Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale. Decizia nr. 97/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 97/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 15969/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 97
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2015
Completul compus din:
Președinte: - T. R.
Judecător: - P. B.
Grefier: - S. C.
Pe rol, judecarea apelului declarat de intimatele C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., cu sediul în C., .. 14, județul D. și C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, cu sediul în București, ., sector 2, împotriva sentinței numărul 3308 din data de 03 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul numărul_, în contradictoriu cu contestatorul M. M., cu domiciliul în C., ., județul D., având ca obiect contestație privind alte drepturi de asigurări sociale.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic M. A. reprezentându-le apelantele intimate C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII și intimatul contestator M. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat depunerea la dosarul cauzei a adeverinței din data de 11.12.2014 emisă de Curtea de Apel C., după care;
S-a învederat că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic M. A. reprezentând pe apelantele intimate C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a C.J.P.invocată a solicitat admiterea excepției pentru motivele din cererea de apel, iar pe fond admiterea apelului schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul respingerii contestației pentru motivele din cererea de apel.
A susținut faptul că înscrisul depus cuprinde elemente noi care nu au fost avute în vedere la emiterea deciziei contestate.
Intimatul contestator M. M. a solicitat respingerea apelului ca nefondat, susținând oral motivele din întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.
În ceea ce privește apărarea apelantelor reclamante în sensul că adeverința depusă conține elemente noi apreciază că nu corespunde realității.
CURTEA:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
La data de 27.11.2013, contestatorul M. M. a formulat contestație împotriva hotărârii nr. 5958/21.10.2013 emisă de Comisia Centrală de Contestații de pe lângă C. Națională de Pensii Publice București, în urma contestației formulate împotriva deciziei nr._/09.02.2012 dată de C. Județeană de Pensii D..
A solicitat admiterea contestației, desființarea hotărârii Comisiei Centrale de Contestații și a deciziei nr._/09.02.2012 emisă de C. Județeană de Pensii D. și obligarea acesteia din urmă să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei prin includerea în baza de calcul valorificată și a sporului de confidențialitate de 15% înscris în adeverința nr.107/B/14.07.2011 eliberată de Curtea de Apel C..
In fapt a arătat că la data de 24.08.2009 i-a încetat activitatea la Curtea de Apel C., urmare a decretului nr. 1284/19.08.2009 privind eliberarea din funcție, publicată în MO nr 587/24.08.2009.
La data de 20.07.2011, cu cererea nr._, s-a adresat CJP D. solicitând recalcularea pensiei de serviciu stabilită prin decizia nr._/01.06.2009.
Cererea a fost admisă în parte în sensul că a fost valorificată numai vechimea în magistratură nu și baza de calcul în care să fie inclus sporul de confidențialitate de 15% obținut în baza sentinței nr 182/11.12.2008, irevocabilă prin decizia civilă nr. 2278/22.04.2009 a Curții de Apel C..
Sporul de confidențialitate a fost înscris în carnetul de muncă și au fost reținute sumele reprezentând impozit, contribuție pentru pensie și CAS.
A învederat că prin decizia nr.46/15.12.2008 a ICCJ București dată în interesul legii s-a statuat că: " sporul de 15% de confidențialitate este un drept salarial la care magistrații sunt îndreptățiți".
A solicitat instanței desființarea hotărârii nr 5958/21.10.2013 a CCC și în parte decizia nr_/03.02.2012 emisă de C J P D. și să fie obligată să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei în care să fie inclusă în baza de calcul și sporul de confidențialitate de 15%.
A depus la dosar decizia de recalculare pensie serviciu, hotărârea nr.5958, adresa nr. 166/B/16.09.2009.
La data de 20.12.2013, intimatele au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea contestației formulate.
S-a invocat lipsa calității procesuale pasive deoarece aceste calcule trebuiau făcute de Curtea de Apel C..
Conf. art 82 " magistrații se pot pensiona la cerere și pot beneficia de, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării"
Art. 20 din HG 1275/2005 prevede că " Răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcția de judecător sau de procuror a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor și procurorilor revine instituției care eliberează adeverință - tip ".
Casele teritoriale de pensii stabilesc și plătesc pensiile de serviciu cu respectarea legii, pe baza elementelor din adeverința tip eliberată de angajator, răspunderea pentru corectitudinea și legalitatea datelor revine în exclusivitate instituției care eliberează această adeverință.
Prezenta a fost întemeiată pe prev art 205 – 208 cpc, Lg 303 / 2004, HG 1275/2005, Lg 263 / 2010.
Conform art.223 și art.411 a solicitat judecarea în lipsă.
A depus la dosar în copie: Hotărârea nr.5958, decizia de recalculare a pensiei, buletinul de calcul, cererea contestatorului, adeverința nr.107/B/14.04.2011, adeverința nr.109/B/8.04.2009.
La data de 15.01.2014 contestatorul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea susținerilor intimatelor ca fiind netemeinice și nelegale, cu motivarea învederată în cuprinsul contestației formulate.
Prin sentința nr.3308 din 3 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de intimata C. Jud. de Pensii D..
S-a admis contestația formulată de contestatorul M. M. cu domiciliul în C., ., județul D. împotriva intimatelor C. Naționala de Pensii Publice – Comisia Centrala de Contestații București, cu sediul în București, ., sector 2 și C. Județeană de Pensii D. cu sediul în C., ..14, județul D..
S-a anulat Hot. nr. 5958/21.10.2013 emisă de intimata . și decizia nr._/03.02.2012 emisă de intimata C. Județeană de Pensii D..
A fost obligată intimata C. Județeană de Pensii D. să recalculeze pensia contestatorului și să emită o nouă decizie cu luarea în considerare a sporului de 15% calculat la indemnizația brută de 6205 lei potrivit mențiunilor din carnetul de muncă, poziția 121 și celor din adeverința 107/B/14.07.2011.
Obligă intimata C. Județeană de Pensii D. către contestator la sumele reprezentând diferențele dintre drepturile de pensie astfel calculate și cele efectiv plătite și încasate începând cu 20.07.2011.
S-a reținut că în conformitate cu dispozițiile art 248 alin (1) C. proc civ, "instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în torul sau în parte,administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei"
Excepția invocată de intimata C. Județeană de Pensii, grevată pe ideea că nu ar avea competență în stabilirea sau modificarea bazei de calcul a pensiei de serviciu, această competență revenind ultimului angajator, respectiv Curții de Apel C. se constituie într-o veritabilă apărare pe fondul cauzei și nu ca excepția a lipsei calității procesuale pasive.
Contestatorul formulează cererea dedusă judecății în temeiul art 153 lit g) potrivit căruia "tribunalele judecă în primă instanță litigiile privind … modul de stabilire și de plată a pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale "
Mențiunile din Adeverința nr. 107/b/1407.2011 inserate în forma #conform mențiunilor din carnetul de muncă, domnul M. M. a obținut sporul de confidențialitate de 15 % în baza sentinței nr.182/11.12.2008, RĂMASĂ IREVOCABILĂ PRIN DECIZIA NR. 2278/22.04.2009 ale Curții de Apel C. – începând cu luna septembrie 2004 și pe viitor" oferă date suficiente spre a fi valorificate de către casa de pensii în procesul de calculare a pensiei, proces care îi aparține exclusiv deoarece, potrivit art.107 din Lege " (1) în situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și /sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun prin decizie de revizuire."
O asemenea decizie de revizuire nu s-a emis iar contestatorul formulează cerere de recalculare grevată pe dispozițiile alin (3) potrivit cărora "pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia" Nu în ultimul rând tribunalul a constatat că mențiunile din adeverința prezentată se circumscriu unor veritabile modificări în situația pensionarului ce intră sub incidența art. 119 din Lege "pensionarii sistemului public de pensii sunt obligați să comunice casei teritoriule de pensii, respectiv casei de pensii sectoriale, în evidențele căreia se află, orice schimbare în situația proprie, de natură să conducă la modificarea condițiilor în funcție de care i-a fost stabilită sau i se plătește pensia, în termen de 15 zile de la data apariției acesteia".
O asemenea obligație nu subzistă numai pentru situațiile în care finalitate acesteia s-ar concretiza în reducerea sau diminuare a drepturilor ci si în situația în care modificarea condițiilor îi profită pensionarului.
Comisia Centrală de Contestații, prin Hotărârea 5958/21.10.2013, sub sintagma "într-adevăr" recunoaște starea de fapt reieșită din mențiunile adeverinței însă opinează că "obligarea eliberării adeverințelor cu privire la stabilirea … bazei de calcul revine ultimei instituții angajatoare" iar "adeverința eliberată de ultima instituție angajatoare trebuie să cuprindă date exacte cu privire la vechimea în magistratură și venitul care conform art. 82 alin (1), reprezintă baza de calcul".
Este adevărat că potrivit art. 20 din HG 1275/2005 "Răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcția de judecător sau de procuror, a mediei miturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor și procurorilor revine instituției care eliberează adeverința-tip.", însă angajatorul nu putea să certifice fapte și împrejurări de natura celor prezentate în modelele prevăzute în anexele la Normele metodologice aprobate prin HG 1275/2005, respectiv să prezinte calculul veniturilor, pentru simplul motiv că drepturile câștigate prin hotărâri judecătorești de către pensionarul contestator nu au fost încasate, deci nu au devenit venituri realizate. Modelele respective se raportează la venituri și nu la drepturi.
Trebuie menționat faptul că litigiul dedus judecății privește drepturi și obligații ce se cer realizate fie în mod voluntar în faza de executarea hotărârii judecătorești fie, coercitiv, cu concursul organelor abilitate ale statului.
Realizarea dreptului câștigat de contestator prin hotărâre judecătorească se va face în condițiile impuse de OUG 71/2009, cu modificările ulterioare, la datele prevăzute de actul normativ și cu respectarea normelor privind contribuțiile prevăzute de lege.
Dreptul contestatorului este, însă, un drept cert asupra căruia s-a pronunțau puterea judecătorească și dreptul de a i se recalcula pensia derivă din lege ca și drept accesoriu.
Calcularea întinderii pensiei în realizarea dreptului pensionarului revine casei teritoriale de pensii în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art.107 din Lege.
In consecință instanța a admis contestația a anulat actele emise de intimate și a obligat C. teritorială de pensii D. să recalculeze pensia contestatorului și să emită o nouă decizie, cu plata drepturilor de la data introducerii cererii.
Împotriva sentinței au formulat apel intimatele C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D. și C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fiind dată cu încălcarea prevederilor legale incidente.
S-a considerat că nu poate fi primită motivația instanței referitoare la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a C.J.P.D. raportat la capătul de cerere referitor la obligarea C.J.P.D. la includerea în baza de calcul prevăzută de lege și a sporului de confidențialitate înscris în carnetul de muncă și în adeverința nr.l07/B/14.07.2011 întrucât, conform prevederilor din HG 1275/2005 și a Legii 303/2004, C.J.P.D. nu are competență în stabilirea sau modificarea bazei de calcul a pensiei de serviciu, această competență aparținând ultimului angajator, respectiv Curții de Apel C., acest capăt de cerere putând fi solicitat numai în contradictoriu cu Curtea de Apel C..
Instituția nu face altceva decât stabilește si reactualizează pensia de serviciu exclusiv pe baza datelor transmise de unitatea angajatoare.
Daca venitul brut transmis către CJP D. este corect calculat reprezintă un aspect care nu privește instituția pârâtă si nu poate face obiectul unui litigiu intre noi si reclamant. După ce Curtea de Apel C. ar fi obligată sa emită o nouă adeverință cu un cuantum nou al venitului lunar brut care să includă și sporul de 15%, si in condițiile in care CJP D. ar refuza sa emită decizie pe baza noii adeverințe, de abia atunci ar putea fi deschisa acțiune împotriva noastră.
PE FOND s-a reținut că în ceea ce privește obligarea C.J.P.D. la recalcularea pensiei contestatorului la emiterea unei noi decizii cu luarea în considerare a sporului de 15% calculat la indemnizația brută de 6205 lei potrivit mențiunilor din carnetul de muncă, poziția 121 și celor din adeverința nr.l07/B/l4.07.2011, motivația instanței de fond nu poate fi primită din mai multe puncte de vedere.
In primul rând, instanța de fond a încălcat prevederile exprese ale Legii 303/2004 și ale HG 1275/2005 referitoare la baza de calcul a pensiei de serviciu.
Astfel, conform art. 82*"(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.", iar conform art.82*" (2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător. procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.".
Art.20 din HG 1275/2005 prevede că " Răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcția de judecător sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor și procurorilor revine instituției care eliberează adeverința-tip.".
In cazul in care instituția abilitată conform legii, respectiv Curtea de Apel C., va elibera o nouă adeverință tip, cu un cuantum al venitului lunar brut modificat prin introducerea sporului de 15%), atunci C.J.P.D. va putea recalcula pensia de serviciu a contestatorului, conform prevederilor legale incidente.
In al doilea rând, raportat la calculul pensie de serviciu, nu poate fi primită nici motivația referitoare la plata contribuției de asigurări sociale întrucât pensiile de serviciu nu sunt stabilite raportat la principiul contributivității ci sunt un beneficiu special acordat de către Statul Român anumitor categorii de persoane, așa cum a reținut și CEDO în cauza F., fiind reglementate printr-o lege specială și nu prin legea pensiilor din sistemul public de pensii, pensie de serviciu plătită fiind din bugetul de stat și nu din bugetul asigurărilor sociale de stat (fundamentat pe contribuțiile de asigurări sociale).
În ceea ce privește emiterea unei noi decizii cu luarea în considerare a sporului de 15% calculat la indemnizația brută de 6205 lei potrivit mențiunilor din carnetul de muncă, poziția 121 și celor din adeverința nr.l07/B/14.07.2011, casele teritoriale de pensii stabilesc și plătesc pensiile de serviciu cu respectarea legii, pe baza elementelor din adeverința - tip eliberată de angajator, răspunderea pentru corectitudinea și legalitatea datelor revine în exclusivitate instituției care eliberează adeverința tip necesară stabilirii, actualizării, recalculării pensiei de serviciu, adeverința eliberată de ultima unitate angajatoare trebuind să cuprindă date exacte cu privire la vechimea în magistratură și venitul care conform art.82 alin.l din Legea 303/2004, reprezintă baza de calcul, neputând rămâne la latitudinea casei teritoriale de pensii stabilirea venitului brut.
Pensia de serviciu a contestatorului poate fi recalculată prin valorificarea sporului de confidențialitate numai în situația în care Curtea de Apel C. include în baza de calcul și acest spor, modificând în acest sens baza de calcul stabilită anterior și eliberează o nouă adeverința tip cu noua bază modificată, casele teritoriale neavând competență în sensul modificării acestei baze de calcul.
De asemenea, tot raportat la emiterea unei noi decizii cu luarea în considerare a sporului de 15% calculat la indemnizația brută de 6205 lei potrivit mențiunilor din carnetul de muncă, poziția 121 și celor din adeverința nr.l07/B/14.07.2011, raționamentul instanței de fond este greșit și din punct de vedere al elementului la care trebuie calculat sporul de 15 % întrucât consideră că acest spor trebuie calculat la indemnizația de 6205 Iei, această indemnizație fiind o indemnizație totală care cuprinde și alte sporuri, acest spor trebuind calculat la salariu sau indemnizația de bază și după această operațiune introdus în baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, ambele operațiuni fiind de competența ultimului angajator, respectiv a Curții de Apel C..
In al patrulea rând, instanța de fond a greșit și în ceea ce privește data de la care se acordă drepturile recalculate, încălcând prevederile art.107 alin.5 din Legea 263/2010 care prevede că drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii, în cazul contestatorului aceasta fiind 01.08.2011, așa cum este menționată și în decizia contestată și anulată de această instanță.
In concluzie, s-a solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței nr.3308/03.06.2014 în sensul respingerii contestației cu consecința menținerii Hotărârii nr.5958/21.10.2013 a Comisiei Centrale de contestații și a deciziei nr._/03.02.2012 a C.J.P.D..
In drept, și-a întemeiat prezentul pe prevederile art.466 și următoarele Ncpc, art.XVIII din Legea 2/2013, Legea 303/2004, HG 1275/2005. Legea 263/2010.
Apelul este parțial fondat, urmând a fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse.
Potrivit Legii nr. 303/2004, art. 82 "(1) Judecătorii, procurorii ... cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul, reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării."
Art.20 din HG 1275/2005 prevede întradevăr că "răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcția de judecător sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și a venitului brut realizat la data pensionării judecătorilor și procurorilor revine instituției care eliberează adeverința-tip."
În luna iulie 2011 intimatul contestator a solicitat fostului angajator eliberarea unei adeverințe în sensul art. 82 din Legea nr. 303/2004. În cuprinsul acestei adeverințe s-a menționat un venit brut dar s-a înserat și o precizare expresă conform căreia intimatul reclamant a obținut pe cale judiciară recunoașterea unui spor la salariu de 15%.
Adeverința cu conținutul menționat a fost depusă la CJP D. pentru recalcularea pensiei. Invocând faptul că apelanta pârâtă CJP nu face calcule pentru determinarea venitului brut s-a emis decizia de recalculare a pensiei, la 7 luni după depunerea cererii, fără luarea în calcul a sporului de 15%. Procedându-se astfel s-au încălcat prevederile art. 82 din Legea nr. 303/2004, conform cărora pensia se calculează procentual din baza de calcul și din sporurile avute înainte de pensionare.
Nu se poate reține nerespectarea în cauză a prevederilor art. 20 din HG 1275/2005, câtă vreme intimatul contestator a solicitat și a depus, odată cu cererea de recalculare, și adeverința ce trebuia eliberată, conform legii, de angajator.
Eventualele neclarități rezultate din modul de completare a adeverinței de către angajator și respectiv nelămuririle apelantei în legătură cu conținutul acesteia nu pot fi imputate intimatului contestator. Dimpotrivă, pentru înlăturarea acestora, apelanta intimata CJP avea posibilitatea și obligația să solicite contestatorului lămuriri, respectiv depunerea unui înscris emis de angajator din care să rezulte cu certitudine dacă sporul de 15% a fost inclus în baza de calcul menționată sau se adăuga la aceasta, caz în care să precizeze baza de calcul ce conține și acest spor.
De principiu, dubiul ce poate rezulta uneori din înscrisurile depuse de foștii salariați la dosarul de acordare/recalculare a pensiei nu trebuie interpretate automat în defavoarea acestora. Pentru emiterea unor decizii temeinice și legale, precum și în scopul evitării unor litigii ulterioare, se impun a fi făcute demersuri de către personalul caselor județene de pensii pentru lămurirea aspectelor neclare.
În apel s-a pus în vedere intimatului contestator să depună la dosar un înscris, eliberat de fostl angajator, din care să rezultă dacă baza de calcul menționată în adeverința din iulie 2011 cuprindea sau nu și sporul de 50%. Din adeverința depusă în acest sens rezultă indiscutabil că sporul de 15% nu a fost inclus inițial în baza de calcul menționată separat, că baza de calcul a pensiei ce conține și acest spor este în cuantum de 12.721 lei.
Astfel fiind, Curtea constată că în mod just instanța de fond a admis contestația și a dispus emiterea unei noi decizii, câtă vreme decizia contestată încălca dispozițiile art. 82 din Legea nr. 303/2004.
Apelul declarat de apelantele intimate este însă fondat sub aspectul necesității concretizării în dispozitivul sentinței a sumei ce constituie baza de recalculare a pensiei, fiind greșit, întradevăr, să se lase în sarcina CJP stabilirea venitului brut în raport de care apoi trebuie recalculată pensia. În speță această sumă este de 12.721 lei, pe baza căreia vor fi recalculate drepturile de pensie ale intimatului reclamant începând cu 01.08.2011.
În temeiul art. 480 Cod pr. civilă urmează a fi admis apelul sub aspectul menționat, celelalte dispoziții din sentință urmând a fi menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de intimatele C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., cu sediul în C., .. 14, județul D. și C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, cu sediul în București, ., sector 2, împotriva sentinței numărul 3308 din data de 03 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul numărul_, în contradictoriu cu contestatorul M. M., cu domiciliul în C., ., județul D..
Schimbă în parte sentința.
Obligă CJP D. la recalcularea pensiei de serviciu a contestatorului cu luarea în considerare a venitului brut de 12.721 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 ianuarie 2015.
Președinte, T. R. | Judecător, P. B. | |
Grefier, S. C. |
Red.jud.P.B.
Tehn.M.D.4 ex
J.f.M.N.
27.01.2015
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1651/2015. Curtea de Apel... | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1694/2015.... → |
|---|
