Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2845/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2845/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 13097/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2845
Ședința publică de la 16 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. C. G.
Judecător L. B.
Grefier M. H. D.
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta ȘCOALA G. SPECIALA SF M., cu sediul în C., .. 7,județul D., împotriva sentinței civile nr. 1274 din 10.03.2015, pronunțată de Tribunalul D. – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta G. F. A., cu domiciliul în C.,.. 202, .. 2, județul D., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimata reclamantă G. F. A., asistată de avocat M. M., lipsind apelanta pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termen legal, după care:
Curtea, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat și apreciind cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat M. M. pentru intimata reclamantă a depus practică judiciară și a solicitat respingerea apelului, învederând că soluția de la fondul cauzei a fost dată cu aplicarea legii, sporul acordat are la bază contractul individual de muncă.
La interpelarea instanței, intimata reclamantă G. F. A., a învederat că nu a avut calitatea de diriginte în perioada 2014-2015, dar a predat la clasa a V-a în anul școlar 2013-2014 și la clasa a VI-a în anul școlar 2014-2015. A arătat că a primit indemnizația până la data de 01.09.2014, când directorul unității a decis sistarea acestui spor.
Avocat M. M. pentru intimata reclamantă, a arătat că indemnizația de 10% a fost convenită de către părți la încheierea contractului individual de muncă, iar angajatorul nu putea modifica decât cu acordul părților. Contractul colectiv de muncă nu poate modifica unilateral salarizarea, iar decizia nu reprezintă o hotărâre a Consiliului de Administrație.
La interpelarea instanței, avocat M. M. pentru intimata reclamantă, a învederat că aceste considerente au fost invocate la prima instanță și reluate în motivele de apel.
Instanța, în baza dispozițiilor art. 244 C. raportat art. 394 C. și art. 482, constată încheiată cercetarea procesului și a trecut la soluționarea apelului:
CURTEA
Asupra apelului de față;
Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin sentința civilă nr. 1274 din 10.03.2015 a adms cererea formulată de reclamanta G. F. A. în contradictoriu cu pârâta ȘCOALA SPECIALĂ SFÂNTUL M. C..
A obligat pârâta să plătească reclamantei indemnizația de 10% din salariul de bază pentru educatori (profesori și profesori educatori ) începând 01. 09.2014 până la intervenirea unei cauze legale sau contractuale de încetare sau modificare a raportului de muncă sau a prevederilor legale aplicabile.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Reclamanta G. F. A. este angajată în funcția de învățător educator la Școala Gimnazială Specială Sfântul M. C. astfel cum rezultă din contractul individual de muncă nr. 146/01.09.2009 încheiat cu pârâta.
Prin actul adițional nr. 600/01.12.2012 la contractul individual de muncă, reclamantei i-a fost acordată indemnizația de 10 % " pentru personalul care îndeplinește activitatea de diriginte, pentru învățători,educatoare, institutori și profesori pentru învățământul preșcolar și primar " urmare a sentinței 1818/26.04.2012(fila-12).
La data de 01.09.2014, pârâta prin decizia nr. 74/29.08.2014(fila-15) a încetat să-i mai acorde indemnizația prevăzută de lege în cazul învățătorii educatori /profesorii educatori .
Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, a prevăzut în art. 1 alin. ultim "sporurile, indemnizațiile, compensațiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază personalul prevăzut la alin.(1), precum și metodologia de calcul al acestora sunt prevăzute în anexa nr. 5."
În anexa 5 – art. 2 alin. 2 lit. E, ce cuprinde Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic, se prevede că în salariul de bază se include și indemnizația pentru personalul didactic care îndeplinește activitatea de diriginte, pentru învățători, educatoare, institutori și profesor pentru învățământul preșcolar și primar, iar prevederile art. 3 lit. E. 1 din aceeași anexă stabilesc faptul că personalul didactic care îndeplinește activitatea de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii și profesorii pentru învățământul preșcolar și primar beneficiază de o indemnizație de 10% aplicată la salariul de bază.
Conform art. 247 lit. f din Legea 1/2011 a educației naționale între funcțiile didactice specifice învățământului special figurează și aceea de învățător educator. Funcția de învățător educator figurează între funcțiile didactice specifice învățământului care pot îndeplini si calitatea de diriginte. Relevant în acest sens, este art. 1 Ordinul 1532/10.09.2009 potrivit căruia „ coordonarea activităților clasei de elevi se realizează de către un diriginte numit de directorul unității de învățământ dintre cadrele didactice de predare și de instruire practică care predau la clasa respectivă ".
Din modul de redactare al art. 2 alin. 2 lit. E, rezultă că această indemnizație se acordă deopotrivă personalului didactic care îndeplinește activitatea de diriginte cât și învățătorilor, educatoarelor, institutorilor și profesorilor pentru învățământul preșcolar și primar. Un argument în acest sens, rezultă din referirea expresă în textul de lege și la această categorie profesională alături de personalului didactic care îndeplinește activitatea de diriginte.
Mai mult, din actele depuse de către reclamantă rezultă că aceasta ocupă funcția de învățător educator, nivel de învățământ special primar (fila-15,47) și a beneficiat de indemnizație chiar, dacă în perioada 2012-2014 nu a avut calitatea de diriginte.
Totodată, Ordinul 1532/10.09.2009 nu a fost avut în vedere nici în perioada în care indemnizația de 10 % a fost acordată în baza art. 51 alin. 4 din Legea 128/1997, indemnizație care, ulterior abrogării legii a fost reglementată într-o formă similară de art. 2 alin. 2 lit. E și de art. 3 lit. E. 1 din Legea 63/2011.
Obligația principală a angajatorului este cea de plată a salariului, a contraprestației pentru munca îndeplinită de salariat (art. 159 C muncii), astfel cum este stabilit de lege, de contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă, inclusiv a elementelor cuprinse în salariul de bază și anume indemnizațiile, sporurile sau adaosuri .
În caz de nerespectare a obligației, salariatul interesat este îndreptățit să solicite instanței obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale.
Astfel, potrivit art. 269 alin 1 din C muncii „Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul”.
Neplata salariului stabilit prin lege constituie deci o încălcare a contractului individual de muncă încheiat între reclamanți și pârâta unitatea școlară, atrăgând răspunderea civilă contractuală a pârâtului.
Instanța a reținut ca fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, obligând pârâta unitate de învățământ către reclamantă la plata indemnizației de 10% începând cu data, 01. 09.2014 data, de la care pârâta nu a mai acordat această indemnizație.
Pentru aceste considerente, instanța a constatat întemeiată cererea reclamantei, a admis și a obligat pârâta să plătească reclamantei indemnizația de 10% din salariul de bază pentru educatori (profesori și profesori educatori) începând 01. 09.2014 până la intervenirea unei cauze legale sau contractuale de încetare sau modificare a raportului de muncă sau a prevederilor legale aplicabile.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta-pârâtă Școala Gimnazială Specială "Sf. M. " C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că hotărârea este lipsită de temei legal, fiind dată cu o interpretare eronată a probatoriului administrat în cauză și cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, datorită următoarelor considerente:
Instanța de fond, în soluționarea cauzei, a interpretat în mod eronat dispozițiile art.2 alin. E din Metodologia de calcul a drepturilor salariale care se acordă personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ de aplicare a Legii 63/2011 privind indemnizația pentru personalul didactic care îndeplinește activitatea de diriginte, pentru învățători, educatoare, institutori și profesori pentru învățământul preșcolar și primar care se acordă după cum urmează:
Arată că indemnizația de dirigenție de 10 % pentru funcția de diriginte se acordă atâta timp cât este diriginte în fiecare an școlar. Directorul având în vedere continuitatea activității fiecărui cadru didactic la clasă, legislația în vigoare care trebuie respectată nu a numit-o dirigintă la clasa la care este profesor-educator deoarece a respectat cadrul legislativ:
Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Inovării nr. 5132/10.09.2009 privind activitățile specifice funcției de diriginte, art.l alin. (1) și (2):
„Coordonarea activităților clasei de elevi se realizează de către un diriginte, numit de directorul unității de învățământ, dintre cadrele didactice de predare și de instruire practică, care predau la clasa respectivă.
Directorul unității de învățământ numește diriginții, respectând principiul continuității și al performanței, după consultarea cu șefii catedrelor/ai comisiilor metodice, cu șeful comisiei diriginților/coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare."
La această clasă fiind diriginte doamna profesoară P. F. A. atât în acest an școlar, cât și în anul școlar 2013-2014.
3.Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar înregistrat la Ministerul Muncii sub nr. 1483/13.11.2014 art. 35 alin. (3): "Personalul didactic care desfășoară activitate de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământ preșcolar și profesorii pentru învățământ primar primesc o indemnizație de 10% din salariul de bază. Pentru învățământul primar special, indemnizația de 10% se acordă astfel încât pentru fiecare clasă de elevi să se plătească o singură indemnizație de dirigenție unuia dintre cadrele didactice care desfășoară activități specifice de diriginte. Indemnizația se include în salariul de bază și devine bază de calcul pentru celelalte sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale care se calculează la salariul de bază" întărește cadrul legislativ.
Se respectă contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar înregistrat la Ministerul Muncii sub n r.1483/13.11.2014 art.35 alin.3, plătind o singură indemnizație de diriginte la clasă.
Având în vedere hotărârea Consiliului Profesoral din 01.09.2014 care respectă art. 28, alin e, din Regulamentul de Organizare și Funcționare al Unităților de învățământ Preuniversitar 2005 în care s-a stabilit componența nominală a comisiilor metodice din unitatea de învățământ, face parte și comisia metodică a diriginților. (copie xerox), din care doamna Ortan L. M. nu face parte.
În Consiliul de Administrație din data de 04.09.2014 conf. ROFUIP /2005 art. 30 pct. 2, s-au validat comisiile metodice și de lucru la nivelul unității și responsabilii acestora ( copie proces verbal), respectând legislația în vigoare, (copie xerox)
Având în vedere că în anul școlar 2014-2015 s-a aprobat un nou Regulament de Organizare și Funcționare al Unităților de învățământ Preuniversitar prin OMEC nr. 5115/2014, conf. art. 49, alin f prin care" Consiliul Profesoral aprobă componența și atribuțiile comisiilor pe domenii de activitate din unitatea de învățământ, de asemenea, se respectă legislația actuală.
Urmare a controlului efectuat la Consiliul Județean D. a prezentat extrasul din Raportul Camerei de Conturi a Județului D. în urma controlului desfășurat în anul 2014 în unitățile din subordinea Consiliului Județean D., pentru anul 2013, care a constatat că acest spor de 10% nu a respectat prevederile legale referitor la legalitatea acordării acestui spor pentru cadre didactice care au îndeplinit funcția de profesor - educator.. Prin decizia directorului Camerei de Conturi a județului D. s-a dispus sistarea acordării dreptului respectiv pentru viitor și recuperarea sumei primite necuvenit (perioada cuprinsa între data hotărârii judecătorești și data finalizării controlului), (copie xerox). A precizat că în conformitate cu ROFUIP 2005 Consiliul de Administrație al școlii nu avea atribuții în acordarea de drepturi de natură salarială, acestea fiind acordate exclusiv prin lege astfel în perioada 2012-2014 Consiliul de Administrație a continuat să acorde nejustificat acest spor .
Funcțiile didactice din unitatea apelantă sunt diferite de cele din învățământul de masă, activitatea învățătorilor-educatori/profesorilor-educatori ce doresc să fie asimilați cu educatoarele din învățământul de masă, mențiune făcută ca justificare de acordare a acestui spor de 10 %, comunică că nu există similitudine între ele.La fiecare colectiv de elevi își desfășoară activitatea un profesor de psihopedagogie specială pentru o catedră de educație specială care îndeplinește și funcția de diriginte, activitate ce se desfășoară numai în programul de predare-învățare-evaluare și un învățător-educator/profesor-educator pentru programul de terapii complexe și integrate, acestea nealternând ca la grupele de grădiniță. Atașează orarul unei clase ca exemplu.
Mai arată că spre deosebire de programul educatoarelor din grădinițele cu program prelungit care au aceeași funcție didactică și în care se alternează programul de dimineață cu cel de după masă, aidoma claselor de „ste by step” unde ambele cadre didactice au aceeași funcție didactică și lucrează în alternanță în programul de dimineață și după amiază în școală programul este fix fiind realizat de cadre didactice având funcții didactice diferite în concordanță cu legislația în vigoare.
Planurile-cadru de învățământ pentru clasele/grupele/unitățile de învățământ special care școlarizează copii/elevi/tineri cu deficiențe moderate și ușoare prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr.4927/08.09.2005 pentru clasele I-IV și 5239/01.09.2008 pentru clasele V-VIII și planurile cadru pentru clasele/grupele/unitățile de învățământ special care școlarizează copii/elevi/tineri cu deficiențe grave, severe, profunde sau asociate aprobat prin Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr.4928/08.09.2005 (copii xerox) ora de consiliere și orientare în aria curriculară cu același nume este în trunchiul comun la profesorii de psihopedagogie specială pentru o catedră de educație specială, mai mult la clasele I-IV este în norma de predare de 16 ore.
În fiecare plan cadru pentru aria curriculară IX „Terapie educațională complexă și integrată” este prevăzut un post de învățător-educator/profesor-educator.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, art. 63 lit. f):
"în învățământul special și în comisiile de expertiză complexă funcțiile didactice sunt: educatoare/educator, educatoare/educator de sprijin, învățător-educator, învățător itinerant și de sprijin, învățător, maistru-instructor, institutor, profesor itinerant și de sprijin, profesor educator, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog școlar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoză și kinetoterapeut - se normează câte un post la fiecare grupă/clasă; profesor, profesor de educație specială și profesor preparator nevăzător."
- art.83 lit. e):"Pentru personalul didactic din învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: învățători și profesori la predare - 16 ore pe săptămână; învățător-educator, institutor-educator, profesor-educator, maistru-instructor și profesor pentru instruire practică - 20 ore pe săptămână;"aplicată la nivelul unității pentru anul școlar 2014-2015.
Pentru toate aceste considerente, a solicitat să se admită apelul, așa cum a fost formulat, să se modifice în tot sentința civilă apelată, în sensul respingerii acțiunii.
Intimata-reclamantă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului.
Apelul este fondat și se va admite, pentru următoarele considerente:
Sunt fondate criticile formulate de apelanta pârâtă potrivit cărora reclamanta nu poate beneficia de indemnizație de 10%, reglementată de dispozițiile art. 2 alin. 2 lit. E și respectiv ale art. 3 lit. E. 1 din Anexa nr. 5 la Legea nr. 63/2011.
Dispozițiile art. 247 din Legea nr. 1/2011, astfel cum au fost modificate prin OUG nr. 49/2014, au reglementat funcțiile didactice din învățământul preuniversitar astfel:
b)în învățământul preșcolar: educator/educatoare, institutor/institutoare, profesor pentru învățământ preșcolar;
c)în învățământul primar: învățător/învățătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învățământ primar;
d)în învățământul gimnazial, profesional, liceal și terțiar nonuniversitar: profesor, profesor de instruire practică, maistru-instructor;
f)în învățământul special și în comisiile de expertiză complexă: educatoare/educator, educatoare/educator de sprijin, învățător-educator, învățător itinerant și de sprijin, învățător, maistru-instructor, institutor, profesor itinerant și de sprijin, profesor educator, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog școlar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoză și kinetoterapeut - se normează câte un post la fiecare grupă/clasă; profesor, profesor de educație specială și profesor preparator nevăzător.
Prin urmare, funcțiile didactice din învățământul de masă și cele din învățământul special sunt diferite și au o reglementare diferită în ceea ce privește structura, formele și organizarea, astfel cum sunt reglementate și de dispozițiile HG nr. 1251/2005.
Dispozițiile art. 2 alin. 2 lit. E și respectiv ale art. 3 lit. E. 1 din Anexa nr. 5 la Legea nr. 63/2011 enumără printre beneficiarii indemnizației de 10% următoarele categorii: personalul didactic care îndeplinește activitatea de diriginte, învățători, educatoare, institutori și profesor pentru învățământul preșcolar și primar.
Așadar, cu excepția personalului didactic care îndeplinește activitatea de diriginte și a educatorilor, cadrele didactice care sunt îndreptățite a beneficia de această indemnizație sunt cele prevăzute doar pentru învățământul de masă, funcția de profesor-educator în învățământul gimnazial, ocupată de apelanta reclamantă, neregăsindu-se printre cele enumerate de legiuitor.
În acest context, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a susținut că este îndreptățită a beneficia de aceste dispoziții legale, prin asimilare cu educatorii din învățământul special și învățământul de masă.
O asemenea susținere nu va putea fi reținută, fiind contrazisă de conținutul dispozițiilor art. 2 alin. 2 lit. E și respectiv ale art. 3 lit. E. 1 din Anexa nr. 5 la Legea nr. 63/2011, care nu fac referire doar la educatori și nici la activitățile desfășurate de aceștia, pentru a se putea reține că aceste dispoziții reglementează un drept suplimentar cuvenit educatorilor.
Dimpotrivă, din cuprinsul acestor dispoziții rezultă că indemnizația de 10% se cuvine doar acelor cadre didactice care fie desfășoară în plus activități de suport educațional, consiliere și orientare profesională, specifice activității de diriginte, fie desfășoară în mod obligatoriu activități similare, în virtutea calității lor învățători, educatoare, institutori și profesor pentru învățământul preșcolar și primar.
În acest sens, chiar dispozițiile art. 8 din Anexa la Ordinul nr. 5132/10.09.2009 - Prevederi metodologice privind organizarea și desfășurarea activităților specifice funcției de diriginte - prevăd în mod expres că precizările referitoare la activitățile specifice funcției de diriginte sunt valabile și pentru activitățile corespunzătoare ale învățătoarei/învățătorului/educatoarei.
Scopul avut în vedere de legiuitor atunci când a reglementat acordarea acestei indemnizații a vizat așadar recompensarea suplimentară a cadrelor didactice care desfășoară o activitate suplimentară, în calitate de diriginte, sau care exercită atribuții similare în contextul în care sunt însărcinați cu instruirea unei anumite categorii de elevi - din învățământul preșcolar și primar – în calitate de învățători, educatoare, institutori și profesor pentru învățământul preșcolar și primar.
Reclamanta nu este îndreptățită la acordarea indemnizației de 10%, deoarece nu figurează printre categoriile enumerate limitativ de legiuitor ca beneficiare ale acestui drept, întrucât începând cu data de 1.09.2014 a trecut de la ciclul primar la cel gimnazial, fiind încadrată ca profesor –educator la clasa a V-a, fără a i se atribui și calitatea de diriginte.
Faptul că unitatea de învățământ special la care desfășoară activitate reclamanta prezintă anumite particularități de ordin educațional, nu o îndreptățește la acordarea indemnizației, în atribuțiile profesorului-educator din învățământul special nefiind incluse, de plano, atribuțiile specifice dirigintelui, concluzie ce rezultă logic din interpretarea dispozițiilor art.1 din Anexa la Ordinul 1532/10.09.2009 - Prevederi metodologice privind organizarea și desfășurarea activităților specifice funcției de diriginte. Textul prevede că atribuțiile de coordonare a activităților clasei de elevi sunt realizate de către un diriginte numit de directorul unității de învățământ dintre cadrele didactice de predare și de instruire practică care predau la clasa respectivă, fără a face vreo distincție între cadrele didactice din învățământul gimnazial, profesional, liceal, postliceal și respectiv învățământul special, funcția de profesor – educator figurând între funcțiile didactice specifice învățământului care pot îndeplini si calitatea de diriginte. Așadar, nu poate fi asimilată activitatea desfășurată de profesorii – educatori din învățământul special cu cea desfășurată de diriginți.
O asemenea interpretare este confirmată inclusiv de prevederile Contractului Colectiv de Muncă Unic la nivel sector de activitate învățământ preuniversitar nr. 1483/13.11.2014 care, reglementând acest drept la art. 35 alin. 3, a prevăzut expres că pentru învățământul primar special, indemnizația de 10% se acordă astfel încât pentru fiecare clasă de elevi să se plătească o singură indemnizație de dirigenție unuia dintre cadrele didactice care desfășoară activități specifice de diriginte.
A interpreta dispozițiile Legii nr. 63/2011 în sensul că indemnizația de 10% se cuvine și altor categorii decât cele enumerate de legiuitor, prin asimilarea activității desfășurate de apelantă cu activitatea de desfășurată de educatori, înseamnă a adăuga la lege, ceea ce nu este permis.
Este adevărat că personalul didactic din învățământul special desfășoară activități specifice și complexe, fiind însărcinat cu instrucția, educația, reabilitarea, recuperarea și integrarea școlară și socială a unei anumite categorii de copii, cu cerințe educative speciale.
Însă, atunci când a apreciat că, dat fiind specificul activității desfășurate, cadrele didactice din învățământul special sunt îndreptățite a beneficia de anumite drepturi salariale, legiuitorul a prevăzut în mod expres acest lucru, stabilind în acest sens indemnizația pentru învățământ special, în cuantum de 15% din salariul de încadrare, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 2 lit. C și respectiv ale art. 3 lit. C din Anexa nr. 5 la Legea nr. 63/2011.
În consecință, reținând că reclamanta este încadrată pe funcția de profesor-educator la clasa a VI-a din învățământul gimnazial, neregăsindu-se așadar printre categoriile enumerate de art. 2 alin. 2 lit. E și respectiv ale art. 3 lit. E. 1 din Anexa nr. 5 la Legea nr. 63/2011, și nici nu a fost nominalizată în comisia metodică a diriginților prin Decizia nr. 108/04.09.2014, aceasta nu este îndreptățită a beneficia de indemnizația de 10%.
Este adevărat că prin sentința civilă nr. 1818/26.04.2012 a Tribunalului D., rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, intimata a fost obligată la plata către reclamantă a indemnizației de 10% din salariul de bază prevăzută de art. 2 lit. E din Legea nr. 63/2011, pe perioada 01.01.2011 – 26.04.2012.
Din considerentele acestei sentințe rezultă însă că în perioada dedusă judecății în respectiva cauză reclamanta era încadrată ca învățător-educator, și prin prisma acestei funcții au fost analizate dispozițiile Anexei nr. 5 a Legii nr. 63/2011.
În prezent însă, reclamanta are calitatea de profesor – educator astfel încât, invocându-se o altă situație de fapt, nu se va putea reține că prin respectiva sentință s-ar fi stabilit, cu putere de lucru judecat, îndreptățirea acestora de a beneficia de respectiva indemnizație și prin raportare la calitatea de profesor – educator.
Referitor la îndreptățirea reclamantei de a beneficia de această indemnizație în baza prevederilor contractului individual de muncă, va reține Curtea că reclamanta, salariată a unei unități de învățământ, face parte din personalul bugetar, ale cărui drepturi salariale se stabilesc exclusiv prin lege.
În acest sens, dispozițiile art. 1 alin. 1 și 4 din Legea nr. 63/2011 prevăd că începând cu data intrării în vigoare a legii sporurile, indemnizațiile, compensațiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și metodologia de calcul al acestora sunt cele prevăzute în anexa nr. 5, iar potrivit alin. 6 din același articol prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii ori alte drepturi bănești sau în natură care excedează prevederilor prezentei legi.
Nu se poate retine nici considerentul exprimat de către reclamantă, potrivit căruia neacordarea acestei indemnizații ar reprezenta o modificare unilaterală a contractului individual de muncă, prohibită de lege. D. fiind că, cei care sunt angajați în raporturi de muncă în mediul bugetar sunt legați, în mod esențial, din punct de vedere al sursei din care sunt alimentate salariile, de bugetul public, art. 17 al. 5 din C. Muncii republicat a prevăzut explicit că nu este necesară încheierea unui act adițional la contract atunci când modificarea unui element al raporturilor de muncă este prevăzută în mod expres de lege. Or, situația reclamantei se circumscrie acestor dispoziții, neacordarea indemnizației de 10 % începând cu 01.09.2014 neavând semnificația unui act unilateral al angajatorului de modificare a clauzelor individuale de muncă, deoarece modificarea a operat în virtutea dispozițiilor anexei 5 art. 2 alin. 2 lit. E cap. I din Legea 63/2011, angajatorul public fiind obligat să aplice legea chiar dacă măsura sa are ca efect, pentru viitor, modificarea unor clauze din contractele individuale de muncă neconsimțite de către salariat.
Nici susținerile referitoare la discriminarea creată între reclamanta din prezenta cauză și alți colegi din cadrul aceleiași unități de învățământ, cărora le-a fost recunoscut acest drept prin sentințe judecătorești, nu vor putea fi primite.
Astfel, va reține Curtea în primul rând că în sistemul român de drept jurisprudența nu constituie izvor de drept, deciziile pronunțate de alte instanțe în cauză similare nefiind obligatorii, cu excepția deciziilor Curții Constituționale și a deciziilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii sau pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
În al doilea rând, fiind sesizată cu privire la modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) (i) și alin. (3) și a art. 27 din Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, aprobată prin Legea nr. 48/2002, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 2/19 ianuarie 2015, a stabilit că punerea în executare a hotărârilor judecătorești prin care s-au acordat unor angajați anumite drepturi salariale nu reprezintă un tratament discriminatoriu al celorlalți angajați.
Față de aceste considerente, constatând că sentința primei instanțe este nelegală, în baza dispozițiilor art. 480 alin. 1 NCPC, Curtea va admite apelul ,va schima sentința civilă,în sensul că va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta ȘCOALA G. SPECIALA SF M., cu sediul în C., .. 7,județul D., împotriva sentinței civile nr. 1274 din 10.03.2015, pronunțată de Tribunalul D. – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta G. F. A., cu domiciliul în C.,.. 202, .. 2, județul D..
Schimbă sentința civilă, respinge acțiunea.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Iunie 2015.
Președinte, O. C. G. | Judecător, L. B. | |
Grefier, M. H. D. |
Red.jud.O.C.G.
Tehn.MHD/4 ex.
Data red.29.06.2015
Jud. fond: C.D.P.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Hotărâre din... → |
|---|
