană de Pensii D., cu sediul în C., .. 14, județul D. și C. Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații Pensii, cu sediul în București, ., sector 2, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat N. F., pentru apelantul-contestator B. V. și consilier juridic I. C., pentru intimatele C. Județeană de Pensii D. și C. Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații Pensii.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, care a învederat instanței că apelul a fost declarat și motivat în termen; intimata C. Județeană de Pensii D. a depus întâmpinare, înregistrată sub nr.3171/27.01.2015, prin care a solicitat judecarea în lipsă, conform art.411 Cod pr. civ.; apelantul-contestator a depus răspuns la întâmpinare, înregistrat sub nr.4691/04.02.2015, după care;
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat N. F., pentru apelantul-contestator B. V., a solicitat admiterea apelului, așa cum a fost formulat, să se modifice sentința apelată, în sensul admiterii contestației și obligarea pârâtei C. Județeană de Pensii D. să modifice decizia de pensionare, așa cum s-a menționat în contestație. A susținut că hotărârea nu este motivată suficient și nu prezintă temeiul în baza căruia s-a respins contestația. În mod greșit s-a reținut că nu s-a atacat decizia Casei de Pensii D., deoarece contestatorul a urmat procedura legală. De asemenea, apărările intimatelor au la bază un text de lege din 2010 care nu poate fi aplicat în cazul de față. Nu solicită plata cheltuielilor de judecată.
Consilier juridic I. C., pentru intimatele C. Județeană de Pensii D. și C. Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații Pensii, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică. A susținut că reclamantul nu a îndeplinit condițiile pentru limita de vârstă conform dispozițiilor art.55 din Lg. Nr.263/2010.
CURTEA
Asupra apelului de față:
La data de 29.04.2014, contestatorul Balangiu V. a formulat contestație împotriva deciziei de pensionare pentru limită de vârstă din data de 06.12.2013, emisă de C. Județeană de Pensii D. ca urmare a cererii sale înregistrate sub nr._/19.09.2013, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, așa cum a solicitat, să se dispună obligarea intimatei C. J. P. D. să-i plătească retroactiv diferența de drepturi bănești dintre pensia limită de vârstă și pensia de invaliditate pe care a încasat-o pe ultimii trei ani, până la data depunerii cererii de chemare în judecată și în continuare, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, prin decizia nr._/2008, C. J. P. a stabilit că începând cu data de 15.11.2007 i se va acorda pensia de invaliditate. La calcularea pensiei intimata nu a avut în vedere faptul că în perioada 03.02.1975 – 03.10.1994 și-a desfășurat activitatea în grupa a II-a de muncă și a refuzat să i se calculeze drepturile de pensionare cu această grupă de muncă.
Prin sentința nr. 9257/28.06.2011, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2010, rămasă irevocabilă s-a constatat că în perioada menționată mai sus trebuia să fie încadrat în grupa a II-a de muncă, astfel că s-a adresa din nou intimatei cu o cerere prin care a solicitat să i se recalculeze drepturile bănești în funcție de această grupă, și pentru că îndeplinea condițiile de pensionare pentru limită de vârstă, potrivit legislației în vigoare la data emiterii primei decizii de pensionare, să fie pensionat pentru limită de vârstă.
Intimata a emis decizia nr._/10.06.2012, prin care practic numai a recalculat drepturile bănești stabilind că este tot o pensie de invaliditate fără a i se acorda și dreptul de pensionare pentru limită de vârstă.
În mod greșit intimata i-a scris în decizia contestată că vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, pentru că lui i se aplică regulile vârstei standard de pensionare de la data emiterii primei decizii de pensionare, adică 63 de ani și 9 luni.
La data de 19.09.2013, prin cererea înregistrată sub nr._ la C J P D. a solicitat ca aceasta să intre în legalitate și să-i stabilească pensia pentru limită de vârstă și nu pentru invaliditate având în vedere cele menționate mai sus, însă, prin decizia din 06.12.2013, s-a respins cererea sa cu aceeași motivare că vârsta standard de pensionare ar fi de 65 de ani față de care s-ar calcula, în funcție de grupa de muncă, data ieșirii la pensie pentru limită de vârstă.
A formulat contestație asupra acestei decizii la Comisia Centrală de Soluționare a Contestațiilor, iar aceasta a fost respinsă .
A depus la doar în copie decizia contestată, buletinul de calcul.
La data de 16.07.2014, C. Județeană de Pensii D. a depus la doar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației formulate pentru următoarele considerente:
A invocat lipsa calității procesuale pasive a C.N.P.P – Comisia Centrală de Contestații, întrucât cererea nr. A_/24.12.2013 a fost considerată ca fiind o sesizare și nu o contestație, astfel, rămânând în soluționarea Casei Județene de Pensii D. și nu a CNPP – Comisia Centrală de Contestații, instituție care nu a emis nici o hotărâre sau un alt act administrativ ce poate fi contestat direct în fața instanței.
Având în vedere faptul că reclamantul a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă o perioadă de 24 de ani, 2 luni și 29 de zile, vârsta standard de pensionare redusă, conform art. 55 tabelul 1 din Lg. 263/2010 este de 59 de ani și 6 luni( 65 de ani – 5 ani și 6 luni).
La data formulării cererii - 19.09.2013, reclamantul avea vârsta de 58 de ani și 10 luni, mai mică decât vârsta standard de pensionare redusă de 59 de ani și 6 luni, conform art. 55 din Lg. nr. 263/2010.
Contestația a rămas fără obiect, întrucât, așa cum rezultă din decizia nr._/30.06.2014, i s-a acordat reclamantului pensia pentru limită de vârstă începând cu data de 28.04.2014, dată la care acesta a împlinit condiția de vârstă de 59 de ani și 6 luni.
Referitor la perioada 1975 – 1994, conform buletinului de calcul – date privitoare la activitatea în muncă, coloana 14 se poate observa că a fost fructificată această perioadă ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă cu excepția perioadelor în care reclamantul a fost în armată și a beneficiat de ajutor de șomaj.
A depus la dosar, în copie decizia contestată, anexă la decizie, buletin de calcul, date privitoare la activitatea în muncă.
Prin sentința 6095/2014, Tribunalul D. a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații și în consecință, a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu această pârâtă.
A respins excepția rămânerii fără obiect a contestației.
A respins contestația formulată de contestatorul B. V. în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D..
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut că prin cererea de chemare în judecată contestatorul a solicitat, în contradictoriu cu ambele intimate anularea deciziei nr._/06.12.2013, emisă de intimata C. Județeană de Pensii D., obligarea acesteia să-i emită o nouă decizie de pensie, cu luarea în considerare a perioadei 03.02._94, în care a lucrat în grupa a II a de muncă, așa încât nu există identitate între persoana intimatei C. Națională de Pensii Publice și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății, interesul ce se dorește a fi obținut neputând fi realizat față de această parte.
Ca atare, nefiind îndeplinită cerința art. 32 alin.1 litera b c.p.c., cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu C. Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații Pensii va fi respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește cea de a doua excepție, se reține că este nefondată, urmând a fi respinsă în consecință, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentei cauze, contestatorul solicită anularea deciziei nr._/06.12.2013, constatarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, prin reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani și 3 luni, cu acordarea drepturilor bănești corespunzătoare pe ultimii 3 ani, pe când, prin decizia nr._/30.06.2014, emisă ulterior introducerii acțiunii, intimata C. Județeană de Pensii D. a acordat contestatorului pensia pentru limită de vârstă începând cu data de 28.04.2014, prin reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani și 6 luni.
Pe fondul cauzei, instanța reține că prin decizia nr._/31.01.2008, s-a admis cererea de pensionare pentru motiv de invaliditate a contestatorului B. V., drepturile de pensie fiind încasate începând cu data de 15.11.2007.
Prin sentința nr. 9257/29.06.2011, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2010, s-a admis în parte cererea precizată de reclamantul B. V., s-a constatat că acesta a desfășurat activitate pentru S.C. G. V. S.A., în perioada 03.02._94, ce se încadrează în grupa a II a de muncă, în procent de 100 %, fiind obligată unitatea să-i emită adeverință, ceea ce s-a și întâmplat, în acest sens fiind eliberată la data de 09.09.2011, adeverința nr. 338/L.J.
La data de 19.09.2013, prin cererea nr._, contestatorul a solicitat intimatei C. Județeană de Pensii D. emiterea unei decizii de trecere la pensia pentru limită de vârstă, cu luarea în considerare a sentinței nr. 9257/29.06.2011, pronunțată de Tribunalul D. și reducerea stagiului de cotizare cu 6 ani și 3 luni, cerere respinsă prin decizia nr._/06.12.2013, ce face obiectul prezentei contestații.
Conform art. 55 alin. 1 litera a din legea nr. 263/2010, persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare, conform tabelului nr. 1………cu 5 ani și 6 luni, pentru un stagiu de cotizare de 24 ani.
Coroborând probele administrate în cauză, inclusiv înscrisurile - date privind activitatea în muncă, aflate la filele 26-31 din dosar, instanța reține că vârsta standard de pensionare pentru contestator a fost redusă cu 5 ani și 6 luni, ca urmare a constatării unui stagiu de cotizare de 24 ani, 2 luni și 29 zile, realizat în grupa a II a de muncă, perioada invocată de contestator 03.02._94, fiind luată în considerare la emiterea deciziei contestate, așa cum rezultă din înscrisurile menționate anterior, emise la data de 24.07.2013.
Pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 6 ani și 3 luni, așa cum solicită contestatorul, este necesar ca stagiul de cotizare realizat în condiții deosebite să fie de 28 ani, conform art. 55 alin.1 litera a din legea nr. 263/2010, cerință ce nu este îndeplinită, dat fiind că stagiul său de cotizare în aceste condiții este de 24 ani, 2 luni și 29 zile.
În consecință, pentru considerentele expuse, Tribunalul a apreciat nefondată contestația, urmând să o respingă ca atare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul-contestator B. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că Tribunalul D. a fost sesizat cu contestație împotriva deciziei nr._ a Casei Județene de Pensii D. ce a stabilit ca începând cu data de 15.11.2007 i se va acorda pensia de invaliditate.
A mai solicitat instanței să constate că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta așa cum a solicitat să i se stabilească prin decizia contestată și să dispună obligarea intimatei C. Județeană de Pensii D. să-i plătească retroactiv diferența de drepturi bănești dintre pensia pentru limita de vârsta și pensia de invaliditate pe care a încasat-o pe ultimii trei ani până 1a data depunerii cererii de chemare în judecată și în continuare.
În motivarea cererii a arătat că, începând cu 31.01.2008, prin decizia nr._, C. Județeană de Pensii D. a stabilit ca începând cu data de 15.11.2007 i se va acorda pensia de invaliditate.
La calcularea pensiei, prin această decizie intimata C. Județeană de Pensii D. nu a avut în vedere faptul că, în perioada 03.02._94, și-a desfășurat activitatea în cadrul grupei a II-a de muncă și a refuzat să- i calculeze drepturile de pensionare cu această grupă de muncă.
Prin sentința nr.9257/28.06.2011 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2010, rămasă irevocabilă, s-a constatat că în perioada menționată mai sus trebuia să fie încadrat în grupa a II-a de muncă, astfel că s-a adresat din nou intimatei C. Județeană de Pensii D. cu o cerere prin care a solicitat să i se recalculeze drepturile bănești în funcție de această grupa de muncă și pentru că îndeplinea condițiile de pensionare pentru limită de vârstă potrivit legislației în vigoare la data emiterii primei decizii de pensionare, să fie pensionat pentru limită de vârstă.
Intimata a emis decizia nr._/10.06.2012 prin care practic numai a recalculat drepturile bănești stabilind că este tot o pensie de invaliditate fără a i se acorda și dreptul de pensionare pentru limită de vârstă.
În mod greșit intimata C. Județeană de Pensii D. îi scrie în decizia contestată că vârsta standard de pensionare este de 65 ani pentru că i se aplică regulile vârstei standard de pensionare de la data emiterii primei decizii de pensionare, adică 63 ani și 9 luni.
Astfel, pentru că a îndeplinit și stagiul legal de cotizare, pentru că la data emiterii deciziei contestate, vârsta de pensionare trebuia scăzută cu 6 ani și 3 luni și deoarece, în prezent, avea vârsta legală de pensionare, intimata C. Județeană de Pensii D. trebuia să emită o decizie de pensionare pentru limită de vârstă.
La data de 19.09.2013, prin cererea înregistrată sub nr._ la C. Județeană de Pensii D., a solicitat ca aceasta să intre în legalitate și să-i stabilească pensia pentru limită de vârstă și nu pentru invaliditate având în vedere cele menționate mai sus, însă, prin decizia din 06.12.2013 s-a respins cererea sa cu aceeași motivare, că vârsta standard de pensionare ar fi de 65 de ani față de care s-ar calcula, în funcție de grupa de muncă, data ieșirii la pensie pentru limita de vârstă.
A atacat decizia de respingere a Casei Județene de Pensii D. la Comisia Centrală pentru Soluționarea Contestațiilor, iar aceasta a respins contestația sa, menținând decizia de respingere a Casei Județene de Pensii D..
Prin întâmpinare, C. de Pensii D. a solicitat respingerea contestației sale cu motivarea că, potrivit anilor lucrați la grupa a II-a de muncă i s-a acordat o reducere a vârstei de pensionare cu 5 ani și 6 luni conform tabelului 1 din Lg.63/2010.
Tribunalul D. a respins contestația sa, fără a motiva în vreun fel de ce o respinge, și probabil că, așa cum s-ar putea deduce dacă Tribunalul și-ar fi motivat sentința, și-a însușit punctul de vedere exprimat prin întâmpinare de către intimată.
Cum nu și-a motivat sentința, instanța de fond, deși a menționat că a analizat speța dedusă judecății, a apreciat că, urmare a acestei analize, nu a tras nicio concluzie care să poată fi prezentată părților în considerentele hotărârii.
Este clar că Tribunalul D. s-a aflat în eroare deoarece, în conformitate cu aceeași lege invocată de intimata, pentru perioada de 24 ani și 3 luni lucrată în condițiile grupei a II-a de muncă trebuia să i se acorde o reducere a vârstei de pensionare cel puțin cu 6 ani și o lună și nu cu 5 ani și 6 luni, așa cum s-a stabilit prin decizia contestată.
Pentru aceste motive, a solicitat să se admită apelul, să se modifice sentința apelată, în sensul admiterii contestației sale, așa cum a fost formulată.
În apel, înțelege să se folosească de proba cu înscrisurile depuse de părți la dosarul cauzei.
Intimata C. Județeană de Pensii D. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Apelantul-contestator a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat admiterea apelului, așa cum a fost formulat.
Apelul nu este fondat, pentru următoarele considerente:
Contrar celor susținute de apelant, sentința este motivată fiind menționate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, lipsa unui răspuns detaliat la fiecare argument al părții neputând echivala cu lipsa motivării câtă vreme instanța a examinat problemele esențiale ce i-au fost sesizate, în acest sens fiind si jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
In ceea ce priveste obiectul acțiunii, Curtea constată că în cuprinsul cererii introductive contestatorul a precizat explicit că nemulțumirile sale vizează decizia de pensionare emisă de CJP D. în soluționarea cererii înregistrată sub nr._/19.09.2013 și anume, decizia din 09.12.2013.
Prin urmare, tribunalul nu avea de examinat alte decizii, în conformitate cu dispozițiile art. 22 C.proc.civ. judecata trebuind să se desfășoare în limitele obiectului acțiunii, astfel cum a fost stabilit de contestator.
Tot astfel, susținerile apelantului ce vizează nelegalitatea altor decizii decât cea datată 09.12.2013, nu pot fi avute în vedere în apel, instanța de control judiciar fiind ținută să examineze sentința prin prisma celor judecate de prima instanță.
In ceea ce privește reducerea vârstei standard de pensionare realizată de intimată prin decizia din 09.12.2013, reținerile instanței anterioare sunt corecte.
Astfel, potrivit înscrisului de la fila 6 dosar fond, cererea înregistrată sub nr. 3045/19.09.2013 soluționată de intimată prin decizia de pensionare din 09.12.2013, a avut ca obiect trecerea la pensie pentru limită de vârstă.
Formulând această cerere sub incidența Legii 263/2010, apelantului îi sunt aplicabile dispozițiile art. 53 alin. 1 din această lege, potrivit cărora vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, atingerea acestei vârste fiind realizată prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5, în funcție de data nașterii persoanei asigurate.
In cazul apelantului, născut la data de 28.10.1954, vârsta standard de pensionare prevăzută de aceste dispoziții legale este de 65 de ani, aceeași cu vârsta standard de pensionare consemnată în decizia inițială de pensionare_/31.08.2008 emisă sub imperiul Legii 19/2000.
Pentru stagiul în grupa a II a de muncă de 24 de ani, 2 luni si 29 zile, apelantul beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani si 6 luni din vârsta standard de pensionare de 65 de ani, reducerea cu 6 ani si 3 luni solicitată neavând corespondent în legea pensiilor, în realitate aceasta fiind reglementată pentru un stagiu în condiții deosebite de 28 de ani împliniți.
Instanța de apel precizează că reducerea vârstei standard se calculează pentru timpul efectiv lucrat în condiții de grupa a II a de muncă nu si pentru sporul de grupă (perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfășurată în grupa a II-a), concluzie ce rezultă logic, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 55 alin. 1 din Legea 263/2010 si art. 39 din HG 257/2011.
Cum la data cererii de pensionare_/19.09.2013 apelantul avea o vârstă standard redusă mai mică decât cea prevăzută de lege, respectiv 58 de ani si 10 luni în loc de 59 de ani si 6 luni, în mod corect casa de pensii i-a respins cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, decizia contestată nefiind susceptibilă de critică sub acest aspect.
Constatând că tribunalul a pronunțat o sentință legală si temeinică, în baza art. 482 C.proc.civ. apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-contestator B. V., cu domiciliul în Filiași, . 5, ., județul D., împotriva sentinței civile nr.6095 din 03.11.2014, pronunțată de Tribunalul D., Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele C. Județeană de Pensii D., cu sediul în C., .. 14, județul D. și C. Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații Pensii, cu sediul în București, ., sector 2, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Februarie 2015.
Președinte, E. B. | Judecător, G. I. | |
Grefier, E. O. |
Red. jud. E. B.
Tehn. E.O.
5 ex./11.03.2015
Jud. fond C. C.
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 1958/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 413/2015. Curtea... → |
|---|
