Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 3583/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3583/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 07-09-2015 în dosarul nr. 899/101/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3583
Ședința publică de la 07 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L.
Judecător S. A. C.
Grefier M. V. A.
**************************
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamanta U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT M., cu sediul în Drobeta T.-S., ., Județul M. în numele membrului de sindicat B. D., împotriva sentinței nr. 1608 din 28 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul M. - Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. T. "DL. T.", cu sediul în Drobeta T.-S., ., nr. 7, Județul M., având ca obiect calcul drepturi salariale Salariul de bază potrivit încadrării, calcularea sporului de vechime în muncă și diferențele salariale pe o perioadă de 3 ani anterior introducerii cereri.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar prin conținutul motivelor de apel se solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 411 pct. 1, alin.3 Cod procedură civilă, după care;
În baza art. art. 482 Cod de procedură civilă raportat la art. 394 Cod de procedură civilă, Curtea a constată încheiată cercetarea procesului și a trecut la soluționarea cauzei.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Tribunalul M. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin sentința civilă nr. 1608 din 28 aprilie 2015 a respins acțiune formulată de U. S. Libere din Învățământ M. în numele membrului de sindicat B. D. în contradictoriu cu pârâtul C. T. „Domnul T.” Drobeta T. S..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Reclamantul membru de sindicat B. D. este angajatul pârâtului C. T. „Domnul T.”, ocupând o funcție nedidactică –muncitor așa cum rezultă din adeverința nr. 1061/2014 și adresa nr. 372/2015 emise de unitatea școlară.
Prin acțiunea dedusă judecății formulată în numele membrului de sindicat de USLI M. în baza art.28 alin.2 din Legea dialogului social nr.62/2011, se solicită să fie obligată pârâta la calcularea salariului de bază potrivit încadrării, în raport de salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată și a sporului de vechime în muncă, ca procent din salariul de bază, calculat conform solicitării anterioare, precum și plata actualizată a diferențelor de drepturi salariale dintre drepturile încasate și cele cuvenite, pe o perioadă de 3 ani anteriori introducerii acțiunii.
Analizând solicitările reclamantului membru de sindicat, Tribunalul a reținut că prin HG nr.1225/2011 s-a stabilit salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată începând cu data de 01 ianuarie 2012 la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore .
De asemenea, prin HG nr.23/2013 s-a prevăzut că începând cu data de 01 februarie 2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, iar începând cu data de 01 iulie 2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună, în anul 2013.
Prin HG nr.871/2013 s-a prevăzut că începând cu data de 01 ianuarie 2014 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 850 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună, iar începând cu data de 01 iulie 2014 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore.
Prin HG nr.1091/2014 s-a prevăzut că începând cu data de 01 ianuarie 2015 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 975 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168, 667 ore în medie pe lună.
În toate actele normative menționate anterior s-a prevăzut că pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
În raport de prevederile hotărârilor de guvern succesive referitoare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată s-a constatat că reclamantul membru de sindicat solicită ca salariul de bază să-i fie calculat în raport de salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată și corespunzător să-i fie calculat și sporul de vechime în muncă, în raport de acest salariu, ca procent din salariul de bază.
Față de aceste solicitări, instanța a constatat că hotărârile de guvern menționate nu fac vreo referire la modalitatea de calcul a salariului, ci prevăd doar un prag minim al salariului de bază brut care să fie respectat de către angajatori.
Referitor la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, Tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art. 164 alin.1, 2, Codul muncii, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește prin hotărâre de guvern, iar angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut pe țară. Aliniatul 3 al aceluiași articol prevede că angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.
Din interpretarea prevederilor art.164 alin.3 Codul muncii potrivit cărora angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară, rezultă că noțiunea de salariu de bază menționată la alin.2 nu este identică cu cea de salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată menționată la alin.1.
Salariul de bază este partea principală a salariului total ce se cuvine fiecărui salariat, luând în considerare de regulă nivelul studiilor, calificarea și pregătirea profesională, importanța postului, caracteristicile sarcinilor și competențele profesionale. El constituie nu numai partea fixă a salariului, ci și element de referință în raport de care se calculează celelalte drepturi ale angajaților.
Salariul de bază se stabilește în conformitate cu prevederile legale în materia salarizării personalului bugetar, prevederi pe care pârâta le-a respectat, potrivit relațiilor comunicate cu adresa nr. 1148/2015.
Din această adresă rezultă că, membrul de sindicat - reclamantul B. D. a fost angajat al unității școlare în perioada 06.02._15 îndeplinind funcția de muncitor – iar - salarul încasat de aceasta și componentele acestuia pe perioada 06.02._15 a fost următorul; în perioada 04 februarie - 31.05 2012 a avut salariu de baza brut de 965 lei, în perioada 01 iunie - 30.11. 2012 a avut salariu de baza brut de 1043 lei, in perioada 01.12._14 a avut salariu de baza brut de 1121 lei, în perioada 01.06._14 a avut salariu de baza brut de 1121 lei, iunie, iar în perioada 01 ianuarie – 04 februarie 2015 a avut salariu de baza brut de 1121 lei.
Față de salariul de bază calculat de unitatea școlară instanța a reținut că începând cu anul 2010, urmare a reîncadrării personalului potrivit Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, salariul de bază a fost stabilit corespunzător funcției, egal cu cel din luna decembrie 2009 și a inclus și celelalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute în Nota din Anexa II/1 la lege. Astfel potrivit notei din anexa II/1 "în coeficientul prevăzut în coloana "Bază" sunt cuprinse: sporul neuropsihic, sporul de stabilitate, sporul de vechime în muncă, salariul de merit, creșterea cu 5% a salariilor de bază, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010 „în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege."
Prin urmare, potrivit anexei nr. II/1 la Legea-cadru nr. 330/2009 și art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010 sporul de vechime reprezintă un element al sistemului de salarizare încorporat sau inclus în salariul de bază.
Ulterior, prin OUG 19/2012, OUG 84/2012, OUG nr. 103/2013, OUG nr. 83/2014 nu au fost prevăzute schimbări referitoare la modul de calcul al salariului personalului nedidactic pe anii 2012, 2013, 2014, 2015.
După . Legii 1/2011 și a Legii 63/2011 a fost menținut sistemul de salarizare în învățământ care a presupus pornirea de la salariul de bază în care este inclus sporul de vechime.
Față de aceste dispoziții legale în materia salarizării personalului bugetar, rezultă că salariul de bază pentru personalul din sectorul bugetar și salariul de bază potrivit încadrării sunt identice, în salariul de bază fiind inclus și sporul de vechime.
În cauză, reclamantul membru de sindicat contestă această includere, apreciind că sporul de vechime trebuie să i se calculeze în procent separat, prin adăugare la un salariu de bază cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, însă în sectorul bugetar, salariul de bază include sporul de vechime.
Potrivit art.160 alin.3 Codul muncii „sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege”, iar în cauză angajatorul, în modul de calcul al salariului reclamantului membru de sindicat, a respectat dispozițiile legale atât în ceea ce privește salariul de bază, cât și sporul de vechime.
Împotriva sentinței a formulat apel reclamanta U. S. Libere din Învățământ M. în numele membrului de sindicat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apreciază apelanta că, în mod greșit instanța de fond a apreciat ca valoarea de referința pentru stabilirea salariilor din sistemul bugetar este de 600 lei pentru anul 2012 si nu de 700 lei asa cum este stabilit prin HG 1225/2011.
Ori, in toate actele normative prin care salariul minim a fost modificat din 2011 pana in prezent, la art. 2 se prevede in mod expres ca ," pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baza, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata".
Este evident ca in cauza nu sunt incidente disp. art. 4 alin.l din L. 283/2011 intrucat s-ar incalca disp. art. 2 din HG 1225/2011 care prevede in mod expres ca nu pot fi stabilite salarii la un nivel inferior celui stabilit la art. 1, respectiv de 700 lei.
Este evident ca parata nu a respectat legislația in vigoare, intrucat art. 160 din Codul muncii prevede ca " salariul cuprinde salariul de baza, indemnizațiile, sporurile si alte adaosuri", iar actele normative incidente sau raportat nu la salariul ca întreg ci la salariul de bază ca și componentă a salariului integral.
Deci, salariul de baza este salariul de încadrare, salariu care trebuie sa fie cel puțin egal cu salariul minim pe economie.
Ori, in componenta acestuia nu poate fi inclus si sporul de vechime intrucat s-ar incalca dispozițiile art. 160 din C.muncii, care prevăd acest spor ca o component distincta a salariului.
Este evident ca, daca se compară salariile minime pe economie si salariile de incadrare ale membrului de sindicat se observa fara putința de tăgada ca parata nu a respectat legislația in vigoare care stabilea cuantumul salariului minim pe economie, aceasta incadrand membrul de sindicat pe un salariu mult inferior celui stabilit de legiuitor.
Potrivit art. 38 din L.53/2003 republicata " salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege".
Ori, conform art. 40 alin.2 lit. c din C.muncii " angajatorul are obligația sa acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractual colectiv de munca si din contractual individual de munca ".
Astfel, art. 1 din H.G. nr. 1225/2011 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată (Monitorul Oficial, Partea I nr. 922/ 27.12.2011) prevede: „începând cu 01.01.2012 salariului de bază minim brut garantat pe țară se stabilește la 700 lei, pentru un
program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2012,..", iar art. 2din aceeași
hotărâre statuează: „Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la art. 1"
Conform art. 1 din H. G. nr. 23/2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată (Monitorul Oficial, Partea I nr. 52/23.01.2013:
„(1) începând cu data de 1 februarie 2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013.
(2) începând cu data de 1 iulie 2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013 ", iar potrivit art. 2 din aceeași hotărâre de guvern: „Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la art. 1."
Hotărârea nr. 871/2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată (Monitorul Oficial, Partea I nr. 703/ 15.11.2013):
„Art. 1. - (1) începând cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 850 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,059 lei/oră.
(2) începând cu data de 1 iulie 2014, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,357 lei/oră.
Art. 2. - Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 1."
Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului și modificarea sentinței instanței de fond in sensul admiterii acțiunii introductive.
În drept, apelul este declarat în temeiul art.194 coroborat cu art.148 alin.1 teze a II-a din C.pr.civ., art.268 alin.1 lit.c din C. Muncii și art.28 din Legea 62/2011.
Pârâta nu a depus întâmpinare.
Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate în apel, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, constată că apelul este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:
Problema dedusă judecății este cea referitoare la modul de stabilire a salariului unei persoane încadrată în sectorul bugetar, în raport cu dispozițiile legale care garantează respectarea salariului minim brut pe economie, respectiv dacă, în calcularea salariului personalului încadrat în sectorul bugetar, salarizarea va porni de la salariul minim brut, garantat la nivel național - urmând ca de la acest nivel să i se aplice procedura specială de calcul prevăzută de lege - ori, dacă, aplicându-se dispozițiile legale cu caracter special - în cauză, cele aplicabile personalul încadrat în învățământ - se va urmări ca salariul rezultant, calculat conform procedurii speciale de calcul, să nu se situeze sub cuantumul salariului minim brut, garantat la nivel național.
Reclamantul angajat pe postul de muncitor, face parte din categoria personalului încadrat în sectorul bugetar, drepturile sale salariale fiind stabilite prin acte normative cu caracter special, instanța de judecată și angajatorul având obligația să respecte aceste dispoziții legale, în virtutea principiului de drept „specialia generalibus derogant”.
Potrivit art. 30 din Legea nr. 330/2009 ” începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere.”
În aplicarea acestui text de lege, începând cu data de 01.01.2010 conform prevederilor art. 5 alin.3 din OUG nr. 1/2010, salariile de bază ale funcțiilor de execuție si ale funcțiilor de conducere cuprind sporul de vechime in munca si alte sporuri si indemnizații care fac parte din salariul de bază.
Totodată, potrivit art. 10 din legea 284/2010, salariile de bază (…) și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referință.
Această modalitate de calcul s-a menținut și după . legii 285/2010, respectiv pentru anul 2011, lege care prin art. 9 prevede componentele sistemului de salarizare iar prin art. 10, procedura, modalitatea de stabilire a acestuia: înmulțirea coeficientului de ierarhizare cu valoarea de referință, aceasta fiind pentru anul 2011, 600 lei, valoare care s-a menținut la acest cuantum și pentru anul 2012, potrivit art. 4 din legea 283/2011.
Curtea reține că soluția pronunțată de instanța de fond cu privire la primul capăt de cerere este legală și temeinică, soluția contrară - expusă de reclamantă prin acțiune, respectiv prin motivele de apel, golind practic de conținut atât dispozițiile referitoare la procedura de stabilire a salariului personalului încadrat în sectorul bugetar cât și pe cele referitoare la stabilirea valorii de referință în cei doi ani consecutivi la nivelul de 600 lei.
Totodată, după cum s-a reținut în mod corect și de către instanța de fond, în raport cu dispozițiile art. 9 din legea 285/2010 salariul brut este compus din salariul de încadrare (în care sunt incluse sporurile cu caracter permanent, printre care sportul de vechime în muncă) și alte sporuri și indemnizații prevăzute de lege, includerea sporurilor în salariul de bază în cazul personalului bugetar, garantând respectarea articolului 2 atât cel din H.G. 1993/2010 cât și cel din H.G. 1225/2011, potrivit cărora, pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior salariului de bază minim brut pe țară, garantat în plată.
Dispozițiile legale în vigoare atât în anul 2010, cât și în 2011 prin care sporul de vechime a fost introdus în salariul de bază au fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională stabilind în repetate rânduri că nu contravin legii fundamentale.
De altfel, chiar o parte din dispozițiile legale invocate de reclamantă prin acțiune în susținerea pretențiilor sale se referă la majorări de salariu sau la modul de stabilire a salariului de bază în care au fost incluse sporuri. În acest sens se au în vedere prevederile art. 1 alin. 2 și 3 din Legea 285/2010, art. 1 alin. 2 din OUG 103/2013
După . Legii 1/2011 și a Legii 63/2011 a fost menținut sistemul de salarizare în învățământ care a presupus pornirea de la un salariu de bază în care este inclus sporul de vechime.
Cât privește referirile pe care apelanta reclamantă le-a făcut la dispozițiile H.G.23/2013, respectiv H.G.871/2013, Curtea constată că, aceste acte normative prin care statul garantează plata unui salariu minim brut la nivel național – deci pentru toți salariații - nu intră în contradicție cu actele normative care reglementează salariul în plată al apelantei reclamante, acesta situându-se peste minimul brut, stabilit la nivel național .
Pentru aceste considerente, constatând că motivele de apel sunt nefondate iar sentința apelată este temeinică și legală, în temeiul art. 480 C.P.civ, Curtea va respinge apelul ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanta reclamantă U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT M., cu sediul în Drobeta T.-S., ., Județul M. în numele membrului de sindicat B. D., împotriva sentinței nr. 1608 din 28 aprilie 2015, pronunțată de Tribunalul M. - Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. T. "DL. T.", cu sediul în Drobeta T.-S., ., nr. 7, Județul M..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Septembrie 2015
Președinte, M. L. | Judecător, S. A. C. | |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud. S.A.C.
Jud.fond M.A.
Tehnored. A.G./2ex.
Data 15 09 2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 489/2015.... → |
|---|
