Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 517/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 517/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 03-04-2013 în dosarul nr. 8038/99/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 517/2013
Ședința publică de la 03 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. C. M.
Judecător C. B.
Judecător S. P.
Grefier M. H.
Pe rol judecarea cauzei litigiu de muncă privind recursul declarat de recurenta .. împotriva sentinței civile nr. 2343/26.09.2012 pronunțată de Tribunalul Iași, intimat fiind R. N..
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima și la a doua strigare se prezintă administratorul societății recurente și avocat D. A. pentru recurentă, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că este al doilea termen de judecată, după casarea sentinței cu reținere spre rejudecare, că intimatul a fost citat cu mențiunea de a se prezenta personal in instanță pentru verificare de scripte
Apărătorul recurentei prezintă instanței exemplarul în original al statelor de plată depuse in copie la filele 42,43 dosar fond și două declarații care emană de la intimat a căror copii sunt depuse la filele 22,23 dosar de recurs.
Având în vedere că recurentul nu s-a prezentat la acest termen pentru verificarea de scripte, instanța restituie recurentei, prin apărător originalele, constatându-se că sunt conforme cu xerocopiile depuse la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Apărătorul societății recurente, având cuvântul, solicită respingerea acțiunii formulată de Răuș N. având în vedere dispozițiile deciziei de casare privind reținerea spre rejudecare a cererii privind plata drepturilor salariale aferente lunii noiembrie 2010 și a indemnizației de concediu precum și faptul că s-a admis proba cu verificare de scripte, iar intimatul nu s-a prezentat pentru administrarea probei.
Avocat D. solicită a se avea in vedere dispozițiile art.182 alin.3 C.pr civ care prevede ca” dacă partea care a defăimat înscrisul ca fals lipsește sau nu voiește să răspundă sau nu stăruie în declarație, înscrisul va fi socotit ca recunoscut” și deci acele înscrisuri contestate de intimat trebuie considerate ca fiind recunoscute de către acesta.
Mai precizează că toate drepturile salariale pe luna noiembrie 2010 au fost achitate integral astfel cum rezultă din statul de plată depus Ia dosarul cauzei, aspect confirmat și în urma controlului efectuat de ITM Iași.
Mai susține recurenta că nu sunt justificate pretențiile reclamantului-intimat că i s-ar fi cuvenit concediul aferent anului 2010 pentru 14 zile, întrucât și-a dat demisia și prin urmare cele 14 zile ar reprezenta perioada de preaviz.
Ori, această susținere este nereală, întrucât contractul individual de muncă a încetat prin acordul părților la cererea expresă a reclamantului (fila 41 dosar), astfel încât în mod eronat instanța a apreciat această cerere drept o cerere de demisie.
Susține că i s-a trimis prin mandat poștal în luna martie 2011 contravaloarea concediului de odihnă de care a beneficiat reclamantul pe anul 2010, însă acesta a refuzat primirea, așa cum rezultă din înscrisurile de la filele 18-19 dosar fond.
Concluzionând avocat D. pentru recurentă solicită admiterea recursului si respingerea acțiunii, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar originalul chitanței reprezentând onorariu avocat.
Declarând dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin decizia nr. 296 din 20.02.2013, Curtea de Apel Iași - Secția Litigii de Muncă și Asigurări Sociale ”admite recursul declarat de pârâta .. împotriva sentinței civile nr. 2343 din 26.09.2012 pronunțate de Tribunalul Iași, sentință pe care o casează în tot.
Respinge cererea formulată de reclamantul Răuș N.¸ în contradictoriu cu pârâta . Iași, privind plata contribuției la pensie pentru perioadele lipsă din adeverința nr. 1453 din 05.01.2011 emisă de Casa Județeană de Pensii Iași.
Reține spre rejudecare cererea formulată de reclamant privind plata drepturilor salariale aferente lunii noiembrie 2010 și a indemnizației de concediu.”
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat, referitor la cererea formulată de reclamantul Răuș N., în contradictoriu cu pârâta . Iași, având ca obiect plata drepturilor salariale aferente lunii noiembrie 2010 și a indemnizației de concediu, că ”prima instanță a reținut că pârâta-recurentă nu a făcut dovada plății în condițiile legii, deoarece semnăturile de pe statele de plată nu aparțin reclamantului, semnificativă în acest sens fiind ,,lipsa tușei finale orizontale din semnăturile de pe statele de plată, trăsătură grafică ce se regăsește pe toate înscrisurile ce emană neîndoielnic de la reclamant”.
Pentru a ajunge la o asemenea concluzie, deși reclamantul a declarat într-adevăr că statele de plată sunt false, respectiv că nu sunt semnate de el, prima instanță nu a procedat la o verificare de scripte sau la efectuarea unei expertize grafologice, în condițiile art. 177 și următoarele Cod proc.civ., ci a analizat direct elementele grafice ale semnăturii reclamantului în motivarea sentinței pronunțate.
Ori, așa cum rezultă din dispozițiile art. 178, 179 Cod proc.civ., instanța era obligată să procedeze – în cazul în care una din părți nu recunoștea semnătura, ca în situația de față – cel puțin la o verificare de scripte, abia apoi se putea considera lămurită și putea renunța la verificarea prin expert.
Trecând peste această procedură obligatorie, tribunalul a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii, fiind incident motivul prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ.”
În atare condiții, constatând că modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi, conform art. 312 alin. 3 teza a doua Cod proc.civ., Curtea de Apel a casat în tot sentința și a reținut spre rejudecare cererea formulată de reclamant privind plata drepturilor salariale aferente lunii noiembrie 2010 și a indemnizației de concediu.
La rejudecare, reclamantul intimat Răuș N., care a susținut, numai prin cereri formulate în scris, că semnăturile de pe înscrisurile depuse de pârâta recurentă nu îi aparțin și sunt false, a fost chemat personal pentru a se proceda la verificarea de scripte. La termenul fixat în acest scop, reclamantul intimat a lipsit. Pârâta recurentă a prezentat, în original, înscrisurile defăimate ca false.
Din probatoriul administrat în cauză, rezultă că reclamantul Răuș N. a fost salariatul pârâtei .., contractul individual de muncă încetând prin acordul părților la data de 23.11.2010, conform deciziei nr. 1/23.11.2010 emise de pârâtă, înregistrată la ITM Iași.
În luna noiembrie 2010, reclamantul a efectuat, potrivit foii colective de prezență, un număr de 102 ore, pârâta întocmind, pentru această lună, statul de plată în care reclamantul figurează cu un rest de plată de 329 lei. Pe înscrisul întocmit de pârâtă, denumit ”salarul pe luna noiembrie 2010”, salariul reclamantului este de 350 lei. Acest înscris este semnat de reclamant, însă acesta a susținut că semnătura este falsă.
În luna august 2010, reclamantul a efectuat, așa cum rezultă din verificările efectuate de ITM Iași, 17 zile concediu de odihnă, iar pe înscrisul întocmit de pârâtă, denumit ”concediu de odihnă pe luna august 2010”, salariul reclamantului este de 850 lei. Și acest înscris este semnat de reclamant, însă acesta a susținut că semnătura este falsă.
Ulterior încetării raporturilor de muncă, urmare a controlului efectuat de ITM Iași la sesizarea reclamantului, pârâta a trimis acestuia, prin mandat poștal, suma de 51 lei reprezentând compensarea în bani a 2 zile concediu neefectuat, însă mandatul a fost returnat cu motivarea ”avizat, reavizat, expirat termen de păstrare”.
Potrivit dispozițiilor art. 168 alin. 1 Codul muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
În condițiile în care reclamantul a lipsit la termenul fixat pentru verificarea de scripte, sunt incidente dispozițiile art. 182 alin. 3 Cod proc. Civilă, potrivit cărora ”dacă partea care a defăimat înscrisul ca fals lipsește….., înscrisul va fi socotit ca recunoscut.”
În consecință, reținând că pârâta, care are sarcina probei, a dovedit cu cele două documente justificative plata, către reclamant, a salariului aferent lunii noiembrie 2010 și a indemnizației de concediu odihnă efectuat în luna august 2010, se va respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamant.
În conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod proc. civilă, reclamantul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată efectuate de pârâtă, reprezentând onorariul avocatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul Răuș N. în contradictoriu cu pârâta ., privind plata drepturilor salariale aferente lunii noiembrie 2010 și a indemnizației de concediu.
Obligă reclamantul să plătească pârâtei suma de 700 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03 aprilie 2013.
Președinte, N. C. M. | Judecător, C. B. | Judecător, S. P. |
Grefier, M. H. |
Red/tehnored, B.C
2 ex -12.04.2013
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 37/2013.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
