Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 3314/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3314/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 09-07-2015 în dosarul nr. 9306/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3314
Ședința publică de la 09 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. L. N. A.
Grefier M. V. A.
*************************
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâtul C. L. ȚICLENI, cu sediul în localitatea Țicleni, Județul Gorj, împotriva sentinței nr. 1503 din 19 martie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj - – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT GORJ, cu sediul în Tg-J., Siret, nr. 30, Jud. Gorj în numele membrului de sindicat B. M., intimata pârâtă ȘCOALA G. NR 1 ȚICLENI, cu sediul în localitatea Țicleni, Județul Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, după care;
Curtea, din oficiu, a invocat excepția lipsei de interes în promovarea apelului în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. ȚICLENI, în ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale stabilite prin sentința nr. 3642/20.06.2016, după care, a apreciat cauza în stare se soluționare, a unit excepția cu fondul și a trecut la soluționarea cauzei.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1503 din 19 martie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj - – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Țicleni, în ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.3642/20.06.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, și respinge cererea față de pârâtul C. L. Țicleni, cu privire la aceste pretenții, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Țicleni pentru celelalte pretenții.
S-a admis în parte cererea formulată de reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj, în numele membrului de sindicat B. M., în contradictoriu cu pârâții Școala G. nr.1 Țicleni, județul Gorj și C. L. Țicleni, cu sediul în Țicleni, județul Gorj.
A fost obligată pârâta Școala G. nr.1 Țicleni la plata către membrul de sindicat B. M. a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.3642/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data pronunțării sentinței și până la data plății sumelor datorate.
Au fost obligați pârâții la plata către membrul de sindicat B. M. a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.1178/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, începând cu data de 11.12.2011 și până la data plătii sumelor datorate, precum și în baza sentinței nr.2009/10.05.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data pronunțării sentinței și până la data plății sumelor datorate
S-au respins restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Tribunalul, în baza art.248 alin.1 Cod de procedură civilă, s-a pronunțat cu precădere asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Țicleni, invocată de acest pârât.
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății, astfel cum rezultă din prevederile art.36 din Codul de procedură civilă.
Pârâtul C. L. Țicleni este chemat în judecată în calitate de debitor al obligației de plata a unor drepturi bănești stabilite prin hotărâre judecătorească, pentru repararea, în temeiul răspunderii delictuale, a prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării, respectiv executării cu întârziere a obligației stabilite prin hotărâre judecătorească.
Prin sentința nr.1178/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ (irevocabilă) au fost obligați pârâții Școala Generală nr.1 Țicleni și C. L. Țicleni să plătească reclamantei B. M. diferența dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2008 pentru aprobarea O.G. nr.15/2008, începând cu data de 01.10.2008, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație de la data datorării la data plății efective.
De asemenea, prin sentința nr.2009/10.05.2012, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ (irevocabilă) a fost obligată pârâta Școala Generală Nr.1 Țicleni la reîncadrarea salarială a reclamantei B. M. pentru anul 2010, în temeiul Legii nr.330/2009, având în vedere drepturile salariale cuvenite potrivit sentinței nr.1178/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, au fost obligați pârâții Școala Generală nr.1 Țicleni și C. L. Țicleni să calculeze și să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale cuvenite începând cu data de 01.01.2010.
Ulterior, prin sentința nr.3642/20.06.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ (definitivă) a fost obligată pârâta Școala G. nr.1 Țicleni la reîncadrarea salarială a reclamantei B. M. începând cu data de 01.01.2011, având în vedere drepturile salariale stabilite prin sentința nr.2009/10.05.2012, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, a fost obligată pârâta Școala G. nr.1 Țicleni să calculeze și să plătească reclamantei diferența dintre drepturile bănești astfel stabilite și cele acordate în perioada 01.01._11, iar C. L. Țicleni a fost obligat la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi bănești.
În aplicarea prevederilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală, putând fi acordate creditorului daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale.
Prin primele două sentințe pârâtul C. L. Țicleni a fost obligat la plata unor drepturi bănești către membrul de sindicat, dobândind calitatea de debitor al acestuia pentru obligațiile bănești stabilite în sarcina sa de instanță
În acest caz, nu se poate susține că nu există un raport juridic obligațional între membrul de sindicat si pârât, acesta fiind stabilit prin hotărâri judecătorești irevocabile, iar obligarea la plata dobânzii legale se solicită tocmai pentru nerespectarea obligațiilor ce rezultă din hotărâri.
A reține lipsa calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Țicleni însemnă a nega calitatea de debitor stabilită de instanța, și, implicit, obligativitatea hotărârii judecătorești, ce impune ca părțile să se supună efectelor lucrului judecat.
Prin cea de-a treia sentință însă, între membrul de sindicat și pârât nu s-a stabilit un raport obligațional direct, în baza căruia membrul de sindicat ar putea pretinde despăgubiri pentru neexecutarea obligației.
În consecință, se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Țicleni, în ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.3642/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, urmând a se respinge cererea față de pârâtul C. L. Țicleni, cu privire la aceste pretenții, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă. Se va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Țicleni, cu privire la celelalte pretenții.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele :
Potrivit dispozițiilor art.1082 din vechiul Cod civil, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar, conform art.1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.
În același sens sunt și prevederile art.1531 din Codul civil din 2009, conform cărora:
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării
(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.
În baza art.1535 din Codul civil din 2009, se pot solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.
În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.
Potrivit art.1 alin.1 din O.U.G. nr.71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31.12.2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
În ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 01.01._12, prin art.14 alin.1 din O.G. nr.17/2012 s-a prevăzut că se va realiza în aceleași condiții cu cele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, ale cărei dispoziții se aplică în mod corespunzător.
Prin art.XI din O.U.G. nr.92/2012, în ceea ce privește sumele prevăzute în hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013, s-a stabilit că plata se va realiza eșalonat, într-o perioadă de 5 ani de la data când hotărârea a devenit executorie, în tranșe anuale de 5%, 10%, 25%, 25%, respectiv 35% din valoarea titlului executoriu.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra compatibilității modalității de eșalonare a plății drepturilor salariale stabilită prin O.U.G. nr.71/2009 cu prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale (decizia din 4 septembrie 2012 in Cauza D. D. D. si alții împotriva României, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 17 octombrie 2012).
Prin Decizia nr.2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, si a stabilit că: “În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperita doar pierderea efectiva, în temeiul art.1 alin.(3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului Cât privește existenta unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu se poate reține că Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009 reprezintă un caz fortuit care sa răstoarne prezumția relativa de culpa a debitorului in executarea obligației, întrucât acestui element ii lipsesc doua caracteristici esențiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita așteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art.44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate” si faptul ca măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Din conținutul acestei decizii rezultă că executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală.
Conform regulilor răspunderii delictuale, debitorul este de drept în întârziere, de la momentul săvârșirii faptei considerate a fi ilicite, fără a fi necesar să fie pus întârziere.
Astfel cum s-a reținut mai sus, pârâții au fost obligați prin hotărâre judecătorească la plata unor drepturi bănești către membru de sindicat B. M.. O parte din sumele datorate au fost achitate cu întârziere, restul rămânând neachitat, astfel că pârâții sunt în culpă pentru neexecutarea, respectiv executarea cu întârziere a obligației de plată a drepturilor bănești datorate în temeiul hotărârilor judecătorești.
Hotărârile judecătorești prin care s-a stabilit obligația de plată a pârâților au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar, conform art.274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în aceasta materie sunt executorii de drept. Așadar, pârâții erau ținuți a-si executa obligația de la momentul pronunțării sentințelor, dată la care sentințele erau executorii.
Față de cererea de acordare a dobânzii pe ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii și până la data plății efective a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, dobânda legală aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.1178/29.04.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, se va acorda începând cu data de 11.12.2011 și până la data plătii sumelor datorate.
Cu privire la dobânda legală aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr.2009/10.05.2012, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ și sentința nr.3642/20.06.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, aceasta se va acorda începând cu data pronunțării titlului executoriu (de la această data si până la data introducerii acțiunii trecând o perioada mai mică de 3 ani) și până la achitarea sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
În consecință, s-a admis în parte cererea. A fost obligată pârâta Școala G. nr.1 Țicleni la plata către membrul de sindicat B. M. a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.3642/20.06.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data pronunțării sentinței și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale. Au fost obligați pârâții Școala G. nr.1 Țicleni și C. L. Țicleni la plata către membrul de sindicat B. M. a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.1178/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, începând cu data de 11.12.2011 și până la data plătii sumelor datorate, precum și în baza sentinței nr.2009/10.05.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, de la data pronunțării sentinței și până la data plății sumelor datorate. Se vor respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul C. L. ȚICLENI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel se arată că prin definiție raporturile juridice de muncă au caracter „intuituu personae", presupunând existența numai a două părți contractante spre deosebire de raporturile juridice civile și cele comerciale.
Prin definiția dată Codul muncii „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumită salariu" și art. 157 (1) din același cod care prevede că „Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați și reprezentanți ai acestora" rezultă încă o dată lipsa calității consiliului local in ceea ce privește acordarea drepturilor salariale.
C. local nu are calitatea de a acorda drepturi salariale personalului din învățământ deoarece nu are calitatea de angajator în contractul individual de muncă și nu este nici semnatar al contractului colectiv de muncă, care este, conform art. 236 - „convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală, pe de o parte și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizare, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă".
Mai mult decât atât, consiliul local nu are un buget propriu, nu are conturi în bancă, și cu atât mai puțin un patrimoniu, deci nu poate avea capacitate de exercițiu într-o astfel de cauză.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art. 10 și art. 14 din Legea nr.53/2003 Codul muncii, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, în speță unitatea de învățământ.
Conform art. 104 din Legea 1/2011 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale pentru:
„a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege precum și contribuțiile aferente acestora.”
În același sens erau și prevederile legislației anterioare, respectiv art. 16 din H.G. nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat și art. 167 alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995.
Mai mult, art. 167 alin. 13 și 14 din Legea învățământului nr. 84/1995 prevedea:
„(13) Finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se face pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între rectorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ. Contractul se încheie în maxim 30 de zile de la data aprobării bugetului local. Sumele reprezentând finanțarea de bază și finanțarea complementară se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli.
(14) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat conform normelor metodologice de finanțare a învățământului preuniversitar, se aprobă și se execută potrivit prevederilor legale în vigoare.„
Din prevederile menționate rezultă că obligația de calculare a salariilor revine fiecărei unități de învățământ, consiliul local alocând aceste sume în mod global, în cuantumul solicitat de unitățile de învățământ prin bugetul de cheltuieli prezentat.
Prin urmare, C. L. al Orașului Țicleni, nu poate plăti drepturi salariate cadrelor didactice sau nedidactice din învățământul preuniversitar, deoarece nu-i incumbă o atare obligație, nici în considerarea unui acord contractual și nici în virtutea legislației în vigoare.
C. L. al Orașului Țicleni nu poate fi obligat nici să aloce sumele necesare plății drepturilor solicitate, deoarece așa cum s-a mai arătat nu există nici un fel de raport juridic între reclamant și instituția pârâtă, iar potrivit legii contravaloarea acestor drepturi se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
În ceea ce privește o eventuală apărare pe fondul cauzei, arată că este în imposibilitate de a o formula, tocmai pentru motivele prezentate mai sus.
Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
Intimații nu au formulat apărări în cauză.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Pentru a fi dezlegată problema calității procesuale pasive a apelantului, trebuie a fi subliniat că prezentul litigiu are ca obiect o creanță accesorie – plata dobânzilor legale – în raport de creanțele constatate prin sentința nr.1178/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ , sentința nr.2009/2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, și sentința nr.3642/2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ .
Ori, prin sentința nr.1178/29.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, C. local a fost obligat direct la plata drepturilor salariale către reclamanți, obținând astfel calitatea de debitor în acest raport obligațional, potrivit lucrului judecat, astfel cum este consfințit prin hotărârile judecătorești irevocabile amintite mai sus.
Prin urmare, fiind debitor în creanța principală, C. local va dobândi în raport de principiul accesorialității sau accesorium sequitur principale calitatea de debitor și în creanțele accesorii, ceea ce justifică calitatea procesuală pasivă a apelantului și în prezentul litigiu.
În raport de aceste argumente juridice, se constată că are calitate procesuală pasivă în cauză apelantul C. L., iar motivele de apel urmează a fi considerate ca nefiind relevante prin prisma considerentelor mai sus expuse.
Având în vedere aceste considerente în baza art. 480 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul C. L. ȚICLENI, cu sediul în localitatea Țicleni, Județul Gorj, împotriva sentinței nr. 1503 din 19 martie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj - – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT GORJ, cu sediul în Tg-J., Siret, nr. 30, Jud. Gorj în numele membrului de sindicat B. M., intimata pârâtă ȘCOALA G. NR 1 ȚICLENI, cu sediul în localitatea Țicleni, Județul Gorj.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Iulie 2015.
Președinte, A. M. | Judecător, M. L. N. A. | |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud.A.M.
4 ex./AS/15.07.2015
j.f. N.C. B.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 4101/2015. Curtea de Apel... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
