Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 160/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 160/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-01-2015 în dosarul nr. 187/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 160/2015
Ședința publică de la 16 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. M.
Judecător M. C. Ț.
Grefier G. D. L.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta . sediul în București, .. 9, sector, 1, împotriva sentinței civile nr.2143/04.09.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimat M. D. domiciliat în Petroșani, ..4, ., jud. Hunedoara și intimat ., cu sediul în C. . Jud. D., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat P. A. A. pentru intimat M. D., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este declarat și motivat în termenul legal, solicitându-se judecarea cauzei în lipsă.
Având în vedere că este primul termen de judecată în care părțile sunt legal citate și văzând că prin cererea de apel nu s-a propus administrarea de probe noi, Curtea apreciază că nu se impune a se pronunța cu privire la estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului în fața instanței de apel, motiv pentru care, în baza art. 482 raportat la art. 244 NCPC și respectiv art. 394 NCPC, constată terminată cercetarea judecătorească în apel, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat P. A. A. pentru intimat M. D., solicită într-o primă teză respingerea apelului și menținerea sentinței Tribunalului Gorj, susținând că în perioada litigiului sediile erau aceleași iar în urma reorganizării s-a schimbat locația din același spațiu, actele societății rămânând la centru, mai mult la dosar nu există proces-verbal din care să rezulte că actele societății au fost predate altei firme, totodată în mod corect s-a admis acțiunea și excepția fiind soluționată corect, intimatul și-a desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă, de dispecer program de 100% desfășurat într-un câmp electric puternic. Consideră că a făcut dovada cu privire la grupa I de muncă, iar în teză subsidiară solicită să fie obligată la emiterea adeverinței referitoare la grupa I de muncă și procent de 100%, având în vedere că aceste acte se află la cele două firme, consideră că acțiunea trebuie admisă, astfel solicită admiterea în tot sau în parte, solicitând cheltuieli de judecată depunând în acest sens chitanța cu privire la onorariul de avocat.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 2143/04.09.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta ., cu sediul în C. . Jud. D. și în consecință s-a respins acțiunea reclamantului față de această pârâtă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
S-a respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta .>
S-a admis cererea formulată de reclamantul M. D., împotriva pârâtei ..
A fost obligată pârâta să acorde reclamantului grupa I de muncă în procent de 100% în perioada 16.02._90 .
A fost obligată pârâta să elibereze reclamantului o adeverință cu mențiunile privitoare la grupa I de muncă.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 1200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul M. D. a solicitat obligarea pârâtelor . . să-i acorde grupa I de muncă pentru munca prestată în perioada 16.02._90 și să-i elibereze o adeverință în acest sens. O astfel de acțiune are nu are caracterul unei acțiuni în constatarea unei stări de fapt, reclamantul urmărind realizarea unui drept. Prin urmare, este neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâta .>
Ambele pârâte au înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive, iar instanța a reținut că în perioada menționată anterior a fost angajat la E. SA în funcția de electrician, așa cum rezultă din carnetul de muncă depus în copie la dosar. Prin urmare, este neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de . este întemeiată aceeași excepție invocată de ., față de care instanța urmează să respingă acțiune.
În ceea ce privește fondul litigiului, reclamantul M. D. și–a desfășurat activitatea în cadrul pârâtei S.C. E. S.A., efectuând activității care implică factori de risc și suprasolicitare fizică și psihică, precum și responsabilizarea deosebită.
Reclamantul a beneficiat de sporuri la salariu pentru condiții grele, periculoase sau nocive de muncă, conform contractelor colective de muncă încheiate în această perioadă, tocmai datorită condițiilor de lucru grele, periculoase, cu risc deosebit de accidente și boli profesionale în care și-au desfășurat activitatea.
În contractele colective de muncă încheiate în perioada în discuție se certifică și se caracterizează nivelul de risc, îmbolnăvire profesională și accidente ale lucrătorilor în conformitate cu Normele generale de protecție a muncii și sunt definite activitățile desfășurate în condiții periculoase și de risc, și anume: locurile unde există risc de accidente și explozii, arsuri, electrocutări, căderi de la înălțime și intoxicare cu substanțe chimice, unitățile trafo care conțin cantități mari de ulei ce pot lua foc în caz de defecțiuni și pot produce explozii, implicit arsuri la personalul operativ de exploatare și revizii.
De asemenea, prin notele comune încheiate la nivel regional între conducerea intimatei și reprezentanții salariaților s-a stabilit acordarea sporurilor pentru condiții grele, deosebite și periculoase.
Prin expertiza tehnică efectuată în cauză au fost identificate mediul de lucru, condițiile grele în care își desfășoară activitate petenții, riscurile la care sunt supuși, condițiile de microclimat nefavorabil, atât prin perceperea efectivă a instalațiilor electrice, a atribuțiilor de serviciu ale petenților, echipamentului din dotare, felul muncii desfășurate de petent, cât și din observarea înscrisurilor privind condițiile grele de muncă și factorii de risc, a buletinelor de determinare prin expertizare și a rapoartelor Comitetului de Securitate și Sănătate în Muncă la nivel central S.C. E. S.A..
În concluziile raportului de expertiză tehnică s-a arătat că reclamantul poate fi încadrat în grupa I de muncă în procent de 100%, la pct.123 Anexa 1 din Ordinul nr.50/1990, prin asimilare cu aceste categorii profesionale, în raport cu fișele posturilor și atribuțiile de serviciu deosebit de complexe realizate efectiv în instalații, condițiile impuse instalațiilor, condițiile de lucru la care au fost supuși petenții, analiza comparativă cu activitatea și riscurile altor categorii profesionale care au beneficiat de grupa I de muncă, normele riguroase de protecția muncii ce trebuie respectate, funcționarea instalațiilor în regim de foc continuu, personalul este expus la aceiași factori de risc prin lucru ziua și noaptea, iarna și vara.
Potrivit art.171-187 din Codul muncii, angajatorul veghează la protejarea securității și sănătății salariaților, iar pârâta nu a dovedit cu niciun înscris că a luat măsuri de securitate a muncii de natură să înlăture posibilitatea încadrării în grupa I sau a II-a de muncă.
Prin decizia nr.258/20.09.2004, pronunțată în complet format din 9 judecători, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că Ordinului nr.50/1990 nu i se poate restrânge aplicarea numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Ca urmare, o atare interpretare se impune cu atât mai mult cu cât, forma dobândită de Ordinul nr.50/1990 prin modificările și completările ulterioare a fost menită să elimine inconsecvențele și inechitățile existente.
Astfel, prin restrângerea sferei de aplicare a ordinului și crearea de categorii distincte de beneficiari în raport cu situația pe care aceștia o aveau atunci când i s-au adus modificări și completări, s-ar crea discriminări acolo unde s-a urmărit tratarea egală și nediferențiată a tuturor celor care au activat în condiții similare de muncă, indiferent de perioada în care au lucrat.
De asemenea, apărarea pârâtei în sensul caracterului limitativ al Ordinului nr.50/1990 este neîntemeiată, deoarece principiul de bază al încadrărilor în grupe superioare de muncă nu este regăsirea în liste, ci încadrarea se face pe baza condițiilor de muncă deosebite și a uzurii capacității de muncă a persoanelor care lucrează în același climat nefavorabil.
Prin decizia nr.87/1999 a Curții Constituționale s-a statuat că nu există nicio rațiune pentru care să se mențină un tratament discriminatoriu pentru persoanele care au activat în aceleași funcții, cu privire la beneficiul grupei superioare de muncă.
În situația în care s-ar acorda accesul la o grupă superioară de muncă doar pentru persoanele trecute în forma inițială a Ordinului nr.50/1990 nu s-ar realiza o rezolvare echitabilă a persoanelor îndreptățite, ci s-ar crea un nou criteriu discriminatoriu, în contradicție cu dispozițiile cu valoare de principiu ale Codului muncii, dat și în contradicție cu art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, alături de inechitatea de tratament creată printr-o normă juridică.
Având în vedere considerentele expuse mai sus și dispozițiile legale menționate, instanța a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta . acorde reclamantului grupa I de muncă, pe perioada stabilită în raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză precum și să elibereze reclamantului o adeverință care să cuprindă perioadele în care au desfășurat activitate ce se încadrează în grupa I de muncă în procent de 100%.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta ., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
CU PRIVIRE LA EXCEPȚIA LIPSEI CALITĂȚII PROCESUALE PASIVE, a arătat apelanta că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a S.C. E. S.A., întrucât, așa cum s-a învederat prin întâmpinare, Sistemul Energetic național a suferit mai multe reorganizări succesive, prin HG nr.1342/2001, S.C. E. S.A. - împreună cu sucursalele sale - fiind din nou reorganizata, cea mai mare parte din personalul societății nou reorganizate fiind transferat de drept in interesul serviciului la societățile nou înființate, in conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. 1 din respectiva hotărâre.
Conform dispozițiilor art. 4 alin. 2 din HG nr. 1342/2001, societățile înființate potrivit art. 1, sunt răspunzătoare de toate obligațiile fostelor sucursale de distribuție si furnizare ale S.C.E. S.A.
Precizează faptul ca societățile nou înființate au preluat drepturile si obligațiile vechii societăți S.C.EIectrica S.A. si prin urmare. E. SA nu are obligația privind efectuarea Încadrărilor in grupa de munca solicitata.
In conformitate cu dispozițiile art. 47 si art. 48 din Decretul - Lege nr. 31/1954 (potrivit cărora "in cazul in care o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde si se transmite la o singura persoana juridica existenta sau care ia astfel flinta, împărțirea patrimoniului se face in proporția pârtii desprinse si transmise", iar "persoanele juridice care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund fata de creditori pentru obligațiile persoanei juridice care a încetat de a avea flinta prin divizare, proporțional cu valoarea bunurilor dobândite, stabilita la data dobândirii") debitorul obligației in cauza este ultimul angajator care a preluat reclamantul si locul de munca al acestuia, societate care s-a substituit in drepturile si obligațiile S.C. E. S.A,
In conformitate cu dispozițiile art. 173 din Codul muncii, republicat, "(1) Salariații beneficiază de protecția drepturilor lor in cazul in care se produce un transfer al Întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii; (2) Drepturile si obligațiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de munca existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului."
Cu privire la capătul de cerere privind eliberarea unei adeverințe cu mențiunile privitoare la încadrarea in grupa I de munca, precizează faptul ca "adeverințele se întocmesc si se eliberează numai in baza documentelor verificabile aflate in evidentele angajatorilor sau ale deținătorilor de arhive" - art. 1 din Ordinul nr. 590/2008, iar in conformitate cu prevederile art. 47 si art. 48 din Decretul-lege nr. 31/1954 (potrivit cărora "in cazul in care o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde si se transmite Ia o singura persoana juridica existenta sau care ia astfel ființa, împărțirea patrimoniului se face in proporția pârtii desprinse si transmise" iar "persoanele juridice care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund fata de creditorii pentru obligațiile persoanei juridice care a încetat de a avea ființa prin divizare, proporțional cu valoarea bunurilor dobândite, stabilita la data dobândirii), fapt pentru care va rugam sa constatați ca debitorul obligației din cauza de fata este noua persoana juridica formata prin H.G. nr. 74/2005.
Precizează faptul ca, in conformitate cu dispozițiile art, 173 din Codul muncii, republicat, "(1) Salariații beneficiază de protecția drepturilor lor in cazul in care se produce un transfer al întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii; (2) Drepturile si obligațiile cedentutui, care decurg dintr-un contract sau raport de munca existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului,"
In contextul celor de mai sus prezentate, așa cum rezulta si din mențiunile făcute in cartea de munca a reclamantului, calitatea procesuala pasiva trebuie sa fie stabilita in raport de societățile la care reclamantul figura ca angajat, in perioada pentru care se solicita constatarea grupei de munca, precum si de societățile care au preluat activele si pasivele acestora după desființarea lor, . o societate înființată in anul 2000 prin HG nr. 627/2000, astfel încât nu poate, sub nicio forma, sa aibă calitatea de angajator al reclamantului pentru perioade anterioare datei de înființare, iar în ceea ce privește perioada ulterioara lunii august 2000, când a intrat in vigoare HG nr. 627/2000, reclamantul trebuia sa facă dovada prin cele înscrise in carnetul de munca, ca a fost salariat al ., iar nu al altor societăți înființate ca urmare a reorganizării sistemului energetic național.
Întrucât reclamantul nu a fost transferat la societatea cu sediul in București, sector 1, .. 9 si nu a încheiat Contract Individual de Munca prin care sa se stabilească toate drepturile salariale, consideră ca S.C. E. S.A. nu are calitate procesuala pasiva in cauză.
Este posibil ca, in prezent, deținătoarea legala a arhivelor sa fie .., acesta ar fi putut fi si motivul pentru care a fost introdusa in cauza. Ca atare, întrucât drepturile si obligațiile fostei ÎNTREPRINDERI REGIONALE DE ELECTRICITATE BUCUREȘTI (IREB) ar fi fost preluate de societatea sus-menționată, aceasta devenind titulara obligației care formează obiectul prezentei judecați, S.C. E. S.A. nu are legitimare procesuala pasivă.
Potrivit art.1 din Ordinul nr.590/2008, cererile prin care persoanele interesate solicită eliberarea adeverințelor prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 01 aprilie 2001 și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate grupele I și/sau a II-a de muncă se depun la angajatori sau la deținătorii arhivelor acestora, după caz.
Ca atare, E. SA nu poate fi obligată în niciun caz să elibereze adeverința care să ateste activitatea desfășurată de reclamant în grupa I de muncă, ci unitatea care are calitatea de angajator / deținător de arhiva. întrucât s-ar trece, în caz contrar, peste dispozițiile legale sus-menționate
Față de cele învederate, solicită schimbarea sentinței instanței de fond si in consecința admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a subscrisei si respingerea acțiunii ca fiind formulata față de o persoana fără calitate procesuala pasiva în cauză.
CU PRIVIRE LA EXCEPȚIA INADMISIBILITATII ACȚIUNII
Instanța de fond, in mod greșit a respins excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât prin acțiunea promovata se tinde sa se obțină o situație juridica noua, nu doar o simpla constatare a unei stări de fapt existenta in perioada când reclamantul era salariat la fostele IRE/FRE.
Așa cum rezulta si din cererea de chemare in judecata, reclamantul nu a învederat instanței ca si-ar fi desfășurat activitatea la S,C. E. S.A, cu sediul in București .. 9, sectorul 1, societate înființată în baza H.G. 627/2000 si ca ar fi încheiat cu reprezentantul societății noastre, in calitate de angajator, contract individual de munca, fapt pentru care solicitarea reclamantului ca instanța sa constate ca după 44 de ani, activitatea se încadrează in grapa I de munca in procent de 100%, locuri de munca ce au fost preluate de către alte societăți comerciale ce s-au substituit in drepturile si obligațiile S.C E. S.A. așa cum s-a prevăzut in mod expres prin H.G. 1342/2001, respectiv 74/2005, este inadmisibila.
Ca atare, solicită schimbarea sentinței instanței de fond si în consecința admiterea excepției inadmisibilității acțiunii si respingerea acțiunii formulate de către reclamant, ca inadmisibila.
3.CU PRIVIR E LA FONDUL CAUZEI:
In conformitate cu prevederile art. 2 din Decretu-Lege nr.68/1990 pentru înlăturarea unor inechități in salarizarea personalului (abrogat de anexa 1 din Legea nr. 158/2004) "locurile de munca si activitățile care se încadrează in grupele I si II de munca, vor Jî precizate, h propunerea ministerelor, de Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale,ministerul Sănătății si Comisia Naționala pentru Protecția Muncii, in termen de 30 zile de la data emiterii prezentului decret-lege ".
Așa cum este știut, Ordinul nr. 50/1990 a fost emis in baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat si asistenta sociala,si in conformitate cu art. 2 din Decretul lege nr. 68/1990. In acest Ordin sunt precizate locurile de munca, activitățile si categoriile profesionale cu condițiile deosebite care se încadrează in grupele I si II de munca in vederea pensionarii, dar condițiile potrivit cărora un loc de munca se încadrează in grupa I sau II sunt bine reglementate de actele normative corespunzătoare, fapt pentru care este neîntemeiata solicitarea reclamantului de a i se acorda grupa I sau II de munca, instanța neavând competenta in acest sens.
Sentința pronunțata de către instanța de fond încalcă dispozițiile prevăzute la pct, 6 din Ordinul 50/1990 cu privire la nominalizarea persoanelor care se încadrează in grupele I si II de munca, dispoziții care prevăd expres faptul ca aceasta nominalizare se face de conducerea unităților împreuna cu sindicatele libere din unități, ținându-se cont de condițiile deosebite de munca concrete in care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie etc).
Instanța de fond nu a reținut, la pronunțarea sentinței, obligativitatea îndeplinirii unor condiții prevăzute in mod expres de actele normative respectiv de dispozițiile prevăzute la punctul 5 din Ordinul nr.50/1990, care prevăd expres faptul ca existenta condițiilor deosebite la locurile de munca cu noxe trebuie sa rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele Ministerului Sănătății sau laboratoarele de specialitate proprii ale unității. Aceste determinări trebuie confirmate de către Inspectorii Teritoriali pentru identificarea factorilor de risc specifici mijloacelor de producție, sarcinii de muncă și mediului de muncă pentru Protecția Muncii (ITM) care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de nominalizare a condițiilor și că toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal.
Art.123 nu se regăsește în Anexa nr.1 la Ordinul nr.50/1990, acest articol neexistând, ultima poziție fiind poziția 81. Așa-zisul punct 123 din Anexa 1 la Ordinul 50/1990 nu a intrat niciodată in vigoare, fiind in realitate preluat dintr-un ordin al Ministerului Transporturilor, care producea efecte doar pentru angajații sistemului transporturi feroviare, astfel încât respectiva reglementare nu poate fi aplicata decât persoanelor cărora le-a fost destinata, cum de altfel a reținut si Tribunalul B. în dosarul nr._, prin Sent. civ. nr. 781/M/2013, pe care o depun la dosarul cauzei cu titlu de practica.
Locul de munca in speța nu se încadrează in grupa I de muncă. Prin Ordinul nr.125/1990, așa cum a arătat mai sus, au fost analizate locurile de munca si condițiile de munca, fapt pentru care in Anexa II al Ordinului mai sus menționat, au fost nominalizate locurile de muncă din sistemul energetic si s-au stabilit printr-un act normativ locurile de munca ce se încadrează in grupa a II-a. Or, trecerea locurilor de munca din încadrarea în grupa a II-a de munca in grupa I de munca este nelegala, iar instanța de judecata nu a avut in vedere dispozițiile legale in materie in determinarea locurilor de muncă încadrate in Grupa I, in sensul ca salariații trebuiau sa desfășoare o activitate cel puțin 50% din programul de lucru, respectiv 70% .
Cat privește preocuparea S.C E. S.A. din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, aceasta a avut și are un caracter permanent de asigurare a unor locuri de muncă corespunzătoare prin adoptarea de măsuri tehnice și organizatorice de eliminare sau diminuare a riscurilor identificate de accidentare și îmbolnăvire profesională a salariaților.
Aceste măsuri au fost precizate de legislația în vigoare de-a lungul timpului: LEGE nr. 5 din 22 decembrie 1965 (republicată în 1969) cu privire la protecția muncii, emitent; Marea Adunare Națională, ORDIN nr.235 din 26 iulie 1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălțime; Legea 90/1996 a protecției muncii - Norme generale de protecția muncii și specifice conform prevederilor din Anexa 2, cap.6. pentru Energia electrica și termica, gaze și apa: respectiv producerea energiei electrice, transportul și distribuția energiei electrice, utilizarea energiei electrice în medii normale, Norme specifice de protecția muncii pentru transportul și distribuția energiei electrice NSPMTDEE/97, ORDIN nr.275 din 17 iunie 2002 al ministrului muncii și solidarității sociale privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul și distribuția energiei electrice NSSMTDEE/2002, Legea 319/2006 ce abroga alte Norme specifice dar implica elaborarea de instrucțiunii proprii de securitate si sănătate în muncă Instrucțiuni proprii de securitate a muncii pentru instalațiile electrice în exploatare, conform prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006. elaborate în 2007, completate și modificate în 2012.
În cadrul evaluărilor de risc efectuate pe fiecare loc de muncă, pentru salariații care își desfășoară activitatea în instalațiile electrice există factori de risc specifici precum: risc de electrocutare, efort fizic mărit, poziții de lucru forțate sau vicioase, risc de lovire, risc de electrocutare, efort fizic mărit, poziții de lucru forțate sau vicioase, risc de lovire, risc de cădere de la înălțime.
Aceste evaluări de risc au fost realizate în mai multe studii de cercetare-dezvoltare efectuate pe meserii/locuri de muncă la nivelul structurilor zonale (existente) din cadrul . domeniu de aplicare în activitățile de încadrare a unor locuri de muncă sau categorii profesionale în condiții deosebite / speciale de muncă.
Pentru meseriile în cadrul locurilor de muncă analizate se pot evidenția concluziile unor studii efectuate, respectiv până la data prezentei nu există boli profesionale în cadrul . nu sunt depășite nivelurile acceptate ale câmpului electromagnetic.
Având în vedere obiectul contractului nr.17/06.05.2000 încheiat între . de Distribuție a Energiei Electrice București, în calitate de beneficiar și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii București, în calitate de executant: "Studiu privind încadrarea locurilor de muncă în locuri de muncă cu condiții deosebite pentru unele meserii din cadrul S.C E. intitulat "Evaluarea încadrării locurilor de muncă în locuri de muncă cu condiții deosebite" evidențiază mai jos concluziile acestuia.
Scopul lucrării îl constituie fundamentarea încadrării conform criteriilor existente pentru 8 meserii din cadrul .>
- electricieni întreținere LEA 110 kV;
- electricieni întreținere LEA MT + JT;
- electricieni deranjamente;
- electricieni întreținere stații;
- electricieni exploatare (SO) stații;
- electricieni întreținere LES 110 kV;
- electricieni întreținere LES MT + JT;
- electricieni întreținere PA - PT,
în locuri de muncă, cu condiții deosebite, care pot afecta esențial capacitatea de muncă a lucrătorilor, datorită cadrului de expunere la risc.
Încadrarea în condiții deosebite de muncă se face, conform legislației în vigoare ( n.r. în anul 2000) Ordinul nr.50/1990 în funcție de două criterii:
- nerespectarea limitelor normate pentru valorile factorilor de risc în mediul de muncă; Nivelul factorilor de risc se stabilește prin determinări efectuate în prezența inspectorului de muncă. Acesta trebuie să ateste că în momentul efectua determinărilor "s-au aplicat toate măsurile de normalizare a condițiilor de muncă și toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal" (Ordinul 50/1990 și Leg 31/1991).
- cel puțin 75% din programul de lucra trebuie să se desfășoare în locul de muncă respectiv.
Din cele 8 meserii analizate, numai pentru 3 dintre ele nu sunt respectate limitele prevăzute de NGPM-1996, însă nu este respectată condiția de expunere la factorii de risc, de cel puțin 75% din programul normal de lucru.
Nu există boli profesionale înregistrate pentru nici una din cele 8 meserii analizate.
Încadrarea în locuri de muncă cu condiții deosebite pentru cele 8 meserii analizate din cadrul . se poate face conform criteriilor existente, prevăzute de Ordinul 50/1990. Menționează că în Ordinul 50/1990 este nominalizat pentru încadrare în locuri de muncă cu condiții deosebite „dispecerul energetic național”.
În faza I a lucrării s-a realizat:
- identificare factorilor de risc specifici mijloacelor de producție, sarcinii de muncă și mediului de muncă pentru meseriile stabilite;
- efectuarea de determinări pentru cuantificarea factorilor de risc și încadrarea în limitele admise, prevăzute de NGPM-1996.
În faza a II-a lucrării s-a realizat:
- corelarea factorilor de risc identificați cu datele de morbiditate profesională, furnizate de medicii societății;
- evaluarea încadrării locurilor de muncă în locuri de muncă cu condiții deosebite, conform criteriilor "existente" și "propuse".
Din rezultatele studiului realizat și din analiza datelor (faza I și a II-a) lucrării se constată următoarele:
a) valorile factorilor de risc cuantificabili (cu o pondere de cca, 40% din
totalul factorilor de risc)t nu respectă limitele prevăzute de NGPM – 1996 pentru meseriile:
- electricieni întreținere stații (acid sulfuric);
- electricieni întreținere LES110KV (temperatură);
- electricieni întreținere PA - PT (acid sulfuric, acetat de butii și izobutil, alcool, propilic și izopropilic, temperatură).
În cazul acestor meserii, nu este respectată condiția de expunere la factorii de risc menționați, de cel puțin 75% din programul normal de lucru,
- factorii de risc necuantificabili, având o pondere de cca, 60% din totalul factorilor de risc sunt:
- factorii direcți: risc de electrocutare, efort fizic mărit, poziții de lucru forțate sau vicioase, risc de lovire, risc de cădere de la înălțime;
- factorii indirecți: solicitare neuropsibică.
c)nu există boli profesionale înregistrate pentru nici una din cele 8 meserii
studiate, dar au fot înregistrate în anul 2000 afecțiuni cronice legate de profesiune, dintre
care cele mai frecvente sunt: lombosciatica, discopatia lombară, hipertensiune arterială, ulcer
duodenal, cardiopatia ischemică, datorate factorilor de risc necuantificabili.
In urma efectuării studiului se constată că datele prezentate nu sunt suficiente pentru a se putea fundamenta încadrarea locurilor de muncă din cadrul meseriilor analizate în locuri de muncă m condiții deosebite, fiind necesară completarea bazei de date cu investigații ale locurilor de muncă de la alte câteva sucursale ale S.C E. SA, precum și cu investigații ale altor locuri de muncă încadrate în condiții deosebite de muncă prin legislația actuală (Ordinul nr,50/1990 al MMPS), punându-se accent pe situația bolilor legate de profesiune, apărute la lucrătorii din cadrul S.C. E. SA.
Menționează că S.C E. S.A. a efectuat si alte studii de securitate și sănătate în muncă dintre care: „Studiu privind evaluarea stării de sănătate a personalului implicat în unele activități din cadrul E. S.A." nr. contract 67/2002, elaborator MMSS –INCDPM.
În cursul anului 2002 s-au efectuat determinări la activitățile: personalul de exploatare operativă din stațiile electrice; personalul din activitatea de dispecer energetic; personalul implicat în întreținerea și repararea LEA .
S-au efectuat măsurați de câmp electric și câmp magnetic în stații electrice de transformare și linii electrice aeriene,
Concluziile studiului: Nu au fost diagnosticate boli profesionale de către nici unul din medicii cabinetelor care deservesc .>
Vârfurile de morbiditate la categoriile de personal vizate s-au înregistrat la afecțiunile cardiovasculare și locomotorii pentru electricienii din stații, la afecțiunile cardiovasculare pentru dispeceri și la bolile aparatului respirator și locomotor, pentru electricienii LEA (în România, principalele clase de boli sunt reprezentate de bolile aparatului respirator, tulburările mentale, nevroze și alte boli ale sistemului nervos și ale organelor de simț, bolile aparatului locomotor, apariția și evoluția acestor boli fiind influențate de factorii de risc prezenți la nivelul locurilor de munca).
Câmpuri electromagnetice. în cadrul studiului au fost efectuate măsurări ale intensității rms a câmpului electric și a densității rms de flux magnetic la frecvența de 50 Hz în incintele echipamentelor și instalațiilor din stația F., Determinările au fost efectuate în condiții normale de funcționare a echipamentelor tehnice. Valorile rezultate au fost comparate cu cele maxime admise de NGPM, și anume:
Câmp electric 50 Hz (valori rms): 10 kV/m/schimb de lucra și 30 kV/m pentru durate scurte;
Câmp magnetic, 50 Hz (valori rms): 0,5 mT/schimb de lucru; 0,5 mT pentru expuneri mai mici de 2 ore și 25 mT pentru durate scurte, pentru extremitățile corpului.
Din analiza rezultatelor se constată că în toate punctele de măsurare valorile parametrilor undelor electromagnetice (câmp electric și câmp magnetic, 50 Hz) se situează sub valorile Urnită admise de NGPM.
"Influența câmpului electromagnetic al instalațiilor electrice de distribuție asupra angajaților care lucrează în acest mediu și asupra vecinătăților. Studiu de caz FDEE; Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord", lucrare elaborată în 4 faze în perioada 2010-2011, obiectul contractului nr. 108/30.11.2009 cu Institutul de Cercetări și Modernizări Energetice - .>
Acest studiu care a avut în vedere prevederile HG nr.1136/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice, HG 1091/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă, HG 1146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă.
"Din rezultatele obținute pana la aceasta data din studiul actual se pot trage următoarele concluzii:
- nu s-au semnalat depășiri ale valorii maxime admise în HG 1136/2006 ale câmpului electric si magnetic in stațiile investigate ale .>
- nu s-au evidențiat probleme majore de sănătate ale lucrătorilor expuși la câmp electric si magnetic care sa poate fi cauzate de lucru in mediu de câmp electric si magnetic
In ceea ce privește monitorizarea expunerii profesionale la câmp electric si magnetic, se impune continuarea monitorizării stricte si regulate a nivelelor expunerii profesional la câmpuri electrice si magnetice de radiații neionizante, in special de foarte joasa frecventa, cat si a investigațiilor medicale ale salariaților expuși"
Obiectul principal al studiului a fost constituit de:
- obligativitatea identificații riscurilor profesionale și semnalarea apariției în timp a unor eventuale influențe negative asupra organismului, conform prevederilor legislative în vigoare, cu referire specială la reglementările de ultimă oră privind expunerea profesională la CEM.
- necesitatea unor cercetări care să identifice posibile efecte asupra organismului personalului care își desfășoară activitatea în stațiile electrice de 110/20 kV, efecte care pot duce în timp la reducerea prematură a capacității de muncă, la îmbolnăviri profesionale și la comportamente riscante în activitate, cu urmări grave asupra securității și sănătății angajaților și/sau asupra altor persoane.
- stabilirea măsurilor corespunzătoare de asigurare a condițiilor de securitate și sănătate în muncă și de realizare a locurilor de muncă cu condiții normale, în scopul menținerii stării de sănătate și a capacității de muncă la un nivel optim pe întreaga durată a vieții profesionale.
Studiul s-a axat pe doua linii majore:
- Determinarea si măsurarea nivelului expunerii profesionale la radiații electromagnetice neionizante.
- Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor si evaluarea efectului asupra acesteia a condițiilor de munca, in special a radiațiilor electromagnetice neionizante.
o S-au efectuat determinări ale câmpurilor electrice si magnetice din cele trei sucursale de către colectivul de specialiști din ICEMENERG.
o Examinând rezultatele măsurătorilor înregistrate in cele 3 sucursale ale E., in ceea ce privește câmpul electric si magnetic, se poate afirma, pe baza acestor măsurători, următoarele:
- In majoritatea punctelor de măsurare a câmpului electric la sol, respectiv la 1,8 m fata de sol, din stațiile electrice de 110 kV investigate, s-au găsit valori rezonabile, adică sub 5-6 kV/m, deci nu depășesc valoarea maxima admisibila pentru medii profesionale de 10 kV/m;
- Exista si situații in care valoarea intensității câmpului electric depășește 6 kV/m in apropierea echipamentelor noi, cum este cazul unor întreruptoare cu SF 6, dar care in mod practic nu depășesc 8 RV7m. O astfel de situație se prezintă la stația de 110 kV Sf, G., in apropierea întreruptoarelor cu SF 6 de la celulele: Cupla TV, LEA Pompe O., LEA Tg. S., TRAFO 1, CFR 1, CFR 2, LEA Câmpu F. 1 si LEA Câmpu F. 2, Se menționează ca
- astfel de valori de câmp electric au fost găsite cu ocazia măsurătorilor efectuate atât in anul 2010 cat si in anul 2011;
Valorile măsurate ale inducției câmpului magnetic nu depășesc valoarea maxima admisibila pentru medii profesionale de 500 uT.
-Se apreciază ca nu este necesara adoptarea unor masuri speciale de protecție, cu
excepția limitării timpului de ședere al personalului in instalații, pentru efectuarea
lucrărilor de întreținere si tăierea periodica a vegetației astfel încât aceasta sa nu mai
depășească înălțime de 0,3 m.
Studiul privind influenta câmpului electric si magnetic asupra stării de sănătate a salariatelor din cadrul .-a derulat pe o perioada de 2 ani ( 2010-2011) si a cuprins 2 campanii de măsurători de câmp electric $i magnetic si 3 campanii de investigații medicale privind starea sănătate a salariaților. Investigațiile privind sănătatea salariaților s-au efectuat pe loturi de subiecți stabilite inițial, având vârste si vechimi diferite, astfel încât lotul experimental sa cuprindă toata gama de salariați din cadrul .>
Pentru salariații care lucrează in instalațiile electrice, pentru refacerea capacității de munca se asigura concediu de odihna suplimentar. Ca exemplu la FDEE Transilvania Sud:
- Personalul de tura din stație, LEA si turele mobile (GMES, stații telecomandate) 110 kV - 6 zile;
- Personalul de exploatare care lucrează in celelalte stații si PA/PT-uri - 4 zile;
- Personalul de întreținere, PRAM, telecomunicații si măsurarea energiei electrice - 4 zile;
- Dispecer sef tura (DEDF,DEDL) - 5 zile.
In concluzie, analizând lucrările de specialitate de mai sus se poate considera ca nu sunt îndeplinite condițiile de munca pentru încadrarea in grupa I de munca.
In ceea ce privește încadrarea in grupa I de munca in procent de 100%, menționează faptul ca aceasta încadrare este nelegala, având in vedere următoarele aspecte:
-Procentul se calculează proporțional cu timpul efectiv lucrat in condițiile
activității ce se încadrează in grupa I de munca si nu prin totalizarea „ timpului efectiv
lucrai". Or, din punct de vedere fizic un electrician nu poate lucra pe stâlp un program de 8
h/zi pentru a beneficia de un procent de 100%.
-Anul de muncă efectiv lucrat în condiții deosebite de muncă se stabilește prin
totalizarea „perioadelor" (deci a zilelor) în care personalul a lucrat efectiv în asemenea
locuri și nu totalizarea „timpului efectiv lucrat".
Reclamantul si-a întemeiat cererea pe prevederile Ordinului 50/1990, ordin care a fost abrogat de Legea nr. 19/2000. Ulterior intrării in vigoare al Legii anterior menționate, a fost adoptata Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca in condiții deosebite. Acesta hotărâre a fost abrogata de HG nr. 246/2007) care la art. 13 prevede următoarele; „(1) dovedirea perioadelor de activitate desfășurata in locuri de munca in condiții deosebite anterior datei de 01.04.2001, in vederea pensionarii, se face pe baza înregistrării acestora in carnetul de munca conform decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificările ulterioare sau pe baza unei adeverințe emise de angajatorul la care a lucrat salariatul respectiv. (4) In cazul distrugerii arhivelor, perioada lucrata in condiții deosebite, dovedita cu acte, se poate reconstitui, potrivit legii, prin hotărâre Judecătoreasca."
Or, in speța, reclamantul nu a invocat drept motiv al solicitării ca instanța sa constate desfășurarea activității in grupa I de munca, ca urmare a distrugerii arhivei de personal.
Mai mult decât atât, reclamantul avea posibilitatea de a uza de prevederile Ordinului 50/1990 atunci când acesta era in vigoare, iar nu tocmai la acest moment când ordinul este abrogat prin Legea nr. 19/2000.
In ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea la eliberarea adeverinței care sa ateste perioada de lucru in condiții grele specific grupei I, fiind un capăt accesoriu, in mod greșit acesta a fost admis de către instanța de fond.
Potrivit art. 158 alin. 2 din Legea nr. 263/2003, adeverințele care atesta încadrarea persoanelor in grupa I de munca sunt valorificate numai in situația in care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 01 aprilie 2001.
Potrivit art. 126 alin, 1 din HG nr. 257/2011, adeverințele prin care se atesta faptul ca in anumite perioade, anterioare datei de 01 aprilie 2001, persoanele si-au desfășurat activitatea in locuri de munca Încadrate in grupele I si/sau a Il-a de munca se întocmesc potrivit modelului prevăzut in anexa nr. 14, numai pe baza documentelor verificabile aflate in evidenta angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhiva.
Deci, o obligație a angajatorului sau deținătorului de arhiva de a elibera o asemenea adeverința in temeiul acestui act normativ (cu toate ca, așa cum am precizat la pct. 1 din prezentele motive, nu avem nicio astfel de calitate) exista doar daca are la baza documente verificabile aflate in arhiva angajatorului, întocmite anterior anului 2001, Or, in speța, nu exista asemenea documente in arhiva subscrisei, astfel meat obligarea noastră la emiterea unor astfel de adeverințe este nelegala.
F. de cele învederate solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat si in consecința schimbarea in tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamant, ca neîntemeiata.
In drept, și-a întemeiat susținerile pe dispozițiile art. 466 si următoarele Cod proc, civ., precum și pe dispozițiile legale menționate în cuprinsul motivelor de apel.
In probațiune; solicită administrarea probei cu înscrisuri, depunând următoarele înscrisuri, reprezentând practică judiciară relevantă în cauză: Sentința civilă nr. 581/2014, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._/99/2012; Sentința civilă nr. 865/2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr._ ; Decizia civilă nr. 1033/2014, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ ; Sentința civilă nr. 1418/2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ ; Sentința civilă nr. 2796/2013, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ ; Sentința civilă nr. 178/2013, pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ și extras de pe portalul instanțelor judecătorești privind soluția pronunțată în același dosar, în recurs, de Curtea de Apel G.; Sentința civilă nr. 1501/2013, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ și extras de pe portalul instanțelor judecătorești privind soluția pronunțată în același dosar, în recurs, de Curtea de Apel B.; Sentința civilă nr. 1399/2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2013 și extras de pe portalul instanțelor judecătorești privind soluția pronunțată în același dosar, în apel, de Curtea de Apel C.; Sentința civilă nr. 4160/2014, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._/117/2013; Sentința civilă nr. 27/2014, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr._ și decizia nr. 333/2014 pronunțată în același dosar, în recurs, de Curtea de Apel Suceava; Sentința civilă nr. 781/2013, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ și extras de pe portalul instanțelor judecătorești privind soluția pronunțată în același dosar, în recurs, de Curtea de Apel B.; sentința civilă nr. 601F/2004 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr._ .
S-a procedat la regularizarea cererii de apel, potrivit dispozițiilor art. XV din Legea nr. 2/2013.
Intimatul M. D. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, arătând că apelanta a avut calitatea de angajator în perioada în care a lucrat și nu a făcut dovada predării arhivei cu privire la perioada în litigiu către C. SA, astfel încât are calitate procesuală activă.
Cu privire la fondul litigiului, a arătat intimatul că a făcut dovada faptului că a lucrat în grupa I de muncă în perioada în litigiu, prin înscrisurile depuse la dosar și expertiza încuviințată de instanța de fond.
Mai mult, prin hotărârile judecătorești depuse la dosar a făcut dovada faptului că și colegilor de serviciu li s-a recunoscut grupa I de muncă, inclusiv șefului său, tocmai pentru faptul că au lucrat într-un câmp electromagnetic puternic, cu risc de electrocutare și accidentare permanent, care putea fi fatal și care a generat probleme de sănătate.
În situația în care instanța va aprecia că apelul este întemeiat, a arătat intimatul că solicită obligarea în solidar a apelantei și a C. DISTRIBUȚIE SA la emiterea adeverinței referitoare la grupa I de muncă,în condițiile în care colegilor li s-au eliberat adeverințe de fostul angajator, C. DISTRIBUȚIE SA fiind dosar deținător al arhivei apelantei.
Apelanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale aplicabile în cauză, sentința primei instanțe și motivele de apel, Curtea constată că apelul este fondat, față de următoarele considerente.
Criticile privind modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive sunt nefondate, de vreme ce litigiul de muncă pendinte vizează o perioadă în care reclamantul era angajatul . în drepturi al acestei societăți nu poate răspunde pentru neîndeplinirea unor obligații legale care incumbă numai angajatorului din perioada respectivă.
Mai mult decât atât, din carnetul de muncă al intimatului rezultă că acesta a fost angajat la IEIRIEDEET Tg. J. doar în perioada 16.02.1984 – 01.03.1990, astfel că nu se poate reține că ar fi fost transferat de drept în interesul serviciului la societățile nou înființate în baza HG nr. 1342/2001.
Motivele de apel referitoare la modul de soluționare a excepției inadmisibilității acțiunii sunt confuze și nu indică în mod concret care ar fi condițiile prevăzute de legea materială sau procesuală care nu ar fi fost îndeplinite la momentul introducerii cererii, pentru a putea interveni această sancțiune.
Pe fondul litigiului, va reține Curtea că, potrivit art.1 din Ordinul nr. 50/1990, in grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 1.
Art. 3 din Ordinul 50/1990 prevede că beneficiază de încadrarea în grupele I și a II-a de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2. Așa cum se observa din dispozițiile Ordinului, acesta instituie principiul legalității grupelor de munca, în sensul ca activitățile, locurile de muncă si categoriile profesionale sunt stabilite numai prin acte normative, ele trebuind sa fie cuprinse expres in norme specifice domeniului.
Potrivit Ordinului nr. 50/1990, pentru a beneficia de încadrarea în grupele I și a II-a de muncă, personalul în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlorii tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1. să fi lucrat efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Ordinul nr. 50/1990 sau
- să își fi desfășurat activitatea în aceleași condiții cu personalul beneficiar încadrat în grupele I sau a II-a de muncă, in situatia personalului muncitor din construcții-montaj sau din alte activități, care realizează lucrări de extinderi, modernizări sau reparații ale capacităților de producție;
2. nivelul noxelor existente la locurile prevăzute în aceste grupe sa depășească nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecție a muncii, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă;
3. să fi fost nominalizat de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținîndu-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).
In concluzie, încadrarea in grupele de munca se face fie direct ca urmare a regăsirii în una din situațiile cuprinse in anexe, fie prin asimilare ca urmare a desfășurării efective a muncii in situații din cele prevăzute in anexe.
Raportul de expertiza întocmit in cauza realizează o descriere generică a sistemului energetic național, a activităților realizate de către reclamant în exercitarea funcției de electrician, a condițiilor de munca, concluzionând ca activitățile sunt corespunzătoare grupei I de munca prin asimilare cu activitățile enumerate la anexa I pct. 123 din Ordin.
Insa niciuna din activitățile desfășurate de către reclamant nu se regăsesc printre cele prevăzute in anexa I, nici sub aspectul art.1, nici sub aspectul art. 3 din Ordin .
Simpla exercitare a funcției de electrician si condițiile grele specifice activității desfășurate, nu atrag automat încadrarea in grupa de munca, fiind necesar ca activitățile, condițiile sau locul de munca sa fie din cele prevăzute in anexa I la ordin.
Mai mult, prin raportul de expertiză, însușit de către reclamant, s-a invocat aplicarea dispozițiilor Anexei I pct. 123 din Ordinul nr. 50/1990, în care sunt nominalizate „meseriile și funcțiile din unitățile de exploatare a căilor ferate a căror activitate este legată de siguranța circulației”. Textul pct. 123 se referă deci exclusiv la funcții din unitățile de exploatare a căilor ferate, or, în speță, nu s-a susținut și nici nu s-a dovedit că angajatorul ar fi fost vreodată unitate de natura celor menționate la pct. 123.
Decizia nr. 258/2004 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și decizia nr. 87/1999 pronunțată de Curtea Constituțională nu au statuat în niciun caz faptul că angajatorii sau instanțele de judecată ar putea extinde aplicarea dispozițiilor legale privind încadrarea în grupe de muncă și la alte situații decât cele expres prevăzute de lege. O atare interpretare ar lipsi de conținut actul normativ însuși. Dimpotrivă, deciziile invocate se referă la situația persoanelor care au fost pensionate sau al căror raport de muncă a încetat înainte de adoptarea sau de modificarea Ordinului nr. 50/1990 prin adăugarea unor noi categorii legale de meserii care se încadrau în grupe de muncă.
In ceea ce privește invocarea unei pretinse discriminări, Curtea reține că stabilirea grupelor de muncă se face in raport de condițiile, activitățile sau locurile de muncă specifice fiecărui salariat, deci cu analiza condițiilor concrete, așa cum rezulta din raporturile de munca ce fac obiectul judecații.
Se constată astfel că sunt fondate criticile de fond invocate de apelanta – pârâtă, iar apelul urmează să fie admis pentru aceste considerente.
Capetele de cerere accesorii privind obligarea la eliberarea adeverinței sau plata cheltuielilor de judecată urmează a fi respinse pe cale de consecință.
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că apelul formulat de pârâtă este fondat, motiv pentru care îl va admite ca atare și, în temeiul art.480 alin.2 C.pr.civ. va schimba sentința atacată în parte, în sensul respingerii acțiunii ca fiind nefondată.
Dispozițiile referitoare la soluționarea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității acțiunii urmează a fi păstrate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta . sediul în București, ..9, sector, 1, împotriva sentinței civile nr.2143/04.09.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimat M. D. domiciliat în Petroșani, ..4, ., jud. Hunedoara și intimat ., cu sediul în C. . Jud. D., având ca obiect drepturi bănești.
Schimbă în parte sentința, în sensul că respinge acțiunea ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Ianuarie 2015.
Președinte, I. M. | Judecător, M. C. Ț. | |
Grefier, G. D. L. |
11.02.2015
Red.jud.M.C.Târlea
6 ex./AS
j.f. L.R.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Hotărâre din... → |
|---|
