Contestaţie decizie de sancţionare. Decizia nr. 634/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 634/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 17239/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 634
Ședința publică de la 04 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător T. Ț.
Grefier C. C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea apelului declarat de intimata C. DE A. OLTENIA S.A., cu sediul în C., ., jud. D., împotriva sentinței civile nr. 3790 din 18 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul contestator A. G., cu domiciliul în C., .. 4, .. 2, jud. D., având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic L. G., reprezentând-o pe apelanta intimată C. DE A. OLTENIA S.A., lipsind intimatul contestator A. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că apelanta intimată C. DE A. OLTENIA S.A. a formulat cerere de repunere pe rol, apelul este declarat în termen și motivat.
Curtea, în temeiul art. 415 C.p.c., a repus cauza pe rol.
Constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic G. L., pentru apelanta intimată, a susținut oral motivele de apel formulate în scris, arătând că decizia de sancționare cu avertisment scris a fost emisă legal de societate, pentru nerespectarea obligațiilor de serviciu, conform fișei postului. A pus concluzii de admitere a apelului și modificarea sentinței civile în sensul respingerii contestației.
C U R T E
Asupra apelului de față:
La data de 30.12.2013 contestatorul A. G. s-a adresat Tribunalului D. cu o contestație împotriva deciziei 3015/2.12.2013 emisă de intimata C. de A. Oltenia solicitând anularea acesteia și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, a arătat că este salariatul intimatei în funcția de șef serviciu contracte monitorizare apă canalizare și că, prin decizia contestată a fost sancționat disciplinar cu avertisment reținându-se că s-ar face vinovat de încălcarea prevederilor art 43 pct 1 (neîndeplinirea sau îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu ce le revin conform fișei postului/ fișă de atribuții) și art 43 pct 32 ( necomunicarea imediată a defecțiunilor, avariilor sau situațiilor care afectează asigurarea serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare) din Regulamentul intern al Companiei, netransmițând operativ către Secția producție apă sesizarea Primăriei Municipiului C. referitoare la o avarie și dispunerea remedierii acesteia de către personalul din cadrul serviciului contracte și monitorizare apă canalizare, serviciu ce nu are atribuții în acest sens.
Arată că la 22.10.2013 o echipă din cadrul compartimentului său a fost trimisă să-și exercite sarcinile de serviciu.
Lucrătorii din echipă, care îi erau subordonați au refuzat să aducă la îndeplinire sarcinile trasate astfel că a discutat cu conducerea companiei care i-a cerut să întocmească un referat.
La data de 29.10.2013 a formulat un referat cu privire la faptele lucrătorilor din subordine și compania a demarat o cercetare.
A arătat că el nu a fost convocat la vreo comisie cu privire la situația cretă la 22.10.2013 și părerea sa nu am fost ascultată.
În schimb, la 2.12.2013 i-a fost comunicată decizia contestată din care a aflat că în urma referatului său subordonații au fost găsiți nevinovați, cel sancționat fiind chiar el.
A considerat că au fost încălcate prevederile art 251 din Codul Muncii.
Cu privire la starea de fapt a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea vreunei abateri disciplinare.
În drept a invocat prevederile art 252 din Codul Muncii.
A depus la dosar decizia contestată, contestația împotriva acesteia adresată conducerii unității, raportul de cercetare disciplinară întocmit de Comisia de cercetare disciplinară, referatul său, fișa de atribuții pentru postul propriu și pentru posturile subordonaților său.
La 11.02.2014 intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației ca neîntemeiată.
A arătat că reclamantul a fost convocat la comisia de disciplină pe data de 5.11.2013 pentru a da explicații în legătură cu referatul întocmit.
Acesta s-a prezentat la comisie și a declarat că menține cele relatate în referat.
Comisia a întocmit un raport de cercetare disciplinară ce a fost însușit de către conducerea Companiei.
A considerat că decizia este corect întocmită, că este motivată în fapt și în drept și cuprinde mențiunea că poate fi contestată arătând termenul și instanța.
În scop probator a solicitat proba cu înscrisuri, cu martori și interogatoriul reclamantului.
A depus la dosar referatul_/29.10.2013, convocarea contestatorului la Comisia de disciplină și declarația dată de acesta.
Ulterior intimata a depus Regulamentul intern, hotărârea de aprobare a acestuia, dovada comunicării către salariați, raportul privind cercetarea disciplinară, declarațiile persoanelor din echipă.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți și a solicitat intimatei să depună note de ședință și alte înscrisuri în afară de cele depuse din care să rezulte în ce mod a fost sesizat Serviciul Contracte în legătură cu avaria (telefonic, în scris), de către cine a fost sesizat, dacă s-a înregistrat sesizarea și cum s-a făcut această înregistrare, să precizeze dacă sesizarea a venit din partea șefului Serviciului Producție, cum susține contestatorul, dacă Serviciul Producție a fost și el sesizat, când și de cine, respectiv înainte sau după deplasarea contestatorului pe teren, să prezinte toate amănuntele în legătură cu aceste aspecte; să depună înscrisuri din care să rezulte a cui era competența pentru stabilirea avariei, de ce era de competența Serviciului Producție și nu de competența Serviciului Contracte; să precizeze dacă avaria a fost remediată de contestator sau de o altă echipă, în alte împrejurări, când și cum, intimata conformându-se dispozițiilor instanței.
Prin sentința nr.3790 din 18 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, s-a admis contestația formulată de contestator A. G. cu domiciliul în C., . 4 . 2 județul D. în contradictoriu cu intimat C. DE A. OLTENIA SA, cu sediul în C., ., județul D..
S-a anulat decizia nr. 3015/29.11.2013 emisă de intimată
S-a luat act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată
S-a reținut că măsura sancționării contestatorului cu avertisment, prin decizia nr.3015/29.11.2013, a fost dispusă cu respectarea prevederilor art.251 din Codul Muncii, conform cărora în cazul aplicării avertismentului, efectuarea cercetării disciplinare nu este obligatorie.
Pe fond, s-a apreciat că prin netransmiterea sesizării Primăriei Municipiului C. către secția de Producție A., referitoare la existența unei avarii, contestatorul nu s-a făcut vinovat de săvârșirea unei abateri disciplinare, întrucât acesta s-a deplasat la locul avariei cu echipa sa, tocmai în urma sesizării primite direct din partea Secției Producție A..
În această situație, nu mai era necesară efectuarea sesizării, organele competente fiind deja informate despre existența defecțiunilor.
Totodată, contestatorul a semnalat conducerii unității refuzul subordonaților săi de a-și îndeplini atribuțiile, întocmind în acest sens un referat pentru cercetarea împrejurărilor cauzei.
Împotriva sentinței C. de A. Oltenia a declarat apel, susținând că prima instanță nu a analizat și nu a făcut referire, în motivarea hotărârii, la înscrisurile depuse, cum ar fi fișa de post a contestatorului și Procedura operațională la nivelul Serviciului Monitorizare A. și Canalizare, înscrisuri care fac dovada nerespectării de către contestator a sarcinilor de serviciu.
Procedura operațională stabilește că în urma constatărilor efectuate, . propună, în funcție de situație, desființarea branșamentului/racordului, sau sistarea (suspendarea) serviciului, ori o asemenea propunere nu s-a efectuat, cum de altfel nu s-a întocmit nici comanda de sistare, conform punctului 6 din procedură, în vederea aprobării de către conducerea companiei.
Examinând criticile invocate, se constată nefondat apelul, pentru următoarele considerente:
Contestatorul A. G. este salariatul intimatei C. de A. Oltenia, în funcția de șef Serviciu contracte monitorizare apă canalizare și, conform fișei postului depusă în copie la filele 114-115 din dosarul tribunalului are, între alte atribuții, și pe aceea de a raporta imediat, în scris, toate disfuncționalitățile și neconformitățile constate în urma activității de monitorizare.
Între responsabilitățile postului, menționate la punctul II subpunctul 2 contestatorului îi revin obligațiile de a respecta și aplica prevederile specifice activității (lit.c), și de a respecta R.I, R., CCM, Regulamentul Serviciului de Alimentare cu A. și canalizare, Codul de Conduită Etică (lit.e).
Sarcinile de serviciu ale contestatorului stabilite prin fișa postului și obligațiile rezultate din procedura Operațională de la nivelul Serviciului Contracte Monitorizare apă și canalizare au fost avute în vedere de instanță, prin hotărârea atacată, a cărei motivare se fundamentează pe înscrisurile depuse la dosar, chiar dacă nu se face referire în mod expres la unul sau altul din aceste acte.
Soluția instanței se întemeiază tocmai pe analizarea, în concret, a atribuțiilor specifice fișei postului contestatorului, dar situația de fapt reținută, conform circumstanțelor cauzei, a condus instanța la concluzia că nu s-a săvârșit abaterea disciplinară reținută în sarcina contestatorului.
Acesta avea obligația, rezultată din procedura operațională și din fișa postului, de a raporta disfuncționalitățile și neconformitățile constatate în baza activității de monitorizare, dar scopul îndeplinirii acestei atribuții îl constituie încunoștințarea organelor competente, pentru a se dispune măsurile necesare remedierii avariilor constatate.
Situația de fapt care a stat la baza emiterii deciziei de sancționare este însă diferită, conform circumstanțelor concrete ale speței, necontestate de apelantă, intimatul contestator a luat cunoștință de avarie ca urmare a încunoștințării sale de Secția de Producție A., condiții în care nu mai era necesară sesizarea de către contestator a acestei Secții. Finalitatea sarcinii stabilită prin fișa postului este tocmai aceea ca, la momentul sesizării defecțiunilor, Secția de Producție A. să ia la cunoștință, dar atâta timp cât aceasta a fost cea care l-a anunțat pe contestator de constatarea avariei, repetarea sesizării Secției era inutilă și lipsită de sens.
Prin urmare, în sarcina contestatorului, care în urma sesizării de către Secția de Producție A. s-a deplasat cu echipa la locul avariei, nu se poate reține săvârșirea abaterii disciplinare pentru care a fost sancționat, așadar întemeiat prima instanță a dispus anularea deciziei de sancționare, apelul declarat de C. de A. Oltenia fiind nefondat și urmând să fie respins, conform art.480 alin.(1) Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de C. DE A. OLTENIA SA, cu sediul în C., ., județul D., împotriva sentinței nr.3790 din 18 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul contestator A. G. cu domiciliul în C., . 4 . 2 județul D..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2015.
Președinte, M. P. | Judecător, T. Ț. | |
Grefier, C. C. |
Red.jud.T.Ț.
Tehn.M.D.4 ex
J.f.C.D.
11.02.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
