Acţiune în constatare. Decizia nr. 467/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 467/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 28-02-2013 în dosarul nr. 1206/105/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 467
Ședința publică din data de 28 februarie 2013
Președinte – I. L.
Judecători – A. M. R.
- V. D.
Grefier - N. M.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta S. M. cu domiciliul în Ploiești, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 4549 din 18 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A cu sediul în Boldești Scăeni, .. 9, nr. 53, județul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, au lipsit părțile, iar la a doua strigare a răspuns recurenta-reclamantă S. M. reprezentată de avocat C. C. din cadrul Baroului Prahova în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă în baza contractului de asistență juridică nr. 3268/2013, lipsind intimata-pârâtă . Scăieni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 192/2006 informează asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și îndrumă să se recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul este la primul termen de judecată, recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Se mai învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de către intimata-pârâtă ., înregistrată sub nr. 4121 din 21 februarie 2013.
Se comunică întâmpinarea formulată de intimată, recurentei-reclamante, prin apărător.
Avocat C. C., pentru recurenta-reclamantă, arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea pune în discuția părții excepția tardivității declarării recursului, având în vedere că sentința recurată i-a fost comunicată reclamantei la 7 decembrie 2012, iar recursul a fost transmis prin poștă la 20 decembrie 2012.
Avocat C. C., având cuvântul pentru recurenta-reclamantă, solicită respingerea excepției, cererea de recurs fiind depusă în termenul legal.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 17.02.2012 sub nr._ reclamanta S. M. a chemat în judecată pârâta . instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că pentru perioada 15.01._99 a desfășurat activități ce sunt încadrate în grupa a II-a de muncă, în procent de 100%, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a fost angajată în cadrul societății pârâte și a desfășurat activitate în condiții grele de lucru, pentru care i s-a acordat și spor pentru munca depusă, având în vedere că și-a desfășurat activitatea în condiții improprii organismului uman, specificul meseriei presupunea un consum fizic și psihic foarte mare, astfel încât consideră că locul de muncă și activitatea desfășurată, se încadrează în prevederile Ordinului nr. 50/1990 republicat.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus, în copie, carte de identitate și carnet de muncă.
Pârâta . formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca netemeinică și nelegală, având în vedere că motivul formulării cererii de către reclamantă a fost pentru a se elibera o adeverință care să ateste faptul că în perioada 15.01.1976 – 15.12.1999 a desfășurat activități încadrate în grupa a II – a de muncă în procent de 100% din programul de lucru, însă în realitate aceasta a desfășurat activități ce nu se încadrează în niciuna din situațiile prevăzute de Ordinul nr. 50/1990 republicat.
În anexă la întâmpinare, pârâta a depus la dosar în copie Hotărârea nr. 7/24.03.1995 emisă de . Anexa la Hotărârea nr. 7 A. din 24.03.1995.
Reclamanta a solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și expertiză în specialitatea tehnică mașini unelte și sisteme de producție întocmită de ing. B. V..
Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr. 4549 din 18 septembrie 2012, a respins acțiunea formulată de reclamanta S. M. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A, ca neîntemeiată, reținând următoarele:
Reclamanta S. M. a solicitat în contradictoriu cu . prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că pentru perioada 15.01.1976 – 15.12.1999 a desfășurat activități ce sunt încadrate în grupa a II-a de muncă.
În conformitate cu înscrierile din carnetul de muncă . nr._, în perioada pentru care se solicită acordarea grupei superioare de muncă reclamanta a fost încadrată în mod cronologic în funcțiile de finisare, CTC-ist, cantaragiu și controlor de poartă, însă nu există înscrisuri că ar fi beneficiat de grupă de muncă pentru perioada solicitată.
În conformitate cu dispozițiile Ordinului nr. 50/1990, pct. 6, nominalizarea persoanelor ce se încadrează în grupa I și a II-a de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități ținând cont de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective încadrate în muncă (nivelul noxelor existente, condiții de microclimat, suprasolicitare fizică și nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere, infectare, etc).
Unitatea prin Hotărârea nr. 7/24.03.1995 a A. s-a conformat dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990 a dispus încadrarea în grupa de muncă a locurilor de muncă din unitate.
În conformitate cu Anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 7/24.03.1995 au fost menționate locurile de muncă din unitate și poziția corespunzătoare din Anexa de la Ordinul nr. 50/1990, posturile pe care a fost încadrată reclamanta neregăsindu-se ca beneficiind de grupă superioară de muncă.
Instanța a apreciat că expertiza dispusă în cauză nu este relevantă, întrucât nu au fost precizate în concret nivelul noxelor la care a fost expusă reclamanta, nu există nici un fel de buletine și determinări în acest sens, iar pozițiile indicate de aceasta din Anexa nr. 2 la Ordinul 50/1990 nu coincid cu cele în care și-a desfășurat efectiv activitatea reclamanta.
De altfel, existența condițiilor deosebite de muncă la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de organele Ministerului Sănătății sau laboratoarele proprii de specialitate ale unităților și să fie confirmate de inspectorii teritorial de stat pentru protecția muncii conform dispozițiilor art. 5 din Ordinul nr. 50/1990.
Tribunalul a considerat că prin această expertiză nu pot fi înlăturate și/sau completate măsurile dispuse printr-o hotărâre a A. a societății, act ce nu a fost contestat până în prezent.
Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs reclamanta S. M. la 20 decembrie 2012, data poștei, cerere prin care a făcut un istoric al activităților prestate în cadrul societății intimate susținând că în mod greșit i-a fost respinsă acțiunea, dat fiind că instanța de fond a înlăturat constatările expertului și nu a avut în vedere aplicarea Ordinului nr. 125/1990, a Ordinului nr.50/1990, precum și completările aduse acestuia din urmă prin Ordinul nr. 100/1990.
La termenul de judecată din data de 28 februarie 2013, instanța a invocat din oficiu excepția tardivității formulării recursului.
Potrivit dispozițiilor art. 301 Cod procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
În speță, potrivit art.215 din Legea nr.62/2011 termenul de declarare al recursului împotriva acestei hotărâri este de 10 zile și curge de la data comunicării ei. Această reglementare legală face aplicația regulii generale înscrise în art. 102 al. 1 Cod procedură civilă potrivit cu care termenele încep să curgă de la comunicarea actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
Totodată, fiind vorba de un termen legal imperativ nerespectarea lui atrage decăderea din dreptul de mai exercita calea de atac.
Ori, în speța dedusă judecății sentința recurată a fost comunicată reclamantei la data de 7.12.2012, astfel cum rezultă din dovada de comunicare a respectivei hotărâri aflate la fila 53 dosar tribunal, iar calea de atac a fost declarată la data de 20.12.2012, deci peste termenul stabilit de lege.
Pentru toate motivele arătate și având în vedere textele de lege menționate Curtea urmează să admită excepția de tardivitate a recursului invocată din oficiu.
Pe cale de consecință Curtea va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității recursului.
Respinge recursul declarat de reclamanta S. M. cu domiciliul în Ploiești, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 4549 din 18 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A cu sediul în Boldești Scăeni, .. 9, nr. 53, județul Prahova, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 28 februarie 2013.
Președinte, Judecători,
I. L. A. M. R. V. D.
Grefier,
N. M.
Red.IL
Tehnored.NM
2ex./7.03.2013
d.f._ Tribunalul Prahova
j.f. Ș. O. C.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 3498/2013. Curtea de Apel... | Contestaţie decizie modificare unilaterală contract de muncă.... → |
|---|
