Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 5376/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5376/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 7505/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1829
Ședința publică de la 07 Aprilie 2015
Președinte: - Florența C. C.
Judecător: - N. D.
Grefier: - A. P.
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâtul C. L. ȚICLENI, cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr. 5376/18.12.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT GORJ pentru membrul de sindicat C. F., cu sediul în Tg. J., ., jud. Gorj și intimata pârâtă ȘCOALA G. NR 1 ȚICLENI, cu sediul în Țicleni, ., jud. Gorj, având ca obiect drepturi bănești - plata dobânzii legale.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că apelul este declarat și motivat în termenul legal, precum și solicitarea apelantului pârât de judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, după care;
Instanța, luând act de solicitarea apelantului pârât de judecare a cauzei în lipsă și apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări asupra apelului formulat în cauză.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj la data de 29.09.2014, sub nr._, reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj, în numele membrului de sindicat C. F., în contradictoriu cu pârâții Școala G. nr.1 Țicleni și C. L. Țicleni, a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata dobânzii legale pentru sumele datorate conform sentinței nr.1179/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ , sentinței nr.647/23.02.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, și sentinței nr.3556/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, pe ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei cereri și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Prin sentința nr.5376 din 18 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Țicleni, în ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.3865/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, invocată din oficiu, și s-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul C. L. Țicleni, cu privire la aceste pretenții, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj, C.U.I._, cu sediul în Târgu-J., ., județul Gorj, în numele membrului de sindicat C. F., cu domiciliul în Țicleni, ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâții Școala G. nr.1 Țicleni cu sediul în Țicleni, ., județul Gorj, și C. L. Țicleni, cu sediul în Țicleni, județul Gorj.
Au fost obligați pârâții Școala G. nr.1 Țicleni și C. L. Țicleni la plata către membrul de sindicat C. F. a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.1179/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ , de la data de 29.09.2011 și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale și în baza sentinței nr.647/23.02.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data pronunțării sentinței și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
A fost obligată pârâta Școala G. nr.1 Țicleni la plata către membrul de sindicat C. F. a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.3556/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data pronunțării sentinței și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
S-au respins restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Tribunalul, având în vedere excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată din oficiu, s-a pronunțat cu precădere asupra acestei excepții, conform art.248 alin.1 Cod de procedură civilă
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății, astfel cum rezultă din prevederile art.36 din Codul de procedură civilă.
Pârâtul C. L. Țicleni este chemat în judecată în calitate de debitor al obligației de plata a unor drepturi bănești stabilite prin hotărâre judecătorească, pentru repararea, în temeiul răspunderii delictuale, a prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării, respectiv executării cu întârziere a obligației stabilite prin hotărâre judecătorească.
Prin sentința nr.1179/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ au fost obligați pârâții Școala Generală nr.1 Țicleni și C. L. Țicleni sa calculeze si sa plătească reclamantei C. F. diferența dintre drepturile salariale cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2008 pentru aprobarea O.G. nr.15/2008 și cele încasate începând cu data de 01.10.2008, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație de la data datorării la data plății efective.
Prin sentința nr.647/23.02.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ a fost obligată pârâta Școala Generală nr.1 Țicleni să emită o nouă decizie privind stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei C. F. pentru anul 2010, decizie care să aibă în vedere drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.1179/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, au fost obligați pârâții Școala Generală nr.1 Țicleni și C. L. Țicleni să plătească reclamantei C. F. diferența dintre drepturile bănești astfel stabilite și cele primite, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății.
De asemenea, prin sentința nr.3556/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ a fost obligată pârâta Școala G. nr.1 Țicleni să emită o nouă decizie privind stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei C. F. pentru perioada 01.01._11, decizie care să aibă în vedere drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.647/23.02.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, a fost obligată pârâta Școala G. nr.1 Țicleni să calculeze și să plătească reclamantei C. F. diferența dintre drepturile bănești astfel stabilite și cele primite pentru perioada 01.01._11, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății, iar C. L. Țicleni a fost obligat la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi bănești.
Sentințele menționate mai sus sunt irevocabile.
În aplicarea prevederilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală, putând fi acordate creditorului daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale.
Văzând sentințele menționate mai sus, se observă că prin primele două sentințe pârâtul C. L. Țicleni a fost obligat la plata unor drepturi bănești către reclamanta C. F., dobândind calitatea de debitor al acesteia pentru obligația de plată stabilită în sarcina sa de instanță, însă, prin cea de a treia sentință, C. L. Țicleni a fost obligat la alocarea către unitatea de învățământ a fondurilor necesare plății drepturilor bănești cuvenite reclamantei, astfel că între C. L. Țicleni și reclamanta C. F. nu s-a stabilit un raport obligațional direct.
În consecință, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Țicleni, în ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.3556/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, invocată din oficiu, și a fost respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul C. L. Țicleni, cu privire la aceste pretenții, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art.1082 din vechiul Cod civil, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar, conform art.1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.
În același sens sunt și prevederile art.1531 din Codul civil din 2009, conform cărora:
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării
(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.
În baza art.1535 din Codul civil din 2009, se pot solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.
În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.
Potrivit art.1 alin.1 din O.U.G. nr.71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra compatibilității modalității de eșalonare a plății drepturilor salariale stabilită prin O.U.G. nr.71/2009 cu prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale (decizia din 4 septembrie 2012 in Cauza D. D. D. si alții împotriva României, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 17 octombrie 2012).
Prin Decizia nr.2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, si a stabilit că: “În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperita doar pierderea efectiva, în temeiul art.1 alin.(3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului Cât privește existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu se poate reține că Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009 reprezintă un caz fortuit care sa răstoarne prezumția relativa de culpa a debitorului in executarea obligației, întrucât acestui element ii lipsesc doua caracteristici esențiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita așteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art.44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate” si faptul ca măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Din conținutul acestei decizii rezultă că executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală.
Conform regulilor răspunderii delictuale, debitorul este de drept în întârziere, de la momentul săvârșirii faptei considerate a fi ilicite, fără a fi necesar să fie pus întârziere.
Astfel cum s-a reținut mai sus, pârâții au fost obligați prin hotărâre judecătorească la plata unor drepturi bănești către membru de sindicat C. F.. O parte din sumele datorate au fost achitate cu întârziere, restul rămânând neachitat, astfel că pârâții sunt în culpă pentru neexecutarea, respectiv executarea cu întârziere a obligației de plată a drepturilor bănești datorate în temeiul hotărârilor judecătorești.
Hotărârile judecătorești prin care s-a stabilit obligația de plată a pârâților au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar, conform art.274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în aceasta materie sunt executorii de drept. Așadar, pârâții aveau obligația de a-si executa obligațiile de la momentul pronunțării sentințelor, dată la care sentințele erau executorii.
Față de cererea de acordare a dobânzii pe ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii și până la data plății efective a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, dobânda legală aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.1179/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, se va acorda începând cu data de 29.09.2011 și până la data plătii sumelor datorate în temeiul hotărârii judecătorești.
Cu privire la dobânda aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.647/23.02.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ și sentința nr.3556/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, aceasta se va acorda începând cu data pronunțării titlului executoriu (de la aceasta data si până la data introducerii acțiunii trecând o perioada mai mică de 3 ani) și până la achitarea sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Împotriva sentinței a formulat apel pârâtul C. L. ȚICLENI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, a arătat că, prin definiție, raporturile juridice de muncă au caracter „intuituu personae", presupunând existența numai a două părți contractante spre deosebire de raporturile juridice civile și cele comerciale.
Prin definiția dată de art.10 din Codul Muncii „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumită salariu" și art. 157 - (1) „Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați și reprezentanți ai acestora" rezultă încă o dată lipsa calității Consiliului local în ceea ce privește acordarea drepturilor salariale.
Mai mult decât atât, Legea bugetului de stat pe anul 2013, în speță Legea nr.356/2013, prevede la art.5 următoarele:
C. local nu are calitatea de a acorda drepturi salariale personalului din învățământ, deoarece nu are calitatea de angajator în contractul individual de muncă și nu este nici semnatar al contractului colectiv de muncă, care este, conform art. 236 - „convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală, pe de o parte și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizare, precum și alte drepturi și obligații ce decurg și din raporturile de muncă".
Mai mult decât atât, C. local nu are un buget propriu, nu are conturi în bancă și cu atât mai puțin un patrimoniu, deci nu poate avea capacitate de exercițiu într-o astfel de cauză.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art. 10 și art. 14 din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, în speță, unitatea de învățământ.
Conform art. 104 din Legea 1/2011, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale pentru:,,a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum contribuțiile aferente acestora."
În același sens, erau și prevederile legislației anterioare și anume: Conform art. 16 din H.G. nr.2192/2004, pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat și art. 167, alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995 „Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii".
Potrivit acestor prevederi legale, C. local are rol de intermediar și doar distribuie aceste sume alocate de bugetul de stat pentru învățământ. În condițiile în care sumele alocate de la bugetul de stat includ și sporurile cerute de reclamant, C. local le distribuie către aceștia în același cuantum.
Mai mult, conform art. 167, alin. 13 și 14 din Legea învățământului nr. 84/1995 prevedea:„ (13) Finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se face pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ. Contractul se încheie în maxim 30 de zile de la data aprobării bugetului local. Sumele reprezentând finanțarea de bază și finanțarea complementară se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli.(14) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat, conform normelor metodologice de finanțare a învățământului preuniversitar, se aprobă și se execută potrivit prevederilor legale în vigoare”.
Din prevederile de mai sus, consideră că obligația de calculare a salariilor revine fiecărei unități de învățământ, C. local alocând aceste sume în mod global, în cuantumul solicitat de unitățile de învățământ prin bugetul de cheltuieli prezentat.
Prin urmare, C. L. al Orașului Țicleni nu poate plăti drepturi salariale cadrelor didactice sau nedidactice din învățământul preuniversitar, deoarece nu îi incumbă o atare situație, nici în considerarea unui acord contractual și nici în virtutea legislației în vigoare.
Mai mult decât atât, C. L. al Orașului Țicleni este în imposibilitate să calculeze drepturile salariale sau de altă natură ale personalului din învățământ, atât timp cât nu deține nici cele mai mici date cu privire la persoana reclamantului, respectiv dacă este cadru didactic, ce grad are, dacă este director, contabil sau altceva, dacă lucrează cu normă întreagă sau nu, dacă are ore suplimentare, concedii medicale sau de altă natură, etc.
Nici în ceea ce privește obligarea Consiliului L. al Orașului Țicleni să aloce sumele necesare plății drepturilor solicitate nu poate fi primită, deoarece, așa cum s-a arătat, nu există nici un fel de raport juridic între reclamant și această instituție, iar potrivit legii, contravaloarea acestor drepturi se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
În ceea ce privește o eventuală apărare pe fondul cauzei, a arătat instanței de judecată imposibilitatea C. L. al Orașului Țicleni de a o formula, tocmai pentru motivele prezentate mai sus.
Față de cele de mai sus, a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
Intimații nu au depus întâmpinare.
Apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală pasivă a consiliului local vizează procedura de alocare a sumelor reprezentând drepturile salariale și era conferită de atribuțiile privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, astfel cum erau ele reglementate de OG nr. 32/2001 care stabilea la art. XIII faptul că finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ – teritoriale, conform dispozițiilor art. 167 alin. 1 din Legea 84/1995.
În raport de normele metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, aprobate prin HG nr. 538/2001 și modificate prin HG nr. 174/2003, principalele instituții cu rol în stabilirea, calcularea, aprobarea și plata salariului pentru personalul din învățământul preuniversitar erau: unitatea de învățământ, consiliul local și primarul.
În baza acestor norme metodologice, fiecare instituție de învățământ avea obligația să-și întocmească bugetul propriu (art.8) .
Bugetele elaborate de instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se prezentau autorității administrației publice locale în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat și a proiectelor bugetelor locale ( art. 16 ). După aprobarea legii bugetului de stat, C. Județean repartiza sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele unităților administrației – teritoriale și în cadrul acestora, pe fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat.
Consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat, după adăugarea sumelor necesare pentru finanțarea complementară, comunica bugetele aprobate conform legii, instituțiilor de învățământ și trezoreriilor la care acestea sunt arondate ( art.18 ).
Și în Legea nr.1/2011 se regăsesc dispoziții similare. Astfel potrivit art. 104 - (1) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale; (2) Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;(5) Finanțarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratelor școlare județene, respectiv a Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
Art. 110 - (1) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de către fiecare unitate de învățământ preuniversitar, conform normelor metodologice de finanțare a învățământului preuniversitar elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, se aprobă și se execută conform legii.
De asemenea, HG. Nr. 1395/2010, prevede că finanțarea cheltuielilor cu salariile stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, se face pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar.(2) Standardele de cost pe elev/preșcolar se determină, pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcție de numărul de elevi, de limba de predare, de alți indicatori specifici de învățământ și de mediul urban/rural. (3) Finanțarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
Din toate aceste prevederi legale, reiese că apelantul are atribuții în ce privește finanțarea cheltuielilor de personal din unitățile de învățământ preuniversitar, ceea ce justifică calitatea sa procesuală pasivă.
Așa cum se observă, obligația de plată a drepturilor salariale către personalul didactic este o obligație complexă, care cuprinde in conținutul său obligații legale distincte, ce aparțin unor titulari diferiți, fiecare dintre aceștia fiind ținuți de îndeplinirea obligației proprii, în lipsa căreia nu se poate îndeplini rezultatul legal urmărit, plata salariului.
Obligând atât unitatea de învățământ cât și C. L. să plătească reclamantei creanța accesorie drepturilor salariale, constând în dobânzi, instanța de fond trebuia să aibă în vedere obligațiile legale distincte ce revin fiecăreia dintre pârâte astfel cum au fost mai sus descrise și nu obligarea sa la plata efectivă, materială a dobânzii.
Consiliului local îi revine obligația de a aloca sumele de bani după primirea lor de la bugetul de stat, iar nu de a le plăti efectiv.
În raport de aceste prevederi legale, se constată că are calitate procesuală pasivă în cauză C. L. al Orașului Ticleni, doar în ce privește obligația de alocare a sumelor de bani.
Față de aceste considerente, în baza art.480 Cod pr. civ., se va admite apelul, se va schimba în parte sentința atacată în sensul că înlătură obligația pârâtului C. L. Țicleni de plată a dobânzii legale aferente sumelor datorate prin sentințele nr. 1179/29.04.2010 și nr. 647/23.02.2012, pronunțate de Tribunalul Gorj și va obliga apelantul pârât C. L. Țicleni la alocarea sumelor necesare plății acestor dobânzi. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâtul C. L. ȚICLENI, cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr. 5376/18.12.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT GORJ pentru membrul de sindicat C. F., cu sediul în Tg. J., ., jud. Gorj și intimata pârâtă ȘCOALA G. NR 1 ȚICLENI, cu sediul în Țicleni, ., jud. Gorj.
Schimbă în parte sentința atacată în sensul că înlătură obligația pârâtului C. L. Țicleni de plată a dobânzii legale aferente sumelor datorate prin sentințele nr. 1179/29.04.2010 și nr. 647/23.02.2012, pronunțate de Tribunalul Gorj și obligă apelantul pârât C. L. Țicleni la alocarea sumelor necesare plății acestor dobânzi.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Aprilie 2015.
Președinte, Florența C. C. | Judecător, N. D. | |
Grefier, A. P. |
Red.jud.N.D.
Tehn.M.D.5 ex
J.f.C.N.B.
20.04.2015
| ← Contestaţie decizie de sancţionare. Hotărâre din 08-04-2015,... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
