Acţiune în răspundere patrimonială. Decizia nr. 1187/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1187/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 23-04-2013 în dosarul nr. 5486/114/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția I Civilă
Dosar Nr._
DECIZIA Nr. 1187
Ședința publică din data de 23 aprilie 2013
Președinte - E. M.
Judecători - C. Ș.
- A. P.
Grefier - V. M.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta R. N. A PĂDURILOR-ROMSILVA - prin DIRECȚIA SILVICĂ B., cu sediul în B., ..5, județ B., împotriva sentinței civile nr. 156 din 29 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul B., în contradictoriu cu pârâtul R. I., domiciliat în comuna Cislău, ..
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-reclamantă R. N. a Pădurilor-Romsilva- prin Direcția Silvică B. reprezentată de consilier juridic U. I., intimatul-pârât R. I. asistat de avocat C. R. din Baroul B..
Procedura legal îndeplinită.
Curtea, în temeiul disp. art. 6 din Legea nr. 192/2006 informează asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și îndrumă să se recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederând instanței că, prin Serviciul registratură s-a depus întâmpinare din partea intimatului-pârât.
Având pe rând cuvântul, apărătorii părților învederează că nu mai au alte cereri de formulat, iar Curtea ia act de aceste declarații, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic U. I. pentru recurenta-reclamantă, susține motivele depuse detaliat în scris la dosar, invocând în drept disp. art. 304 pct.6, 7 și 9 Cod pr.civilă.
Astfel, în ceea ce privește primul motiv de recurs, se arată de reprezentantul recurentei că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente debitului până la achitarea efectivă a acestuia.
Prin al doilea motiv de recurs se susține că în mod nelegal și netemeinic a fost respinsă cererea privind plata sumei de 9551,02 lei cu care reclamanta și-a majorat câtimea pretențiilor.
Referitor la cel de-al treilea motiv de recurs, reprezentantul recurentei susține că instanța de fond nu face motivarea în drept a soluției adoptate.
Concluzionând, reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii și cu privire la plata dobânzii legale aferente debitului până la achitarea efectivă a acestuia, cât și la plata sumei de 9551,02 lei reprezentând paguba materială produsă instituției din vina și în legătură cu munca pârâtului. Totodată, solicită înlăturarea obligației de plată a cheltuielilor de judecată, astfel cum a fost stabilită de instanța de fond.
De asemenea, în condițiile în care până acum nu a formulat o asemenea solicitare, în subsidiar solicită admiterea recursului și casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea unui probatoriu complet, având în vedere că expertul desemnat A. I. nu avea specialitatea necesară. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat C. R. pentru intimatul-pârât R. I., susține că numai în ceea ce privește aspectul reprezentat de art. 304 pct.6 Cod pr.civilă se pote recunoaște temeinicia sentinței, în sensul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra dobânzii aferente prejudiciului podus.
Cu privire la celelalte motive invocate, apărătorul intimatului susține că sunt nefondate. Astfel, arată că recurenta, având recunoașterea intimatului cu privire la prejudiciul avut în vedere de instanța de fond prin expertiza efectuată în cauză, după ce s-a acordat termen pentru a se lua cunoștință de conținutul raportului de expertiză, a apărut cerere de majorare a câtimii cererii. Or, în condițiile în care reclamanta nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, în mod corect instanța de fond a respins cererea de majorare a prejudiciului formulată după închiderea dezbaterilor, soluție care este corectă și în raport de data la care i-a fost predată pădurarului masa lemnoasă -12.03.2011- și data la efectuării controlului -05.04.2011. Vinovăția pădurarului este parțială, în sensul că a semnat procesul-verbal fără să facă verificarea în teren.
Referitor la critica lipsei competenței expertului, solicită a fi înlăturată ca nefondată.
În concluzie, solicită admiterea în parte a recursului, numai în ce privește dobânda legală aferentă debitului; cu privire la cheltuielile de judecată solicită a se avea în vedere că acestea sunt ale unei părți ce-și recunoaște culpa, rezultând că și acest motiv de recurs urmează a fi respins. Cu cheltuieli de judecată.
C u r t e a,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. sub nr._, reclamanta R. Națională a Pădurilor – Romsilva prin Direcția Silvică B. a chemat în judecată pe pârâtul R. I., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat acesta la plata sumei de 6954.40 lei reprezentând paguba materiala înregistrata în dauna Direcției Silvice B., Ocolul Silvic Cislău, precum și la plata dobânzii legale aferenta debitului până la achitarea efectiva a acestuia.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul este salariatul unității, în funcția de pădurar, la subunitatea Ocolul Silvic Cislău, iar debitul susmenționat reprezintă paguba materială produsă unității din vina și în legătură cu munca pârâtului și constă în lipsa din gestiunea acestuia a cantității totale de 31.695 mc masă lemnoasă fasonată din partida nr.350 P, din care pe specii și sortimente dimensionale: 0.07 mc lemn lucru frasin 24-40 cm, 3.23 mc lemn lucru fag 24-40 cm, 22.48 lemn lucru fag >40 cm, 0.9 mc lemn lucru frasin >40 cm și 5.015 mc lemn foc DT.
În fapt, reclamanta a precizat că pârâtul, în calitate de pădurar titular al cantonului silvic nr. 5 O. din cadrul Ocolul Silvic Cislău, are în gestiune întreg patrimoniul mobil și imobil din raza teritorială a acestui canton silvic, iar în conformitate cu fișa postului de pădurar semnată de acesta, la pct.4, a primit în gestiune pe baza de APV sau inventar și a răspuns de gestionarea masei lemnoase rezultată în urma inventarierii din partizile autorizate în regie ocol sau pentru exploatarea în prestații cu agenți economici, luând măsuri de valorificare superioară a sortimentelor rezultate.
Astfel, acesta a avut în gestiune și masa lemnoasă din partida nr.350 P Dosu Bâscii, exploatată în regie proprie de către Ocolul Silvic Cislău. În data de 12.03.2011, pârâtului i-a fost predată în gestiune o cantitate de 77.294 mc masă lemnoasă, conform carnetului de inventar depus la sediul ocolului sub nr.2187/14.03.2011, pentru care acesta a semnat de primire.
Ulterior, cu ocazia unui control al gestiunii efectuat în data de 05.04.2011, șeful de district a constatat că pârâtul a înregistrat o lipsă în gestiunea masei lemnoase din partida nr.350P Dosu Bâscii, în volum total de 25.487 mc, din care pe sortimente: 22.259 mc lemn lucru fag >40 cm si 3.228 mc lemn lucru fag 24-40 cm.
În vederea stabilirii împrejurărilor concrete în care a fost produsă paguba, pârâtului i-a fost solicitată o notă de relații și angajament de plată, dar acesta, în nota de relații nu a oferit nicio explicație concretă privind lipsa din gestiunea sa a cantității de masă lemnoasă susmenționată, având în vedere că, între data semnării de primire în gestiune a masei lemnoase carnetul de inventar depus la sediul ocolului sub nr.2187/14.03.2011) și data constatării lipsei din gestiune (raportul șefului de district înregistrat la sediul ocolului sub nr.3048/05.04.2011) a trecut un timp relativ scurt.
Reclamanta a mai susținut că în nota de relații pârâtul a invocat motive care nu aveau nicio legătură cu cantitatea efectivă de masă lemnoasă primită în gestiune pe baza inventarului faptic efectuat în data de 14.03.2011 și că, ulterior constatării pagubei, pârâtului i-a fost solicitat angajament de plată în conformitate cu dispozițiile art.254 alin.(3) din Legea nr. 53/2003, republicată, însă acesta a refuzat.
Pentru clarificarea situației gestionare a partizii nr.350 P Dosu Bâscii, în data de 19.07.2011 o comisie constituită din personal silvic din cadrul Ocolului Silvic Cislău, în prezenta pârâtului, a procedat la inventarierea masei lemnoase din gestiunea acestuia, aferentă partizii susmenționate, operațiune în urma căreia s-a stabilit că acesta înregistrează o lipsă totală în gestiune de 31.695 mc masă lemnoasă fasonată, din care pe specii și sortimente dimensionale :0.07 mc lemn lucru frasin 24-40 cm, 3.23 mc lemn lucru fag 24-40 cm, 22.48 lemn lucru fag >40 cm, 0.9 mc lemn lucru frasid >40 cm si 5.015 mc lemn foc DT, cu o valoare de recuperat de 6954.40 lei.
Față de situația de fapt prezentată, reclamanta a solicitat a se observa faptul că pârâtul, în calitate de gestionar al partizii nr.350 P Dosu Bascii, nu a justificat cantitatea de 31.695 mc masa lemnoasă fasonată primită în gestiune, producând o pagubă materială în valoare de 6954.40 lei, ca urmare a activității defectuoase pe linia gestionării masei lemnoase, aceasta întrunind toate condițiile atragerii răspunderii patrimoniale a acestuia, în condițiile stabilite de dispozițiile art.254 si următoarele din Legea nr. 53/2003, republicată.
Reclamanta a precizat că pârâtul nu a invocat niciodată de la constatarea inițială a pagubei și până la definitivarea cercetărilor, cauze care să-l exonereze de răspunderea patrimonială pentru această pagubă, în conformitate cu dispozițiile art.254 alin.(2) din Legea nr. 53/2003, republicată și ale art. 20 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivelul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, care la alin. (2) dispune:" Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute și care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului. Riscul normal al serviciului se aproba de Comitetul director al direcției silvice, la propunerea șefului de ocol, pe baza verificării efectuate pe teren, la sesizarea făcută de către pădurar, în maxim 24 de ore de la constatarea evenimentului ce-i exclude vinovăția, și pe baza actelor de constatare întocmite de către acesta.".
Având în vedere situația de fapt și de drept prezentată, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii și obligarea pârâtului la plata sumei de 6954.40 lei reprezentând paguba materială înregistrată în dauna Direcției Silvice B., Ocolul Silvic Cislău și la plata dobânzii legale aferentă debitului principal, calculată până la achitarea efectivă a acestuia.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 254 din Legea nr. 53/2003, republicată, art. 1073 Cod Civil, art.20 alin.(2), art. 100 alin.(2) si 109 alin.(2) din Contractul Colectiv de Munca la Nivelul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, iar în dovedirea susținerilor reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
În termen legal, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului B. și a solicitat admiterea excepției, scoaterea de pe rol a cauzei și înaintarea ei pe rolul Judecătoriei Pătîrlagele, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
În susținere, pârâtul a considerat că în cauză nu sunt întrunite disp. art. 2 lit. C Cod pr. civilă deoarece nu se află în fața unui conflict de muncă, chiar dacă acțiunea se califică ca fiind în răspundere patrimonială.
Pârâtul a mai susținut că are calitatea de silvicultor la Ocolul Silvic Cislău, titular al cantonului silvic nr.5 O., având o vechime ca silvicultor de 20 de ani, iar ca titular al cantonului din anul 2000, apreciind că nu se face vinovat de lipsa din gestiune a unei cantități de 31.695 MC masă lemnoasă.
Astfel, în partida 350P-Dosul Bâscii s-a efectuat o marcare de material lemnos o suprafață de 10,0 ha de către o echipă formata din inginer silvic P. N., reprezentant al Ocolului Silvic Cislău ajutat de către patru muncitori zilieri fără să fie prezent deoarece a însoțit un alt grup în alt punct al cantonului unde se efectua altă marcare destinată agenților economici.
Partida 350P-Dosul Bâscii a fost autorizată în luna februarie 2010 când a început și exploatarea materialului lemnos și tras la drum auto cu utilajele aparținând Ocolului Silvic Cislău pentru a fi vândut la licitație agenților economici.
S-au încheiat contracte de masă lemnoasă cu . și Acanta S pentru cantitatea de 500 mc prezumat, înainte ca inventarul de masă lemnoasa să se efectueze.
Pârâtul a mai precizat că, expediind jumătate din volumul de masă lemnoasă, a constatat că materialul lemnos nedoborât rămas pe picior care urma a fi exploatat în toamna anului 2010 (partida 350P-Dosul Bascii fiind de produse principale) a fost autorizată pe perioadele 15.02.2010 și 15.04.2010 urmând a fi reautorizată în 15.09._10 volumul total al partizii 350P de 1480 mc. nu mai putea fi atins, constatând astfel că din cei 650 arbori marcați în partida 350P mai bine de jumătate sunt situați în partea din amonte a parchetului și nu aveau înălțimile dendrometrice înscrise de inginer P. N. în carnetul de marcare-inventariere, arborii din amonte prezentau defecte ale lemnului fiind putregaioși cu înălțimi de maxim 15 metrii față de 28 metrii înălțime cât a fost aplicată celor 650 arbori inventariați și marcați. Acest lucru se poate dovedi, în vecinătatea parchetului, în . partea din amonte a parcelei, nedoborâtă o suprafața de 2 ha., iar în interiorul aceleiași parcele a fost marcată de către inginerul C. D. G.,actualul șef de ocol, o cantitate de 2553 mc de masă lemnoasă și unde au fost omiși (nemarcați) un număr de 23 arbori cu un volum al arborelui mediu de 2,5 mc pe fir. Cei 2553 mc au fost adjudecați la licitație de către ., iar cei 23 arbori remarcați urmau a fi valorificați în interes personal de către C. D. G. și reprezentantul .-L. V. în interes personal.
Pârâtul a mai susținut că în luna martie 2011 s-a schimbat conducerea Ocolului Silvic Cislau, C. D. G. fiind numit șef, acesta cunoscând situația gestionara a partizii 350P-Dosul Bascii, anterior ocupării și fiind responsabil cu producția în cadrul Ocolului Silvic Cislău, l-a forțat verbal să cumpere cantitatea de 33,5 mc. de la ., considerând că este vinovat de această lipsă în gestiune și știind că a informat conducerea Ocolului Silvic Cislă(fosta), că nu se putea atinge cei 1480 mc volum inițial din partida 350P datorită calității lemnului și a înălțimilor eronate ale arborilor.
A efectuat împreună cu șeful de district N. I., inventar pe cei 33,5 mc. cu acordul reprezentantului . V. și imediat ce inventarul de masă lemnoasă a fost înregistrat la Ocolul Silvic Cislau, șeful de ocol, C. D. G. l-a chemat personal în timpul unei ședințe de bilanț din cadrul Ocolului Silvic Cislau, pe L. V. și l-a amenințat verbal să nu se amestece în această problemă,deoarece s-ar fi descoperit cei 23 de arbori nemarcați din partida 539P-Dosul Bascii, partidă exploatată de către ..
Pârâtul a apreciat că această sancțiune a șefului de ocol C. D. G. ca fiind o răzbunare personală, deoarece i-a atras atenția de față cu colegul său M. I. că a efectuat un inventar în anul 2009 de masă lemnoasă fără să fie prezent, inventar pe care C. D. G. în calitate de inginer sef district pe vremea aceea îl efectua greșit, omițând sortimente de material lemnos,valoric superioare în defavoarea sa ca gestionar și a Ocolului Silvic Cislau și în favoarea agentului economic care adjudecase masa lemnoasă scoasă la drum auto, respectiv ., reprezentanții acestei firme fiind foști colegi de facultate .
Pârâtul a mai susținut că după refacerea inventarului, după ce a sesizat conducerii de atunci a Ocolului Silvic Cislau, respectiv domnul Taicutu G. I., acesta dându-i dreptate, șeful de ocol C. D. G. considerându-se umilit, a dorit să se răzbune.
In urma unor note de relații legate de situația gestionară a partizii 350P-Dosul Bascii, C. D. G. l-a forțat să semnez angajament de plată, lucru pe care l-a refuzat de două ori, deoarece s-a considerat nevinovat, motiv pentru care nu i-a aprobat concediul de odihnă conform C.C.M 2011-2012, și îi refuza dreptul de a-și aproba competinta material lemnos conform aceluiași contract de munca, deși a înregistrat la Ocolul Silvic Cislau câte două cereri prin care solicita aceste drepturi.
Pârâtul a menționat că materialul lemnos scos la drumul auto din partida 350P-Dosul Bâscii a tranzitat prin scoaterea acestuia la drum auto, proprietățile (fânețele) a 15 cetățeni din .-un tabel obținut de la Primăria Cislău,cetățenii solicitând Ocolului Silvic Cislău daune(lemn de foc de diverse-tari)nu cracă,care are condiții de livrare loco pădure. Direcția S. B. a aprobat prin hotărârea nr.2-2010 o sumă infimă de 2000 lei, însă oamenii au refuzat și au amenințat că blochează drumul de acces în partidă, lucru care ar fi blocat respectarea prevederilor contractuale de livrare a masei lemnoase către agenții economici. Cu acordul Direcției Silvice B., reprezentată de jurist U. I. și reprezentanții Ocolului Silvic Cislău s-a dispus despăgubirea acestora cu un volum de 20 mc lemn de foc, pe lângă despăgubirile inițiale, aprobate de Direcția S. B., în defavoarea sa ca gestionar,deoarece aprobarea inițială de 2000 de lei pentru cei 15 proprietari de fânețe, pârâtul considerând că și aceasta este o pierdere.
În calitate de gestionar al partizii 350P-Dosul Bascii, nu a putut să prevadă faptul că masa lemnoasă din partida 350P marcată este reală,deoarece nu a avut posibilitatea să inventarieze la un loc volumul marcat în partida 350P-Dosul Bascii.
A mai precizat pârâtul că inginerul P. N., cel care a efectuat punerea în valoare a masei lemnoase din partida 350P-Dosul Bascii, datorită unei erori efectuate la marcări atât în păduri particulare, cât și în păduri de stat, a avut ridicat dreptul de a marca în perioada 2008-2010, fiind însărcinat cu alte responsabilități.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta a arătat că pârâtul a formulat o . apărări menite să ducă în eroare instanța de judecată, în ceea ce privește obiectul cererii de chemare în judecată. Astfel, a arătat că, pe lângă faptul că s-a autovictimizat constant, pârâtul a prezentat situații de fapt fără nicio legătură cu obiectul cauzei, în schimb nu prezintă situații de fapt și de drept, însoțite de dovezi care să-1 exonereze de răspunderea patrimonială pentru lipsa din gestiune, constatată de către comisia desemnată la nivelul ocolului pentru a inventaria gestiunea acestuia.
Astfel, așa cum a prezentat și în cererea introductivă, reclamanta a arătat că pârâtul se face vinovat de paguba materială produsă unității, din vina și în legătură cu munca sa, constând în lipsa din gestiune a cantității totale de 31.695 mc masă lemnoasă fasonată din partida nr.350 P, din care pe specii și sortimente dimensionale :0.07 mc lemn lucru frasin 24-40 cm, 3.23 mc lemn lucru fag 24-40 cm, 22.48 lemn lucru fag >40 cm, 0.9 mc lemn lucru frasin >40 cm si 5.015 mc lemn foc DT.
Așa cum a prezentat, pârâtul are în gestiune și masa lemnoasă din partida nr.350 P Dosu Bascii, exploatată în regie proprie de către Ocolul Silvic Cislău, iar în data de 12.03.2011 i-a fost predată în gestiune o cantitate de 77.294 mc masă lemnoasă, conform carnetului de inventar depus la sediul ocolului sub nr.2187/14.03.2011, pentru care a semnat de primire, fără să facă nicio obiecțiune.
Ulterior, cu ocazia unui control al gestiunii, efectuat în data de 05.04.2011, șeful district a constatat faptul că, pârâtul a înregistrat o lipsă în gestiunea masei lemnoase din partida nr.350P Dosu Bascii, în volum total de 25.487 mc, din care, pe sortirnente: 22.259 mc lemn lucru fag >40 cm si 3.228 mc lemn lucru fag 24-40 cm.
Ulterior constatării pagubei, pârâtului i-a fost solicitat angajament de plată în conformitate cu dispozițiile art.254 alin.(3) din Legea nr. 53/2003, republicată, însă cesta a refuzat, iar pentru clarificarea situației gestionare a partizii nr.350 P Dosu Bascii, în data de 19.07.2011, o comisie constituită din personal silvic din cadrul Ocolului Silvic Cislău, în prezenta pârâtului, a procedat la inventarierea masei lemnoase din gestiunea acestuia, aferentă partizii susmenționate, operațiune în urma căreia s-a stabilit că acesta înregistrează o lipsă totală în gestiune de 31.695 mc masă lemnoasă fasonată, din care pe specii și sortimente dimensionale: 0.Q7 mc lemn lucru frasin 24-40 cm, 123 mc lemn lucru fag 24-40 cm, 22.48 lemn lucru fag >40 cm, 0.9 mc lemn lucru frasin >40 cm si 5.015 mc lemn foc DT, cu o valoare de recuperat de 6954.40 lei.
Față de situația de fapt prezentată, reclamanta a solicitat a se observa faptul că pârâtul, în calitate de gestionar al partizii nr.350 P Dosu Bascii, nu a justificat cantitatea de 31.695 MC masă lemnoasă fasonată primită fără obiecțiuni în gestiune, producând reclamantei o pagubă materială în valoare de 6954.40 lei, ca urmare a activității defectuoase pe linia gestionării masei lemnoase, aceasta întrunind toate condițiile atragerii răspunderii patrimoniale a acestuia, în condițiile stabilite de disp. art.254 si următoarele din Legea nr. 53/2003, republicată.
Reclamanta a precizat că pârâtul nu a invocat niciodată de la constatarea
inițială a pagubei până la definitivarea cercetărilor și nici prin întâmpinare, cauze
care să-l exonereze de răspunderea patrimonială pentru această
pagubă, în conformitate cu disp. art.254 alin. (2) din Legea nr. 53/2003,
republicată și ale art.20 din CCM la nivelul Regiei Naționale
a Pădurilor Romsilva.
Față de aceste considerente, reclamanta a solicitat respingerea apărărilor formulate de pârât prin întâmpinare.
Prin cererea formulată la data de 21.03.2012, reclamanta și-a majorat câtimea pretențiilor exprimate pe calea acțiuni principale, de la suma de 6954.40 lei la_.42 lei, reprezentând paguba materială produsă unității din vina și în legătură cu munca pârâtului, pagubă constând în lipsa din gestiune a cantităților masă lemnoasă, astfel: 31.695 mc. masă lemnoasă fasonată din partida nr.35 cu o valoare de 6954.40 lei, constatată la data de 03.04.2011, lipsa din inventar nr.2187/14.03.2011, din care, pe specii și sortimente dimensionale: 0.07 mc. U lucru frasin 24-40 cm, 3.23 mc. lemn lucru fag 24-40 cm., 22.48 lemn lucru fag ; cm, 0.9 mc lemn lucru frasin >40 cm. și 5.015 mc lemn foc DT; cantitatea de 64.667 mc. masă lemnoasă din partida nr.350 P cu valoare de 9551.02 lei, constatată ulterior la terminarea lucrărilor de exploatare și reprimirea parchetului de exploatare, ocazie cu care s-a efectuat și control final al gestiunii din această partidă, din care, pe specii și sortimente dimensionale: 11.493 mc lemn lucru fag pentru cherestea >-40 cm, 23.126 mc le lucru fag pentru cherestea 24-40 cm, 0.101 lemn lucru frasin pentru cherestea > cm, 2.187 mc lemn lucru frasin pentru cherestea 24-40 cm, 0.376 mc lemn lucru L pentru construcții24 cm, 27.190 mc lemn de foc DT si 0.194 mc lemn foc DM.
În susținerea cererii de majorare a câtimii pretențiilot, reclamanta a relatat că la data de 21.10.2011 cu raportul nr._/21.10.2011, Ocolul Cislau a sesizat Direcția S. B. în ceea ce privește lipsa din gestiunea partizii nr.350 P, gestionată de pârât, a cantității de 67,20 mc masă lemnoasă.. Lipsa din gestiune a fost constatată la terminarea lucrărilor de exploatare și reprimirea parchetului de exploatare, ocazie cu care s-a efectuat controlul final al gestiunii din această partidă.
Reclamanta a precizat că în această cantitate lipsa de 67,20 mc, nu intra în cantitatea de 31.695 mc, pentru care s-a promovat inițial acțiunea, legătura între aceste două cantități fiind gestiunea comună, respectiv p nr.350 P, exploatata în regie proprie de ocol și gestionată exclusiv de pârât.
Ca urmare a raportului ocolului silvic privind această lipsă în gestiune, C. Producție din cadrul Direcției Silvice B. a verificat amănunțit situația gestionară a partizii nr.350 P, ocazie cu care a constatat o . erori de calcul, pe care le-a îndreptat, rezultând cantitățile și valoarea aferentă menționată în prezenta cerere.
Pârâtul, prin cererea înaintată la data de 7.09.2011 a precizat expres că renunță la excepția lipsei competenței materiale, invocată prin întâmpinare.
Pe baza probelor administrate, Tribunalul B. a pronunțat sentința civilă nr. 156 din 29 ianuarie 2013 prin care, admițând în parte acțiunea modificată formulată de reclamantă, a obligat pârâtul la plata sumei de 6403,40 lei, cu titlu de prejudiciu cauzat reclamantei și a respins cererea privind obligarea pârâtului la plata diferenței de 9551,02 lei cu același titlu de prejudiciu, ca nefondată.
Prin aceeași sentință, s-a admis în parte capătul de cerere privind cheltuielile de judecată solicitate de pârât și a obligat reclamanta la 620 lei cu acest titlu, reprezentând onorariu apărător.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Pârâtul, salariatul reclamantei în funcția de pădurar, titular al Cantonului Silvic Nr.5 O. din cadrul Ocolului Silvic B., având în gestiune și masa lemnoasă din partida nr.350PDosu Bâscii, iar la data de 12.03.2011 acestuia i-a fost predată în gestiune, pentru care a semnat de primire, cantitatea de_ mc masă lemnoasă.
În urma controlului gestiunii pârâtului, efectuat în data de 05.04.2011, s-a constatat că acesta înregistra o lipsă în gestiunea masei lemnoase din partida nr.350P, în volum total de_ mc, iar la data de 19.07.2011 o comisie constituită din personalul silvic al reclamantei a procedat la inventarierea masei lemnoase, constatându-se o lipsă totală în gestiune de_ mc, estimată la valoarea de 6954,40 lei.
Față de prejudiciul solicitat de reclamantă, instanța a încuviințat efectuarea în cauză a unei expertize specialitatea silvicultură, iar raportat la masa lemnoasă constatată lipsă în gestiune, expertul A. I. a reținut că pârâtul se face vinovat de producerea acesteia, estimată la valoarea de 6403,40 lei, la identificarea acestui prejudiciu, expertul a avut în vedere sortimentele de material lemnos, masa lemnoasă lipsă în gestiune de 67,2 mc, identificată în tabel ce se regăsește la fila 122 dosar și face parte integrantă din raportul de expertiză întocmit în cauză.
Împotriva acestui raport a formulat obiecțiuni doar pârâtul, la care ulterior s-a renunțat, recunoscându-se prejudiciul pentru suma de 6403,40 lei, identificată de expert în cuprinsul lucrării.
Față de recunoașterea pârâtului, reclamanta, prin notele de ședință atașate la dosar, a solicitat instanței să se ia act de aceasta și, totodată, a solicitat compensarea acestei sume cu obligațiile de plată pe care reclamanta, ca angajator, le are față de pârât în cauza nr._ .
În contextul în care prin sentința civilă nr.1163/2012, pronunțată în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin decizia Curții de Apel Ploiești, s-a recunoscut dreptul pârâtului la plata unor drepturi salariale restante, instanța a apreciat, raportat la obiectul litigiului părților, că nu era posibilă reținerea unei compensări între recunoașterea din prezenta cauză și obligația angajatorului față de salariat, dintr-o altă cauză, această operațiune urmând a se realiza între părți într-o eventuală fază de executare silită.
Față de recunoașterea pârâtului și concluziile exprimate de expert, instanța a reținut vinovăția salariatului și în temeiul art. 254 Codul muncii a dispus obligarea pârâtului la plata sumei de 6403,40 lei, cu titlu de prejudiciu cauzat reclamantei.
Raportat la cererea reclamantei de majorare a câtimii prejudiciului, formulată la termenul din 21.03.2012, instanța a apreciat că această solicitare este nefondată, pe următoarele considerente:
Față de data formulării cererii, instanța a constatat că expertul desemnat în cauză a fost investit să se pronunțe în ce privește cuantumul prejudiciului și sub aspectul câtimii majorate, iar acesta, așa cum s-a menționat mai sus, a reținut valoarea prejudiciului ca fiind 6403,40 lei.
Din acest punct de vedere, cererea înaintată de expert ulterior închiderii dezbaterilor (la solicitarea reclamantei, care în cuvântul pe fond a precizat că a sesizat expertul cu privire la existența unei erori materiale), prin care a corectat valoarea prejudiciului la_,40 lei, nu a putut fi reținută de instanță, în contextul în care aceasta nu era însoțită de o anexă care să justifice valoarea stabilită și modalitatea de calcul a acesteia, motiv pentru care s-a dat eficiență raportului de expertiză inițial, cu atât mai mult cu cât reclamanta nu a formulat obiecțiuni împotriva acestuia, deși a luat la cunoștință din data de 05.09.2012, iar corectarea prejudiciului a fost realizată în data de 23.01.2013.
Un alt argument în respingerea majorării câtimii prejudiciului l-a constituit faptul că la nivelul unității reclamante au existat îndoieli în ce privește prejudiciul creat de pârât, iar dacă inițial rezultatul exploatării la partida 350P a reținut o diferență de 67,2 mc. și o valoare de_ lei, rezultatul ulterior corectat al aceleiași partide reprezenta valoarea de 9551,02 lei, apreciindu-se de instanță elocvent sub acest aspect, ca fiind același sortiment inventariat în aceeași cantitate din partida 350 P gestionată de pârât.
În condițiile în care diferența de masă lemnoasă de 67,2 mc era înscrisă și evaluată și de expert la valoare de 6403,40 lei, tribunalul a apreciat că raportul inițial întocmit de expert și valoarea prejudiciului estimat pentru care pârâtul a fost obligat era cea reală, iar majorarea câtimii nu a fost justificată și nici dovedită în prezenta cauză, motiv pentru care instanța a respins ca nefondat cererea privind obligarea pârâtului la plata diferenței de 9551,02 lei, cu titlu de prejudiciu.
În ce privește capătul de cerere privind cheltuielile de judecată solicitate pârâtul, instanța le-a apreciat că, în contextul în care pârâtul a recunoscut prejudiciul reținut în urma raportului de expertiză efectuat în cauză, onorariul achitat de către acesta urma a rămâne în sarcina sa, fiind rezultat dintr-o probă care i-a fost profitabilă și față de prevederile art. 276 Cod pr.civilă, instanța a dispune obligarea reclamantei doar la suma de 620 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu apărător ales al pârâtului, în condițiile în care acțiunea reclamantei a fost admisă în parte.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen legal reclamanta R. Națională a Pădurilor-Romsilva - prin Direcția Silvică B., criticând-o pentru nelegalitate, invocând în drept disp. art. 304 pct.6, 7 și 9 Cod pr.civilă sub următoarele aspecte:
- În dezvoltarea primului motiv de recurs, respectiv art.304 pct. 6 Cod
pr. civilă se arată că, instanța de fond cu toate că a fost investită cu capătul de
cerere privind obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferentă debitului până la
achitarea efectivă a acestuia, nu s-a pronunțat în nici un fel cu privire la acesta.
Se poate observa astfel că, deși în practicaua hotărârii atacate instanța în mod corect reține ca obiect al cererii de chemare în judecată și obligarea pârâtului la plata dobânzii legale, ulterior nici în motivare și nici în dispozitiv aceasta nu se pronunță în nici un fel și nici măcar nu face vorbire de acest lucru, aspect care din punct de vedere legal constituie un motiv de nelegalitate a hotărârii care conduce la modificarea acesteia.
- Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile
art.304 pct. 7 Cod pr. civilă se arată faptul că, instanța de fond în mod nelegal și
netemeinic a respins cererea privind plata sumei de 9551.02 lei, cu care la
termenul din data de 21.03.2012 în mod justificat s-a majorat câtimea
pretențiilor.
Din analiza motivării care a stat la baza formarii convingerii instanței se poate cu ușurință observa faptul că, acesta este superficială și părtinitoate cu pârâtul, în condițiile în care acesta nu a făcut nicio apărare cu privire la acestă sumă, iar din raportul de expertiză tehnică judiciară rezultă cu certitudine existența acesteia.
Cât privește raportul de expertiză, se arată că între data formulării cererii de chemare în judecată – data de 07.09.2011- și data admiterii probei cu expertiză tehnică judiciară și a obiectivelor acesteia - data de 19.10.2011- cererea reclamantei nu a suferit nicio modificare în sensul majorării sau micșorării câtimii pretențiilor, astfel că, obiectivele expertizei admise de instanță vizau câtimea inițială a obiectului cererii.
Ulterior, la data de 21.03.2012, deci la peste 5 luni, în mod legal reclamanta și-a mărit câtimea pretențiilor, pretenții care vizau tot o lipsă în gestiune, concretizată de data aceasta în masa lemnoasă pe picior, în aceasta neintrând și cea pentru care s-a formulat acțiunea inițială.
Așa cum se poate observa din actele și lucrările dosarului, pârâtul nu a formulat nicio apărare cu privire la majorarea câtimii pretențiilor.
Cu toate că în temeiul dispozițiilor art.129 alin.(5) Cod pr.civilă, instanța avea obligația legală de a manifesta rol activ pentru aflarea adevărului, în mod inexplicabil apreciază că nu poate reține valoarea prejudiciului, în contextul în care acesta nu ar fi însoțit de o anexă care să justifice valoarea stabilită și modalitatea de calcul a acesteia, motiv pentru care a dat eficiență raportului de expertiză inițial și nu a luat în calcul corectarea valorii prejudiciului făcută de expert la data de 23.01.2013.
Cu privire la corectarea valorii prejudiciului făcută de expert la termenul din 23.01.2013, după închiderea dezbaterilor, apreciază că instanța de fond avea obligația ca în temeiul dispozițiilor art.151 Cod pr.civilă să repună cauza pe rol pentru a se lamuri cu privire la valoarea exactă a pagubei.
- Cu privire la cel de-al treilea motiv de recurs întemeiat pe disp.
art.304 pct. 9 Cod pr. civilă, recurenta arată că, hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal în ceea ce privește respingerea cererii de obligare a pârâtului la plata sumei de 9551.02 lei, cu care la termenul din data de 21.03.2012 în mod justificat reclamanta și-a majorat câtimea pretențiilor.
În susținerea acestui motiv de recurs se susține că instanța de fond nu arată motivele de fapt și de drept pentru adoptarea acestei soluții.
Se critică hotărârea primei instanțe și sub aspectul obligării recurentei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 620 lei, susținând pe de o parte că pârâtul a recunoscut prejudiciul la cel de-al 17-lea termen de judecată, iar pe de altă parte, acesta a recunoscut în mod tacit paguba produsă unității reclamante, în sumă de_.02 lei, în sensul că nu a făcut nicio apărare cu privire la aceasta.
Se solicită pentru motivele invocate, admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost precizată și exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată.
În termen legal pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Curtea, analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, examinând cauza sub toate aspectele conform disp.art.3041 Cod pr.civilă, constată că recursul este fondat și va fi admis ca atare, dar în limitele ce se vor arăta în continuare:
- Este întemeiată critica înscrisă în primul motiv de recurs referitoare
la nepronunțarea instanței fondului asupra celui de-al doilea petit al cererii cu care a fost investită, respectiv obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente debitului până la achitarea efectivă a acestuia.
Expresie a principiului disponibilității în procesul civil instanța este ținută să se pronunțe, în limitele investirii sale asupra tuturor cererilor deduse judecății.
În speță, prin acțiunea introductivă de instanță reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 6954,40 lei reprezentând paguba materială înregistrată în dauna acesteia, precum și la plata dobânzii legale aferente debitului până la achitarea efectivă a acestuia.
Deși acțiunea nu a fost modificată pe parcursul judecății cauzei, precizarea reclamantei prin reprezentantul său la termenul de judecată din 29.01.2013 vizând doar compensarea obligațiilor reciproce ale părților, instanța fondului omite să analizeze și să se pronunțe asupra celui de-al doilea capăt de cerere referitor la obligarea pârâtului și la plata dobânzii legale eferente debitului până la achitarea efectivă a acestuia.
În aceste condiții, Curtea constată incidența cazului de casare înscris în art. 304 pct.6 Cod pr.civilă, motiv pentru care va admite recursul reclamantei și va modifica în parte sentința în sensul obligării pârâtului și la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente debitului până la achitarea sa integrală.
- Este fondată și critica vizând greșita aplicare a dispozițiilor legale
referitoare la cheltuielile de judecată.
Art. 274(1) Cod pr.civilă stabilește că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată, temeiul juridic al restituirii acestora constând în culpa procesuală a părții care a pierdut procesul.
Potrivit art.275 din același cod, pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.
Pe de altă parte, art. 276 Cod pr.civilă permite instanței să aprecieze asupra compensării cheltuielilor de judecată în situația în care pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte.
În speță, instanța de fond a dispus obligarea reclamantului la plata sumei de 620 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către pârât reprezentând onorariu de avocat al acestuia, cu motivarea că, pe de o parte, pârâtul a recunoscut prejudiciul reținut în urma raportului de expertiză efectuat în cauză și, pe de altă parte, față de admiterea în parte a acțiunii formulate de reclamantă.
Interpretarea dispozițiilor legale mai sus citate s-a făcut însă greșit de prima instanță întrucât exonerarea pârâtului de plata cheltuielilor de judecată în condițiile art. 275 Cod pr.civilă nu poate fi extinsă și la alte situații de fapt, respectiv la recunoașterea prejudiciului adus reclamantei după ce au fost parcurse mai multe termene de judecată și doar după ce prejudiciul a fost constatat printr-o expertiză de specialitate.
În plus, având în vedere expresia folosită de legiuitor – „pretențiile fiecărei părți” – înseamnă că se pune problema compensării cheltuielilor de judecată numai atunci când părțile sunt obligate reciproc, deci atunci când pârâtul a formulat cerere reconvențională ori au fost făcute cereri de intervenție și, cererea incidentală a fost admisă odată cu cererea principală în tot sau în parte.
În cauză nefiind vorba despre o atare situație, aplicarea disp. art. 276 Cod pr.civilă este greșită, motiv pentru care, față de cazul înscris în art.304 pct.9 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată înlăturând obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată către pârât.
- Critica vizând respingerea greșită a cererii de obligare a pârâtului la
plata sumei de 9551.02 lei cu care s-a majorat câtimea pretențiilor reclamantei este nefondată.
În cauză, expertiza de specialitate întocmită de inginer A. I. a fost depusă la dosar la data de 04.09.2012 (filele 96-122 dosar fond), calculându-se prejudiciul la suma de 6403,40 lei.
Reclamantei prin consilierul juridic, i s-a comunicat raportul de expertiză și nu s-au formulat obiecțiuni, modificarea cuantumului pretențiilor pentru suma de 9551 lei fiind făcută după închiderea dezbaterilor, așa încât în mod corect instanța fondului dând eficiență raportului de expertiză necontestat de reclamantă, a stabilit obligarea pârâtului la plata sumei de 6403, 40 lei, respingând cererea pentru plata diferenței de 9551,02 lei, ca nefondată.
Față de considerentele mai sus arătate, Curtea va admite recursul declarat și va modifica în parte sentința atacată menținând restul dispozițiilor sentinței și luându-se act că recurenta nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta R. N. A PĂDURILOR-ROMSILVA- prin DIRECȚIA SILVICĂ B., cu sediul în B., ..5, județ B., împotriva sentinței civile nr. 156 pronunțată la data de 29 ianuarie 2013 de Tribunalul B., în contradictoriu cu pârâtul R. I., domiciliat în comuna Cislău, ..
Modifică în parte sentința în sensul că obligă pârâtul-intimat și la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente debitului până la achitarea efectivă a acestuia.
Înlătură obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată către pârât.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Ia act că recurenta nu solicită cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 aprilie 2013.
Președinte, Judecători,
E. M. C. Ș. A. P.
Grefier,
V. M.
red. C.Ș./tehnored.V.M.
2 ex./14.05.2013
d.f._ Tribunalul B.
j.f. G. S.
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Hotărâre din... | Contestaţie decizie de concediere. Hotărâre din 23-09-2013,... → |
|---|
