Obligaţie de a face. Decizia nr. 5903/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5903/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 26-11-2015 în dosarul nr. 5903/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 5903
Ședința publică de la 26 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. L. N. A.
Grefier M. V. A.
*************************
Pe rol, fiind rezultatul dezbaterilor din ședința publică din data de 19 Noiembrie 2015, privind judecarea apelului formulat de reclamant R. I. M., cu domiciliul în Motru, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 2479/28 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât P. C., cu sediul în Tg-J., Siret, nr. 28, Județul Gorj, având ca obiect drepturi bănești spor condiții deosebite de 15%.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică din data de 19 Noiembrie 2015, au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra apelului civil de față
Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr. 2479 de la 28 mai 2015 a respins acțiunea formulată de reclamanta R. I.-M., CNP_, cu domiciliul în Motru, ., ., ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtul P. C. TG.J., cu sediul în Tg.J., ., județul Gorj.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că reclamanta R. I. - M. este angajată în cadrul Palatului C. Tg-J., în funcția de magaziner, așa cum rezultă din adeverința nr. 1546/22.10.2014 emisă de această unitate de învățământ (fila 6 din dosar).
Prin acțiunea de față, reclamanta a solicitat plata sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare în cuantum de 15%, din luna iunie 2013 și până în prezent, a diferențelor rezultate din actualizarea sumelor conform ratei inflației, de la scadență și până la data înregistrării cererii de chemare in judecată, precum și la plata dobânzii legale pentru sumele solicitate, începând cu data înregistrării cererii de chemare în judecată și până la data plătii efective.
Instanța a reținut că, potrivit art. 30 alin. 5 din Legea nr. 330/2009, în anul 2010 personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel
a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;
b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.
Potrivit art. 14 alin. 1 din Anexa nr. II din Legea nr. 284/2010, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. La alineatul 2 se prevede că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea partenerilor sociali, în limita prevederilor din regulamentul prevăzut la art. 21 din prezenta lege, elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
De asemenea, instanța a reținut că, începând cu 13 mai 2011, salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar a fost reglementată de Legea nr. 63/2011.
La anexa nr.5 din Legea nr.63/2011 se prevede metodologia de calcul al drepturilor salariale ce se acordă personalului didactic și personalului didactic auxiliar din învățământ, iar la cap. I, art. 9 pentru personalul didactic, respectiv cap. II, art.6 pentru personalul didactic auxiliar, se prevede că:
„1) În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază calculat ca sumă între lit. A, B, C, D, E ale art. 3, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea partenerilor sociali, în limita prevederilor din regulamentul aprobat, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
(3) Până la aprobarea regulamentului prevăzut la alin. (2), sporurile pentru condiții de muncă, aprobate în condițiile legii, se acordă numai persoanelor care au beneficiat de aceste sporuri și numai în măsura în care activitatea se desfășoară în aceleași condiții.”
Dispozițiile legale enunțate reglementează condițiile în care persoanele care își desfășoară activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare pot primi un spor de până la 15% din salariul de bază.
Așadar, până la aprobarea regulamentului, prin care să se stabilească locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a sporului, acesta se acordă numai persoanelor care au beneficiat de aceste sporuri și numai în măsura în care activitatea se desfășoară în aceleași condiții.
Până în prezent acest regulament nu a fost aprobat, astfel că sporul pentru condiții vătămătoare poate fi acordat ,,numai persoanelor care au beneficiat de aceste sporuri și numai în măsura în care activitatea se desfășoară în aceleași condiții”.
În speță, P. C. Tg-J. a acordat spor de calculator prin decizia nr.18/28.02.2009 (fila 42), în care se regăsește și reclamanta.
Așa cum a rezultat din adresa nr. 930/20.05.2015 (fila 40 din dosar), începând cu data de 01.01.2010, s-a sistat acordarea sporului de calculator prin neaprobarea statului de plată.
Ulterior, P. C. Tg-J. a emis decizia nr.138/30.03.2012, prin care a aprobat regulamentul de acordare a sporului pentru condiții vătămătoare în cuantum de 10%, acest spor fiind acordat și reclamantei până în luna mai 2013 inclusiv, iar începând cu luna iunie 2013 nu i s-a mai acordat acest spor, fapt ce rezultă din statele de plată aferente lunilor mai și iunie 2013 (7-12 din dosar).
Așadar, în anii 2010 și 2011, reclamanta nu a beneficiat de spor pentru condiții vătămătoare.
Prin urmare, instanța a reținut că reclamanta nu beneficia de spor pentru condiții vătămătoare la data intrării în vigoare a Legii nr.63/2011, astfel că, față de prevederile art.6 alin.3 din anexa 5 cap. II Legea nr.63/2011, nu era îndreptățită la acordarea acestui spor nici ulterior intrării în vigoare a acestei legi.
În ceea ce privește art.34 alin.2 lit. c din contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate în învățământ preuniversitar, înregistrat la M.M.F.P.S sub nr._/02.11.2012, încheiat pe o perioadă de 1 an, invocate de reclamant, instanța reține că aceste dispoziții prevăd că ,,pe lângă salariul de baza personalul didactic auxiliar beneficiază, după caz, de sporuri pentru condiții de muncă".
Prevederile enunțate nu obligă însă la acordarea sporurilor pentru condiții de muncă în orice situație, cu nerespectarea limitelor și condițiilor prevăzute de lege, în speță art.6 alin.3 din anexa 5 cap. II Legea nr.63/2011, după cum rezultă din folosirea sintagmei ,,după caz”.
De asemenea, contractele colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot cuprinde clauze referitoare la drepturi în bani și în natură, altele decât cele prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal, conform art.138 alin.1 din Legea nr.62/2011, iar, în conformitate cu prevederile alin.3, „drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor și nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime și maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective, dar numai între limitele legale”.
Așa cum se menționează la alin.2 al aceluiași articol, „prin excepție de la prevederile art.129 alin. (3) contractele colective de muncă în sectorul bugetar se negociază, în condițiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor de credite, în limitele și în condițiile stabilite prin acestea”.
Totodată, potrivit disp. art.132 alin.1 din Legea nr.62/2011, „clauzele contractelor colective de muncă pot stabili drepturi și obligații numai în limitele și în condițiile prevăzute de lege”.
Prin urmare, instanța a reținut că reclamanta face parte din personalul contractual din sectorul bugetar, fiind de esența regimului juridic al drepturilor salariale ale personalului bugetar faptul că aceste drepturi se stabilesc prin lege, în limite precise, care nu pot fi modificate prin contractele colective de muncă.
Față de considerentele expuse, instanța a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta R. I.-M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că prin cererea de chemare în judecată a solicitat, obligarea intimatei la plata sporului la salariu pentru condiții periculoase sau vătămătoare, în cuantum de 15 % dinsalariul de bază ce le-a fost sistat din luna iunie 2013 până în prezent.
A susținut apelanta că instanța de fond în mod greșit a respins cererea de chemare în judecată pe motivul că nu a beneficiat de sporul de condiții vătămătoare de muncă anterior intrării în vigoare a Legii 63/2011, respectiv anul 2010-2011.
Acest spor pentru condiții vătămătoare este prevăzut în Legea nr.63/2011 privind încadrarea și salarizarea personalului didactic din învățământ, care la art.2 alin. 3) din anexa nr.5 prevede :„Pe lângă salariul de bază definit potrivit art. 2), se acordă, după caz, indemnizația de zone izolate, spor de practică pedagogică, spor de predare simultana, compensații tranzitoriu, spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare, spor de vechime în muncă."
Aceleași drepturi se regăsesc transpuse și în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate în Învățământ Preuniversitar înregistrat la M.M.F.P.S - sub nr._/02.11.2012 care în Capitolul IV intitulat „Salarizarea și alte drepturi salariale ", la art.34 alin.l) lit.c) prevede:,, pe lângă salariul de bază personalul didactic beneficiază, după caz, de sporuri pentru condiții de muncă ".
In drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 466-482 Cod procedură civilă.
Curtea, analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, în limitele efectului devolutiv prevăzut la art.477-478 Cod procedură civilă, apreciază că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea formulată reclamanta solicită în principal plata diferențelor salariale neacordate reprezentând spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare, în cuantum de 15%, începând cu luna iunie 2013 și până la data pronunțării sentinței.
În motivarea în drept a acțiunii, reclamanta a invocat prevederile Anexei nr. 5 din Legea nr. 63/2011 referitoare la salarizarea personalului didactic auxiliar, iar intimata pârâtă nu a contestat că salarizarea acesteia s-a făcut în baza prevederilor acestei legi.
Prin urmare, analizând cererea reclamantei prin prisma temeiului de drept invocat, Curtea reține că, în Legea nr.63/2011, în vigoare din 13.05.2011, în anexa 5 Cap. II este reglementată metodologia de calcul a drepturilor salariale care se acordă personalului didactic auxiliar.
Astfel potrivit art.2 alin.1, salariul brut al personalului didactic auxiliar este compus din salariul de bază, la care se adaugă sporurile, indemnizațiile, precum și alte drepturi salariale prevăzute de prezenta lege, elementele componente ale salariului de bază fiind menționate la alin.2.
Potrivit art.2 alin. 3, pe lângă salariul de bază definit la alin. (2), se acordă, după caz, spor pentru condiții de muncă, spor pentru vechime în muncă, precum și compensații tranzitorii.
Acest spor pentru condiții de muncă este reglementat la art. 6 unde sunt menționate și condițiile de acordare.
Astfel potrivit art.6 alin.1 din anexa 5 Cap. II din Legea nr.63/2011, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază calculat ca sumă între lit. A, B, C, D, E ale art. 3, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Prin folosirea sintagmei „personalul salarizat poate primi un spor „ legea nu a instituit un drept în favoarea personalului salarizat ci doar o vocație, întrucât locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestuia sunt stabilite de către ordonatorul de credite, cu consultarea partenerilor sociali, în limita prevederilor din regulamentul aprobat, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare emise de către autoritățile abilitate în acest sens, așa cum prevăd disp.art.6 alin. 2.
Din interpretarea disp.art.6 alin.2, rezultă că în lipsa unui astfel de regulament, ordonatorul de credite nu putea stabili locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestui spor.
Împrejurarea că angajatorul în lipsa unui astfel de regulament, a acordat apelantei acest spor până în luna mai 2013, nu conduce însă la concluzia că este persoană îndreptățită a i se acorda în continuare acest spor.
Este adevărat că potrivit disp.art.6 alin.3, până la aprobarea regulamentului prevăzut la alin.(2), sporurile pentru condiții de muncă, aprobate în condițiile legii, se acordă numai persoanelor care au beneficiat de aceste sporuri și numai în măsura în care activitatea se desfășoară în aceleași condiții.”
Din interpretarea acestor dispoziții rezultă că, în lipsa unui astfel de regulament, acordarea în continuare a acestor sporuri, persoanelor care au beneficiat de ele anterior intrării în vigoare a legii nr.63/2011, este condiționată de aprobarea lor în condițiile legii.
Curtea constată că, din probatoriul administrat în cauză, nu rezultă însă că apelanta, anterior intrării în vigoare a Legii nr.63/2011, ar fi beneficiat de spor pentru condiții vătămătoare de muncă, aprobat în condițiile legii, pentru a fi incidente în cauză aceste dispoziții.
Printre înscrisurile depuse în dosarul de fond, nu se regăsește decizia ordonatorului de credite în care aceasta să fie nominalizată ca beneficiară a sporului pentru condiții vătămătoare, anterior intrării în vigoare a Legii nr.63/2011 și nici statele de plată anterioare intrării în vigoare a acestui act normativ nu atestă că aceasta a beneficiat de sporul pentru condiții vătămătoare.
Susținerea apelantei în sensul că a beneficiat de acest spor la data intrării în vigoare a Legii 63/2011 nu este fondată. Astfel, din actele depuse de angajator la dosar rezultă că reclamanta a primit spor pentru condiții vătămătoare în anul 2009 și în luna mai 2013 ( fila 12 dosar fond) și a beneficiat de spor pentru condiții vătămătoare de muncă începând cu data de 01.03.2009, conform Deciziei 18/28.02.2009, procesului verbal 07/26.02.2009 și a procesului verbal 2/2010 (filele 42, 43 din dosar) .
Din actele dosarului rezultă că în cursul anului 2010 și anului 2011 angajatorul nu a achitat sporul în discuție.
Prin Decizia 18/28.02.2009 angajatorul a stabilit ca reclamantei să i se plătească sporul de 15% începând cu data de 1.03._, însă începând cu luna ianuarie 2010 decizia nu s-a mai aplicat, ca urmare a intrării în vigoare a Legii 330/2009.
Pentru anii 2010 și 2011 nu s-a emis decizie de acordare a sporului de către angajator, astfel că la data când a intrat în vigoare Legea 63/2011 reclamanta nu primea sporul de 15%, nefiind îndeplinită condiția impusă de art. 2 alin. 3 din anexa 5 cap. II a legii, aceea ca sporul să se acorde doar persoanele care au beneficiat de el la data punerii în aplicare a legii de salarizare.
Conform legii, se impunea ca sporul pentru condiții vătămătoare de muncă să fie în plată în luna iunie 2011.
Prin acțiune, reclamanta a învederat greșit că sporul a fost sistat în luna mai 2013, probele administrate nefăcând dovada achitării efective în anii 2010, 2011 .
Cum dispozițiile ordonanțelor de guvern care au reglementat salarizarea în anul 2013 sunt în același sens ca și dispozițiile Legii 63/2011, este evident că sporul solicitat nu poate fi plătit salariaților care nu îl încasau deja la data aplicării actelor normative de salarizare.
Prevederea generică a sporului în contractul colectiv de muncă nu este suficientă pentru plata lui, deoarece salarizarea personalului din învățământ se face potrivit legii, drepturile care se stabilesc prin acorduri colective dar nu se regăsesc în lege nefiind posibil a fi acordate.
Față de considerentele expuse, Curtea, în temeiul disp.art.480 alin.(1) Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta R. I. M., cu domiciliul în Motru, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 2479/28 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât P. C., cu sediul în Tg-J., Siret, nr. 28, Județul Gorj.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Noiembrie 2015
Președinte, A. M. | Judecător, M. L. N. A. | |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud.A.M.
4 ex/AS/14.12.2015
j.f.A.B.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 5902/2015. Curtea de Apel... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 5671/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
