Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 3529/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3529/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 03-09-2015 în dosarul nr. 174/95/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3529
Ședința publică de la 03 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE -M. C.-Președinte Instanță
- M. C. Ț.-Judecător
Grefier D. M.
XXX
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul pârât C. L. ȚICLENI, cu sediul în Țicleni, Jud. Gorj, împotriva sentinței civile nr. 1819/14.04.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul_, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT GORJ, cu sediul în Tg. J., ., Jud. Gorj și intimatul pârât L. T. ȚICLENI, cu sediul în com. Țicleni, ., Jud. Gorj, având ca obiect drepturi bănești plata dobânzii legale.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că apelul este declarat și motivat în termenul legal solicitând judecarea cauzei în lipsă.
Instanța apreciază că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare a fost legal îndeplinită și, în baza art. 482 raportat la art. 244 NCPC, constată terminată cercetarea judecătorească în apel, și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra apelului civil de față.
Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr.1819 de la 14.03.2015 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Țicleni, invocată din oficiu, cu privire la sentințele nr. 6376/06.11.2012 pronunțată în dosar_ * al Tribunalului Gorj și 1953/28.02.2013 pronunțată în dosar_ al Tribunalului Gorj și, în consecință, a respins acțiunea față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj, C.U.I._, cu sediul în Târgu-J., ., județul Gorj, în numele membrului de sindicat B. D., C.N.P._, cu domiciliul în Tg.J., . 4, scara 1, etaj 7, apartament 35, județul Gorj, în contradictoriu cu pârâții L. T. Țicleni, cu sediul în Țicleni, județul Gorj, și C. L. Țicleni, cu sediul în Țicleni, județul Gorj.
A obligat pârâtul L. T. Țicleni la calculul si plata către membrul de sindicat B. D. a dobânzii legale aferente sumelor datorate conform următoarelor hotărâri judecătorești: sentința nr. 6376/06.11.2012 pronunțată în dosar_ * al Tribunalului Gorj și sentința nr. 1953/28.02.2013 pronunțată în dosar_ al Tribunalului Gorj, începând cu data pronunțării titlurilor executorii, până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
A obligat pârâții L. T. Țicleni și C. L. Țicleni la calculul si plata către membrul de sindicat B. D. a dobânzii legale aferente sumelor datorate conform sentinței nr. 1490/13.05.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ începând cu data de 12.01.2012, până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
A respins restul pretențiilor reclamantei, ca neîntemeiate.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Tribunalul, având în vedere excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Țicleni, în ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești acordate prin sentința nr.1953/28.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ și sentința prin 6376/06.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul_ *, s-a pronunțat cu precădere asupra acestei excepții, conform art.248 alin.1 Cod de procedură civilă.
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a cererii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății, astfel cum rezultă din prevederile art.36 din Codul de procedură civilă.
Pârâtul C. L. Țicleni a fost chemat în judecată în prezenta cauză în calitate de debitor al obligației de plata a unor drepturi bănești stabilite prin hotărâre judecătorească, pentru repararea, în temeiul răspunderii delictuale, a prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării, respectiv executării cu întârziere a obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești, prin plata dobânzii legale.
Prin sentința nr.1490/13.05.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de petenții A. Calipso, B. M., Baltaretu M., Barbut I., B. L., B. D.,C. G., ,C. C., C. I., Cuslea P., D. L., D. A., D. D., F. M., F. D., H. C., Holdon M., I. R.,I. A., I. A., I. M., I. M., Lihoaca I., M. Parmena Danaris, N. F., P. A., P. E., Pirvulescu C., P. V., P. G.,P. M. R., Roventa C., Roventa E., S. Filipina, Trusca Abiana, U. C., U. E., U. S. în contradictoriu cu intimații C. L. Țicleni și Grupul Școlar Industrial de petrol Țicleni.
Au fost obligați intimații să calculeze drepturile salariale cuvenite petenților –membri de sindicat ai Uniunii S. Libere din Învățământ conform Legii 221/2008 și să plătească acestora diferențele salariale rezultate din neaplicarea prevederilor acestei legi începând cu 01.10.2008 până la 31.12.2009, corespunzător perioadei lucrate de fiecare dintre petenți, actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Au fost obligați intimații la plata către U. S. Libere din Învățământ a sumei de 1850 lei cheltuieli de judecată.
Prin sentința nr.6376/06.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ * a fost admisă acțiunea formulată de către petentul B. D. în contradictoriu cu intimații Grupul Școlar Industrial de Petrol Țicleni și C. L. Țicleni.
A fost obligat intimatul G. Școlar Industrial de Petrol Țicleni la reîncadrarea salarială a petentei începând cu 01.01.2010, în temeiul dispozițiilor Legii 330/2009 și Legii 284/2010, având în vedere drepturile salariale cuvenite acesteia potrivit Legii 221/2008, conform sentinței 1490/13.05.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul_ . Obligă intimatul G. Școlar Industrial de Petrol Țicleni să plătească petentei diferențele dintre drepturile salariale cuvenite începând cu data de 13.05.2010.
A fost obligat intimatul C. L. Țicleni să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi salariale.
Prin sentința nr.1953/28.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ a fost admisă cererea formulată de către reclamantul B. D. în contradictoriu cu L. T. Țicleni și C. L. Țicleni.
A fost obligat pârâtul L. T. Țicleni la reîncadrarea salarială a petentului pentru perioada 01.01._11, în temeiul Lg.nr.284/2010, având în vedere drepturile salariale cuvenite acestuia potrivit Lg.nr.221/2008, conform sentinței nr. 1490/13.05.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj –Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ .
A fost obligat pârâtul L. T. Țicleni să plătească reclamantului diferența dintre drepturile salariale astfel stabilite și drepturile salariale deja acordate, începând cu data de 01.01._11, sume ce vor fi actualizate la data plății efective.
A fost obligat pârâtul C. L. Țicleni, să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi salariale.
Sentințele menționate mai sus sunt irevocabile.
În aplicarea prevederilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală, putând fi acordate creditorului daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale.
Văzând sentințele menționate mai sus, se observă că prin prima sentință pârâtul C. L. Țicleni a fost obligat la plata unor drepturi bănești către membrul de sindicat al reclamantei B. D., dobândind calitatea de debitor al acestuia pentru obligația de plată stabilită în sarcina sa de instanță, însă, prin celelalte două sentințe, C. L. Țicleni a fost obligat la alocarea către unitatea de învățământ a fondurilor necesare plății drepturilor bănești cuvenite reclamantului, astfel că între C. L. Țicleni si reclamantul B. D. nu s-a stabilit un raport obligațional direct.
Prin urmare, C. L. Țicleni are calitate procesuală pasivă în ceea ce privește cererea de acordare a dobânzii legale aferente drepturilor bănești stabilite prin sentința nr.1490/13.05.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, nu însă și în ceea ce privește cererea de acordare a dobânzii legale aferente drepturilor bănești stabilite prin sentința nr.1953/28.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ și prin sentința 6376/06.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul_ *.
În consecință, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Țicleni, în ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.1953/28.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ și prin sentința 6376/06.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul_ *, s-a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul C. L. Țicleni, cu privire la aceste pretenții, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.1082 din cod civil din 1864, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar, conform art.1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.
În același sens sunt și prevederile art.1531 din Codul civil din 2009, conform cărora:
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării
(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.
În baza art.1535 din Codul civil din 2009, se pot solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.
În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.
Potrivit art.1 alin.1 din O.U.G. nr.71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a)în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
În ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 01.01._12, prin art.14 alin.1 din O.G. nr.17/2012 s-a prevăzut că se va realiza în aceleași condiții cu cele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, ale cărei dispoziții se aplică în mod corespunzător.
Prin art. XI din O.U.G. nr. 92/2012, în ceea ce privește sumele prevăzute în hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013, s-a stabilit că plata se va realiza eșalonat, într-o perioadă de 5 ani de la data când hotărârea a devenit executorie, în tranșe anuale de 5%, 10%, 25%, 25%, respectiv 35% din valoarea titlului executoriu.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra compatibilității modalității de eșalonare a plății drepturilor salariale stabilită prin O.U.G. nr.71/2009 cu prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale (decizia din 4 septembrie 2012 in Cauza D. D. D. si alții împotriva României, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 17 octombrie 2012).
Prin Decizia nr.2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, si a stabilit că: “În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperita doar pierderea efectiva, în temeiul art.1 alin.(3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului Cât privește existenta unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu se poate reține că Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009 reprezintă un caz fortuit care sa răstoarne prezumția relativa de culpa a debitorului in executarea obligației, întrucât acestui element ii lipsesc doua caracteristici esențiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita așteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art.44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate” si faptul ca măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Din conținutul acestei decizii rezultă că executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală.
Conform regulilor răspunderii delictuale, debitorul este de drept în întârziere, de la momentul săvârșirii faptei considerate a fi ilicite, fără a fi necesar să fie pus întârziere.
Astfel cum s-a reținut mai sus, pârâții au fost obligați prin hotărâre judecătorească la plata unor drepturi bănești către membrul de sindicat B. D.. O parte din sumele datorate au fost achitate cu întârziere, restul rămânând neachitat, astfel că pârâții sunt în culpă pentru neexecutarea, respectiv executarea cu întârziere a obligației de plată a drepturilor bănești datorate în temeiul hotărârilor judecătorești.
Hotărârile judecătorești prin care s-au stabilit obligațiile de plată în sarcina pârâților au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar, conform art.274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în aceasta materie sunt executorii de drept. Așadar, pârâții erau ținuți să-și execute obligațiile de la momentul pronunțării sentințelor, dată la care sentințele erau executorii.
Față de cererea de acordare a dobânzii pe ultimii 3 ani anteriori introducerii cererii și până la data plății efective a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, dobânda legală aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.1490/13.05.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, se va acorda începând cu data de 12.01.2012 și până la data plătii sumelor datorate în temeiul hotărârii judecătorești.
Cu privire la dobânda aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.6376/06.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ * și prin sentința 1953/28.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, aceasta se va acorda de la data pronunțării sentințelor (de la aceasta data si până la data introducerii cererii trecând o perioada mai mică de 3 ani) și până la achitarea sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
În consecință, a fost admisă în parte cererea, obligați pârâții L. T. Țicleni și C. L. Țicleni la plata către membrul de sindicat B. D. a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.1490/13.05.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data de 12.01.2012 și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
A obligat pârâtul L. T. Țicleni la plata către membrul de sindicat B. D. a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza următoarelor hotărâri judecătorești: sentința nr.1953/28.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data pronunțării sentinței și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale și sentința nr.6376/06.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ *, începând cu data pronunțării titlului executori și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale
Au fost respinse restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul C. L. Țicleni, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel se arată că prin definiție raporturile juridice de muncă au caracter „intuituu personae", presupunând existența numai a două părți contractante spre deosebire de raporturile juridice civile și cele comerciale.
Prin definiția dată Codul muncii „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumită salariu" și art. 157 (1) din același cod care prevede că „Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați și reprezentanți ai acestora" rezultă încă o dată lipsa calității consiliului local in ceea ce privește acordarea drepturilor salariale.
C. local nu are calitatea de a acorda drepturi salariale personalului din învățământ deoarece nu are calitatea de angajator în contractul individual de muncă și nu este nici semnatar al contractului colectiv de muncă, care este, conform art. 236 - „convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală, pe de o parte și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizare, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă".
Mai mult decât atât, consiliul local nu are un buget propriu, nu are conturi în bancă, și cu atât mai puțin un patrimoniu, deci nu poate avea capacitate de exercițiu într-o astfel de cauză.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art. 10 și art. 14 din Legea nr.53/2003 Codul muncii, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, în speță unitatea de învățământ.
Conform art. 104 din Legea 1/2011 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale pentru:
„a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege precum și contribuțiile aferente acestora.”
În același sens erau și prevederile legislației anterioare, respectiv art. 16 din H.G. nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat și art. 167 alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995.
Mai mult, art. 167 alin. 13 și 14 din Legea învățământului nr. 84/1995 prevedea:
„(13) Finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se face pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între rectorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ. Contractul se încheie în maxim 30 de zile de la data aprobării bugetului local. Sumele reprezentând finanțarea de bază și finanțarea complementară se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli.
(14) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat conform normelor metodologice de finanțare a învățământului preuniversitar, se aprobă și se execută potrivit prevederilor legale în vigoare.„
Din prevederile menționate rezultă că obligația de calculare a salariilor revine fiecărei unități de învățământ, consiliul local alocând aceste sume în mod global, în cuantumul solicitat de unitățile de învățământ prin bugetul de cheltuieli prezentat.
Prin urmare, C. L. al Orașului Țicleni, nu poate plăti drepturi salariate cadrelor didactice sau nedidactice din învățământul preuniversitar, deoarece nu-i incumbă o atare obligație, nici în considerarea unui acord contractual și nici în virtutea legislației în vigoare.
C. L. al Orașului Țicleni nu poate fi obligat nici să aloce sumele necesare plății drepturilor solicitate, deoarece așa cum s-a mai arătat nu există nici un fel de raport juridic între reclamant și instituția pârâtă, iar potrivit legii contravaloarea acestor drepturi se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
În ceea ce privește o eventuală apărare pe fondul cauzei, arată că este în imposibilitate de a o formula, tocmai pentru motivele prezentate mai sus.
Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
Intimații nu au formulat apărări în cauză.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Pentru a fi dezlegată problema calității procesuale pasive a apelantului, trebuie a fi subliniat că prezentul litigiu are ca obiect o creanță accesorie – plata dobânzilor legale – în raport de creanțele constatate prin sentința nr.1490/13.05.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, sentința nr.6376/06.11.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ * și sentința nr.1953/28.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ .
Ori, prin sentința nr.1490/13.05.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, C. local a fost obligat direct la plata drepturilor salariale către reclamanți, obținând astfel calitatea de debitor în acest raport obligațional, potrivit lucrului judecat, astfel cum este consfințit prin hotărârile judecătorești irevocabile amintite mai sus.
Prin urmare, fiind debitor în creanța principală, C. local va dobândi în raport de principiul accesorialității sau accesorium sequitur principale calitatea de debitor și în creanțele accesorii, ceea ce justifică calitatea procesuală pasivă a apelantului și în prezentul litigiu.
În raport de aceste argumente juridice, se constată că are calitate procesuală pasivă în cauză apelantul C. L., iar motivele de apel urmează a fi considerate ca nefiind relevante prin prisma considerentelor mai sus expuse.
Având în vedere aceste considerente în baza art. 480 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul C. L. ȚICLENI, cu sediul în Țicleni, . județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.1819 de la 14.04.2015 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT GORJ, cu sediul în Tg.J., ., județul Gorj, intimatul-pârât L. T. ȚICLENI, cu sediul în Țicleni, ., județul Gorj.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Septembrie 2015
Președinte, M. C. | Judecător, M. C. Ț. | |
Grefier, D. M. |
Red.jud.M.C.
5 ex/AS
j.f.E.G.
| ← Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 2137/2015.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 896/2015.... → |
|---|
