Contestaţie decizie de sancţionare. Hotărâre din 08-04-2015, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 2691/104/2013
DOSAR Nr._ /2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1865
Ședința publică din data de 08 Aprilie 2015
Completul compus din:
Președinte: Judecător C. T.
Judecător L. E.
Grefier I. B.
*******
Pe rol, soluționarea apelului declarat de reclamantul B. G., împotriva sentinței civile nr. 1688/04.12.2014, pronunțată de Tribunalul O. – Complet Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ /2014, în contradictoriu cu intimatele pârâte S. Națională de T. Feroviar de Călători „CFR Călători” și S. de T. Feroviar de Călători C., având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns apelantul reclamant reprezentat de avocat Vespescu I., precum și intimatele pârâte reprezentate de consilier juridic P. O..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termen, că s-a depus întâmpinare conform procedurii prealabile, după care, reprezentanții părților au depus la dosar practică judiciară în cauze similare.
Nefiind cereri de formulat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare la acest termen și apreciind că nu se mai impune estimarea duratei cercetării procesului potrivit art.238 alin.1 C.pr.civ., a acordat cuvântul părților.
Avocat Vespescu I. pentru apelantul reclamant, a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței, admiterea cererii introductive și respingerea cererii reconvenționale, apreciind că instanța de fond nu a dat eficiență probelor de la dosar.
Cu toate că expertiza tehnică face referiri concrete la modul de alimentare a automotoarelor: - nu există posibilitatea ca o singură persoană să efectueze alimentare; - măsurarea cu rigla este dificilă; - există pierderi la robineți, instanța a omologat ultimele concluzii ale raportului, găsindu-l vinovat pe reclamant pentru alimentarea defectuoasă cu combustibil, pentru că nu a semnalat conducerii problemele cu care se confruntă și că ar exista erori de măsurare, că nu a completat conform instrucțiunilor de alimentare, foile de parcurs.
A solicitat cheltuieli de judecată, depunând chitanță onorariu.
Consilier juridic P. O. pentru intimata pârâtă, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței tribunalului ca fiind temeinică și legală, instanța, conform actelor de la dosar și a raportului de expertiză, constatând vinovăția salariatului.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului O. la data de 30.04.2013, sub nr._, reclamantul Sindicatul Mecanicilor de Locomotivă Piatra O., în numele și pentru membrii de sindicat: B. G., BÂRZANU MINEL G., C. P., C. G., D. I., D. P., D. A., E. M. I., E. I., FIERĂSCU M., I. O., M. T., M. I., P. I. G., P. M., P. I., a chemat în judecată pe pârâtele S. NAȚIONALĂ DE T. FEROVIAR DE CĂLĂTORI,,CFR CĂLĂTORI” și S. DE T. FEROVIAR DE CĂLĂTORI C., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
- anularea deciziilor de sancționare A1/3287, A1/3298, A1/3293, A1/3291, A1/3288, A1/3301, A1/3286, A1/3290, A1/3302, A1/3303, A1/3299 A1/3300, A1/3304, A1/3297, A1/3296 A1/3292, A1/3295, emise de intimată la data de 05.04.2013, ca neîntemeiate;
- obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1688/04.12.2014, pronunțată de Tribunalul O. – Complet Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ /2014, s-a respins contestația formulată de reclamantul pârât reconvențional B. G., în contradictoriu cu pârâta reclamantă reconvențional SNTFC CFR Călători SA, și pârâta S. de T. Feroviar de Călători C., ca neîntemeiată
S-a admis în parte cererea reconvențională și a fost obligat reclamantul pârât reconvențional la plata sumei de 543,74 lei, prejudiciu produs pârâtei reclamante reconvențional.
A fost obligat reclamantul pârât reconvențional la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată către pârâta reclamantă reconvențional.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Prin decizia nr. A1/3302/05.04.2013 emisă de S. Națională de T. Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" S.A, contestatorul B. G. a fost sancționat cu reducerea salariului de bază cu 10 %, pe o perioada de 3 luni, pentru că, fiind de serviciu în data de 04.11.2012 cu automotorul AM 936, în data de 07.11.2012 cu automotoarele AM 946+936, în data de 16.11.2012 cu automotoarele AM 918+977, în data de 19.11.2012 cu automotorul AM 918, în data de 23.11.2012 cu automotorul AM 932, în data de 28.11.2012 cu automotorul AM 918, în data de 29.11.2012 cu automotorul AM 932, în data de 13.12.2012 cu automotorul AM 946, în data de 14.12.2012 cu automotorul AM 977 și în data de 28.12.2012 cu automotorul AM 932, a alimentat în total cu 233 kg motorină peste capacitatea rezervoarelor automotoarelor fără să sesizeze, deși a asistat la alimentare, nu a efectuat o analiză zilnică a consumului de motorină; nu a completat bonurile de alimentare, acestea fiind completate de distribuitor și nu a completat instrucțional foile de parcurs, încălcând prevederile art. 19 și art.22 lit. d din Regulamentul Intern al SNTFC CFR Călători SA, anexa I cap III art.19 alin.3, 4, art.20 alin. 3 și 4 din Instrucțiunile nr.201/2007, cap. Atribuții/activități, pct. 3 paragraful,,Să cunoască și să respecte – prin OMTCT nr. 2.229/23.11.2006 si pct. 3 paragraful,,Să cunoască si să respecte prevederile următoarelor ordine si acte normative,, si alin. 5 si 22 paragraful,,Reglementări specifice,” din Fisa postului.
Din cuprinsul deciziei de sancționare și a raportului de cercetare întocmit în urma cercetării disciplinare prealabile, nr. A092/I/25/2013, se reține că reclamantul - mecanic de locomotivă -, a fost sancționat pentru săvârșirea în intervalul 01.11.-31.12.2012 a faptelor sus-menționate.
Potrivit art. 247 alin. 1 din Codul muncii, angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare angajaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă, ordinele si dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Din cele expuse mai sus rezultă că sancțiunile disciplinare pot fi aplicate numai în cazul săvârșirii cu vinovăție a unei fapte în legătură cu munca.
I. Prima faptă reținută în decizie se referă la supraalimentarea cu combustibil a rezervorului automotoarelor deservite și nesesizarea acestor aspecte deși salariatul a asistat la alimentare.
Din întregul material probator administrat în cauză se retine că prin Ordinul de serviciu nr. 1T/PR/151/30.10.2012 al Depoului CFR Călători Pitești s-a dispus obligativitatea ca mecanicii de locomotivă să verifice la predarea și luarea în primire a automotorului cantitățile de combustibil – motorină din rezervor, prin măsurare cu rigla gradată aflată în inventarul automotorului și să înscrie cantitățile de motorină în cm pe foaia de parcurs și în carnetul de bord, pentru diferențele constatate mecanicii urmând a întocmi rapoarte de eveniment. Atașat acestui ordin de serviciu este tabelul cu dimensiunile rezervoarelor automotoarelor și volumul în cmc, tabel ce a fost refăcut în data de 23.11.2012 prin actul 1T/PP/1061/2012 prim măsurarea dimensiunilor recipienților rezervoarelor. Cantitățile rezultate au fost înscrise pe cutia automotoarelor în dreptul rezervorului, respectiv maxim 300 litri – 250 kg si maxim 240 litri – 200 kg.
Ulterior, a fost emis ordinul de serviciu nr. 1T/PR/1554/14.11.2012 prin care s-a prevăzut obligația mecanicilor de locomotivă de a urmări efectuarea alimentării și confirmarea bonurilor de consum, fiind menționată expres interdicția manipulării instalațiilor de alimentare.
Modalitatea concretă în care se face alimentarea rezervoarelor automotoarelor a fost descrisă prin raportul de expertiză efectuat în cauză din care se reține că punctul de alimentare se află în incinta depoului CFR Marfă Piatra O. și este compus din: casa pompei de alimentare (stația de alimentare), în care se află pompa electrică, contorul de debit și un rezervor de umplere sub presiune din care se racordează trei conducte asigurate cu robineți. Conductele continuă prin subteran până la punctul de alimentare, la ieșirea din subteran fiind asigurate cu vane de închidere. Punctul de alimentare propriu-zis se află la cca 10 m distanță de casa pompei, iar conducta de alimentare a automotoarelor are lungimea de 4,5 m de la robinetul de închidere și diametrul interior de 34 mm, la capăt având montat un ștuț din țeavă metalică neasigurat cu supapă de închidere (ca în cazul locomotivelor diesel).
Pornind de la acest sistem de alimentare expertul a constatat că pe furtunul de alimentare rămâne cantitate reziduală de motorină care nu se poate introduce direct în rezervor, ci numai după golirea într-un vas aflat sub nivelul robinetului aflat la 60 cm sub nivelul înălțimii gurii de umplere a rezervorului (cantitatea de combustibil rămasă pe furtunul de alimentare putând ajunge până la 4 litri); există pierderi de combustibil pe la robineții exteriori; la alimentare nu se pot urmări simultan alimentarea în rezervor și indicațiile contorului de debit aflat în incinta stației de pompare aflat la cca 10 m; contorul de debit dă erori de măsurare, erorile în minus fiind produse când debitul pompei este mai mic. De asemenea, s-a menționat faptul că nu există posibilitatea concretă de a se urmări simultan cantitatea reală de combustibil alimentată în rezervor si indicațiile contorului de debit.
Coroborând aceste aspecte cu faptul că modalitatea de măsurare cu rigla gradată este dificilă datorită împrejurării că înălțimea rezervorului este mai mare decât lungimea riglei (cca 55 cm), poziționarea gurii de umplere imediat sub cutia automotorului face dificilă introducerea riglei, menținerea verticalității riglei se face manual fără exactitatea poziționării acesteia de către mecanic, declivitatea liniei pe care se află automotorul în momentul măsurării, rezultă că există mai multe elemente care au influență asupra preciziei măsurării cantității de combustibil alimentat.
Pe de altă parte, inexistenta supapei de închidere și pierderile de combustibil pe la robineții exteriori nu influentează cantitatea alimentată, iar cantitatea rămasă pe furtun influențează prima alimentare dacă furtunul a fost inițial gol, mecanicul trebuind să verifice furtunul și să supravegheze alimentarea, fiind singurul răspunzător de corectitudinea alimentării și de datele înscrise în foaia de parcurs.
Însă, expertul a luat în considerare toți acești factori, reținând o marjă de eroare în cazul măsurării cu rigla gradată de plus sau minus 3,5 litri. De asemenea, în mod corect nu au fost luate în considerare ca fiind depășiri imputabile ale consumului nici cantitățile înregistrate în perioada 01.11._12, întrucât acestea privesc o perioadă anterioară emiterii ordinului de serviciu nr. 1T/PR/1554/14.11.2012.
În speță, reclamantul nu poate fi exonerat de culpa legată de modul în care se făcea alimentarea cu combustibil, având în vedere că nu a dovedit că a făcut sesizări, respectiv rapoarte de eveniment cu privire la aspectele constatate cu ocazia alimentării automotoarelor cu combustibil și lubrifianți în intervalul 14.11. – 31.12.2012, deși avea astfel de atribuții. Reclamantul a recunoscut acest aspect prin nota explicativă din data de 14.01.2012 (răspunsul la întrebarea 5) – f. 225 dosar.
Potrivit constatărilor expertului și probelor administrate, este evident faptul că se poate reține vinovăția mecanicului în efectuarea unei alimentări defectuoase cu combustibil a rezervorului, deoarece acesta nu a semnalat că se confruntă cu probleme la stabilirea cantității de combustibil alimentată, respectiv că modalitatea de măsurare nu este sigură și că ar exista erori de măsurare în plus sau în minus, chiar admițând că stabilirea capacității rezervoarelor nu s-a făcut corect de către pârâtă.
A rezultat din verificările expertului că pentru determinarea capacității rezervoarelor pârâta a utilizat formula de calcul a volumului paralelipipedului (V=L x l x h litri), iar după compararea măsurătorilor pârâtei cu cele proprii si efectuarea calcului capacității rezervoarelor în varianta formulei reale, cu muchiile și colturile rotunjite, după caz, au rezultat diferențe. Astfel la AM nr. 903, 910, 915, 936, 946, 953 si 976, de același tip si cu rezervoare identice există diferențe de 29 litri = 24 kg (cap. Depou = 300 litri = 252 kg, cap. exp.=329 litri = 276 kg); la AM nr. 917 si 977 de același tip si cu rezervoare identice există diferențe de 10 litri = 9 kg (cap. Depou = 246 litri = 206 kg, cap. exp. = 256 litri = 215 kg); la AM 932 există diferențe de 41 litri = 34 kg (cap. Depou = 310 litri = 260 kg, cap. exp. = 351 litri = 294 kg).
Din ultimul supliment la raportul de expertiză rezultă faptul că la AM 918 capacitatea reală a rezervorului este de 328 litri = 276 kg, având în vedere că înălțimea de umplere, h=49 cm și nu 45 cm, cum în mod eronat se menționase în suplimentul anterior la raportul de expertiză.
Expertul a luat în calcul aceste deficiențe atât în ceea ce privește capacitatea rezervoarelor, cât și a modalității de efectuare a măsurătorilor, respectiv marja de eroare de aproximativ 3,5 l, cu excluderea supraconsumurilor din perioada 01.11._12 (care nu s-a aflat sub incidența ordinului de serviciu nr. 1T/PR/1554/14.11.2012), cu toate acestea a rezultat că reclamantul nu poate justifica cantitatea de 71 kg motorină, astfel că reclamantul a produs un prejudiciu pârâtei reclamante reconvențional în cuantum de 543,74 lei.
Din dispozițiile art. 11 lit. c din Instrucțiunile nr. 201/2007, rezultă că una dintre obligațiile personalului de locomotivă este aceea de utilizare corespunzătoare a combustibilului și lubrifianților folosiți pentru remorcarea trenurilor, respectiv pentru manevră, obligație instituită și prin fisa postului.
Din cele mai sus expuse se constată că înregistrarea unei cantități de combustibil peste capacitatea rezervorului se datorează unor factori imputabili, în condițiile în care deși stabilirea capacității rezervoarelor s-a făcut cu erori, aspecte care au fost avute în vedere de expert, totuși reclamantul a înregistrat diferențe imputabile în perioada analizată, a încălcat atribuțiile de serviciu, iar pe de altă parte acesta nu a semnalat prin rapoarte de eveniment că se confruntă cu probleme la alimentarea cu combustibil în perioada analizată, rațiuni pentru care instanța constată că reclamantul se face vinovat de săvârșirea acestei fapte reținute în sarcina sa.
Pe cale de consecință, se apreciază că se poate reține în sarcina reclamantului pârât reconvențional producerea unui prejudiciu reprezentând contravaloarea a 71 kg motorină în valoare de 543,74 lei, rezultat în urma efectuării expertizei, aferent perioadei 14.11.-31.12.2012.
Potrivit prevederilor art. 254 alin. 1 din Codul muncii pentru a exista răspunderea patrimonială este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba; fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția salariatului.
Aceste condiții trebuie analizate de instanța de judecată pentru a stabili în mod corect răspunderea salariatului, sarcina probei elementelor de mai sus revenind angajatorului, conform dispoziției de ordin general aplicabilă în raporturile de muncă din art. 272 Codul muncii.
Numai întrunirea cumulativă a acestor condiții atrage răspunderea patrimonială a salariaților în temeiul prevederilor art. 254 din Codul muncii, iar răspunderea este exclusă în lipsa a cel puțin uneia dintre aceste condiții.
Analizând îndeplinirea acestor condiții, se reține că în ceea ce privește condiția calității de salariat a persoanei care a produs prejudiciul, respectiv persoana care este parte a unui raport juridic de muncă, aceasta este îndeplinită.
Raportat la condiția faptei ilicite a salariatului să fie săvârșită în legătură cu munca sa, se reține că pentru stabilirea răspunderii patrimoniale, caracterul ilicit al faptei se analizează în raport cu obligațiile de serviciu, ce decurg din contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern. Un reper esențial este, din acest punct de vedere, fișa postului. Pârâta a făcut dovada sarcinilor de serviciu ale salariatului a căror neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare au cauzat prejudicii. Personalul de locomotivă avea ca sarcină să măsoare nivelul motorinei din rezervor înainte de alimentare și cunoscând care este capacitatea acestuia, să determine cantitatea de motorină alimentată, sarcină pe care reclamantul nu a dovedit că și-a îndeplinit-o corespunzător.
Prejudiciul, o altă condiție a angajării răspunderii patrimoniale reprezintă acea modificare a patrimoniului care se realizează atât prin diminuarea activului, urmare a săvârșirii unei fapte ilicite, sau prin creșterea pasivului. Potrivit expertizei efectuate în cauză, la care reclamantul pârât reconvențional nu a mai formulat obiecțiuni, s-a stabilit o valoare a prejudiciului produs în cuantum de 543,74 lei.
Sunt îndeplinite și condițiile existenței raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul cauzat, fiind dovedit rezultatul dăunător care se concretizează într-o pagubă cu valoare economică generată de salariat din vina și în legătură cu munca sa, precum și cea a vinovăției, care constă în atitudinea psihică a persoanei față de fapta sa și consecințele ei păgubitoare.
Se apreciază astfel că sunt îndeplinite și condițiile existenței raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul cauzat, fiind dovedit rezultatul dăunător care se concretizează într-o pagubă cu valoare economică generată de salariat din vina și în legătură cu munca sa, dar și cea a vinovăției care constă în atitudinea psihică a persoanei față de fapta sa și consecințele ei păgubitoare.
Cum în speță sunt întrunite toate condițiile cerute pentru atragerea răspunderii patrimoniale a reclamantului pârât reconvențional și nu există cauze care să înlăture caracterul ilicit al faptei, va fi admisă cererea reconvențională și obligat reclamantul pârât reconvențional la plata sumei de 543,74 lei.
II. Referitor la celelalte fapte reținute în decizia de sancționare, respectiv că nu s-au completat corespunzător bonurile de alimentare, acestea fiind completate de distribuitor și nu s-au completat instrucțional foile de parcurs, se reține că reclamantul nu a infirmat aceste susțineri, dar a invocat că aceste fapte nu sunt de o gravitate care să atragă sancționarea disciplinară în condițiile în care a semnat indescifrabil acest bon, iar referitor la acuzația că nu au completat instrucțional foile de parcurs a susținut că riglele cu care au fost dotați nu reprezintă aparate de măsură a capacității rezervoarelor și în scurt timp s-au deteriorat astfel că nu au mai putut trece în foaia de parcurs înălțimea cantității de motorină astfel cum s-a cerut la pct.F din actul de constatare.
Nu se poate reține această susținere deoarece potrivit art. 247, alin. (2) din Codul muncii - Abaterea disciplinara este o faptă în legătură cu munca și care constă . inacțiune săvârșita cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Prin urmare, nu numai faptele săvârșite intenționat, dar și cele săvârșite din neglijentă, dacă sunt repetate sau nu sau dacă sunt de o gravitate redusă sau mai mare, în raport cu circumstanțele cauzei, pot fi sancționate disciplinar. La aprecierea vinovăției, angajatorul va ține cont de specificul postului și de așteptările pe care le poate avea în mod normal de la ocupantul acestui post.
Conduita care poate fi sancționată prin emiterea deciziei de sancționare disciplinară constă într-o încălcare a obligațiilor de serviciu, inclusiv a normelor de comportare în unitate. D. urmare, nerespectarea normelor și instrucțiunilor legate de prestarea muncii pot fi considerate motive pentru sancționarea disciplinară a salariatului.
Contestatorul cunoștea obligațiile care îi reveneau în ceea ce privește completarea foilor de parcurs, respectiv de a completa cantitățile de combustibil înainte și după alimentare, respectiv înălțimea cantității de motorină din rezervor, dar și în ceea ce privește bonul de alimentare, respectiv de a menționa numele și prenumele însă nu le-a respectat, recunoscând acest aspect prin nota de relație nr.A312/_, răspunsul la întrebarea 6 - fila 228 și prin nota explicativă ( răspunsul la întrebarea 6).- fila 225.
Potrivit Instrucției 201/2007- Instrucțiuni de completare a formularului „Foaie de parcurs”, anexa 1, cap. III, art. 19, pct. (3),,La luarea în primire a locomotivei în tranzit într-o stație, mecanicul va înscrie în rubrica „mențiuni la îndrumare/sosire”: mențiunile „primit locomotiva în stația........ la data......ora........” va semna de primire și va solicita celuilalt mecanic semnătura de predare a locomotivei.
(4) La predarea locomotivei în tranzit într-o stație, mecanicul va înscrie în rubrica „mențiuni la îndrumare sosire”: mențiunile „predat locomotiva în stația........ la data......ora........” va semna de predare și va solicita celuilalt mecanic semnătura de primire,, si art.20 - (1) În cap. IV al formularului Foaia de parcurs se vor completa date privind alimentarea cu combustibili, lubrifianți și apă tehnologică a locomotivelor și vagoanelor WIT.
(3) Pe bonurile de consum mecanicul va completa următoarele rubrici:
a) „. „număr foaie” - coloanele 0-4 - cu . numărul foii de parcurs pe care-l va prelua din rubrica similară din cap. I al formularului Foaia de parcurs - coloanele 0-4;
b) „cod locomotivă” - coloanele 5-11 - cu codul locomotivei respective;
c) „cod unitate de domiciliu locomotivă” - coloanele 13-17 - cu codul unității de tracțiune de care aparține locomotiva, același ca în rubrica similară din cap. I în coloanele 13-17;
d) „data” - coloanele 26-29 - cu ziua și luna când se face alimentarea locomotivei.
(4) După alimentarea locomotivei, mecanicul verifică datele înscrise de gestionar pe bonul de consum, după care își va înscrie numele, prenumele și va semna în rubrica „mecanic” din partea de jos a bonului.
Aceste obligații au fost recunoscute și de martorul audiat în cauză, M. C., care a arătat că el le îndeplinea, menționând de fiecare dată în foaia de parcurs și bonul de alimentare cantitatea alimentată care rezulta din interpretarea gradației ceasului pompei de alimentare.
În raport de prevederile instrucționale menționate anterior și având în vedere că potrivit fisei postului – cap. reglementări specifice, pct. 5 contestatorul are ca obligații respectarea acestor dispoziții, se apreciază că acesta se face vinovat de săvârșirea abaterilor disciplinare reținute în sarcina sa.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul B. G., arătând că,
In fapt, prin sentința atacata i s-a respins contestația formulata pe motiv ca se face vinovat de săvârșirea faptelor imputate de către angajator iar pe cale de consecința s-a admis cererea reconventionala a paratei.
Motivele respingerii cererii sunt contradictorii.
Cu toate ca expertiza de specialitate efectuata in cauza a arătat modalitatea concreta in care se face alimentarea automotoarelor,
- O persoana nu poate urmări simultan cantitatea reala de motorina alimentata in rezervor si indicațiile contorului de debit;
- Modalitatea de măsurare cu rigla gradata este dificila si uneori imposibila ( unele automotoare au gatul rezervorului înclinat);
- Exista pierderi de combustibil pe la robinetii exteriori;
- Furtunul de alimentare nu are supapa de inchidere iar cantitatea de motorina rămasa pe furtul influențează cantitatea de combustibil alimentat,
Instanța de fond a omologat ultimele concluzii ale raportului de expertiza, găsindu-l
vinovat ca a alimentat cu motorina peste capacitatea rezervoarelor.
A fost sancționat ca nu a făcut sesizări cu privire la modul defectuos in care se face alimentarea . Conform declarațiilor martorului audiat in cauza, a adus la cunoștința conducerii modul de alimentare ( pierderi motorina, contor debit invechit si neomologat, etc ) iar aceștia au făcut la rândul lor sesizare scrisa către conducerea Depoului.
Instanța de fond a reținut ca a manipulat instalația de alimentare, respectiv ca a ținut furtunul in mana. Din expertiza tehnica efectuata in cauza, rezulta ca nu exista posibilitatea concreta ca o singura persoana - gestionarul, sa efectueze procesul de alimentare .
Insasi instanța de judecata, concretizează ca„ inexistenta supapei de inchidere si pierderile de combustibil pe la robinetii exteriori nu influențează cantitatea de motorina alimentata, iar cantitatea rămasa pe furtun influențează prima alimentare daca furtunul a fost inițial gol, MECANICUL TREBUIND SA VERIFICE FURTUNUL si sa supravegheze alimentarea, fiind singurul răspunzător de corectitudinea alimentarii si de datele înscrise in foaia de parcurs.
Referitor la celelalte fapte, ca nu a completat corespunzător bonurile de alimentare si nici foile de parcurs, in mod eronat instanța de fond a tras concluzia că a recunoscut săvârșirea acestor fapte. Pe tot parcursul cercetării disciplinare si pe tot parcursul cercetării judecătorești nu a recunoscut că este vinovat de săvârșirea acestor fapte. Înlocuirea sancțiunilor primite cu avertismentul a fost o teza subsidiara a contestației formulate.
Este adevărat ca pe unele bonuri nu și-a scris citeț numele si prenumele insa, ca și ordinul de a nu pune mana pe instalație si acela de a se scrie numele pe bonuri a fost unul de domeniul s.f-ului, atâta timp cat acest bon de alimentare se afla în subsol partea dreapta a foii de parcurs, in stânga sus pe foaie trecându-și de fiecare data, numele si prenumele citeț .
In concluziile puse de apărător, acesta chiar a insistat ca instanța de fond sa verifice cu atenție foile de parcurs completate si sa observe ca toate acestea sunt completate conform instrucțiunilor - ora sosirii, ora plecării, înălțime cantitate motorina, nume, prenume, etc .
A solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii și respingerii cererii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată..
În drept, apelul este întemeiat pe prevederile art.480 C.pr.civ.
Intimata pârâtă a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală..
Examinând sentința criticată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că nu există motive de nelegalitate și netemeinicie a sentinței atacate, prima instanță stabilind în mod corect situația de fapt și aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale în materie.
Astfel, în ceea ce privește motivarea sentinței de respingere a contestației reclamantului, criticile apelantului sunt total nefondate, hotărârea atacată fiind amplu motivată, cuprinzând considerentele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția pronunțată, astfel cum prevede art. 425 alin. 1 lit. b din Cod de procedură civilă, Curtea constatând că nu există motive contradictorii, astfel cum susține, în mod generic, apelantul.
Sentința se întemeiază pe probele administrate în cauză, înscrisuri, martori, expertiză – contrar susținerilor din apel; chiar dacă, aparent, există unele inadvertențe la care face trimitere apelantul, Curtea, coroborând aceste probe, apreciază că prima instanță a stabilit o situație de fapt corectă, în sensul că reclamantul a săvârșit abateri disciplinare, care, în raport de gravitatea lor, au atras aplicarea unei sancțiuni disciplinare proporționale, aceea a reducerii salariului de bază cu 10 %, pe o perioada de 3 luni.
Astfel, Curtea reține că sancțiunea disciplinară dispusă prin decizia contestată, cu toate consecințele ce decurg din aceasta, este temeinică și legală, fiind confirmată de probele administrate în cauză și în conformitate cu dispozițiile legale în materie, art. 247 alin. 1 din Codul muncii, care prevede că angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare angajaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă, ordinele si dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Susținerea apelantului că în mod eronat instanța de fond a tras concluzia că a recunoscut săvârșirea faptei că nu a completat corespunzător bonurile de alimentare si nici foile de parcurs este nefondată deoarece în nota explicativă de la fila 225 dosar fond, la întrebările nr. 5 și 6 a arătat că nu a întocmit rapoarte de eveniment despre neregulile apărute la alimentare și că nu trecut numele și prenumele pe bonuri conform Instr. 201, cap. 3, art. 20.
Prin urmare, nu există motive de nelegalitate și netemeinicie a sentinței, nici din acest punct de vedere.
În raport de considerentele expuse, în baza art. 480 Cod proc. civ., apelul va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul B. G., împotriva sentinței civile nr. 1688/04.12.2014, pronunțată de Tribunalul O. – Complet Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ /2014, în contradictoriu cu intimatele pârâte S. Națională de T. Feroviar de Călători „CFR Călători” și S. de T. Feroviar de Călători C. .
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 08.04.2015.
Președinte, Judecător,
C. T. L. E. Grefier,
I. B.
Red. Jud.LE / 7 mai 2015
Tehn. red. IB / 2 ex
Jud fond OM P.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 390/2015. Curtea de Apel... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
