Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 55/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 55/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 15-01-2013 în dosarul nr. 2050/105/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA nr.55
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2013
Președinte - C. Ș.
Judecători- V. S.
- E. M.
Grefier - A. F.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamanții P. G., A. A., A. M., A. C., A. M., A. D. P., A. V., B. O., B. N., B. M., B. A., Bucurica G. R., B. E., B. A. G., B. C., C. I., C. M., C. V., C. A. M., C. Z., C. I., C. C. A., C. D., C. V., D. L., D. C., D. T., D. I., D. V., D. R., D. Ghorghe, D. I., D. T., E. I., E. R., E. T., E. C. A., F. Lucreția, F. A., F. C., F. C., G. N., G. F. D., G. N., G. N., G. A., G. M., G. S., G. A., G. E., I. M. D., I. G., I. M., I. A., I. S. Roger, I. V., I. C., I. V., L. A. M., M. M. M., M. N., M. M., M. C., M. S., M. S., M. A., M. A., M. M., M. A., N. G. M., N. Ș. A., N. E., N. B., N. G., N. G., N. M., N. S., O. V., P. P. M., P. G., P. M., P. R., P. M., P. M., P. G., P. I. R., P. D., P. I., P. A., P. M., R. C., R. F., R. G., S. V. D., S. I., S. G., S. M., Soarice D., S. M., S. G., S. G., S. N., Ș. C. V., Ș. V., Ș. T., T. M. A., T. G. F., T. C., T. L., T. V., T. T. M., T. V., T. C., T. G., T. G., T. I., T. D., T. G., U. Ș., V. M., V. A., V. N. S., toți prin reprezentant B. E., domiciliat în Ploiești, ., ., . și pârâta S. C. de Reparații Locomotive CFR SCFL B., cu sediul în B., ..2, județ B., împotriva sentinței civile nr.4740 din 27.09.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant B. E. în nume propriu și ca reprezentant al recurenților-reclamanți, lipsind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
Curtea, în temeiul disp.art.6 din Legea nr.192/2006, informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului dintre ele.
Recursuri scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că societatea-pârâtă a fost citată în calitate de intimată și nu recurentă, întrucât a motivele de recurs au fost înaintate la dosar ulterior datei la care au fost emise citațiile pentru acest termen de judecată.
De asemenea, se mai învederează că Federația Reparatorilor de Locomotive din România, în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat din dosarul de față, a depus întâmpinare.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, constată că și societatea-pârâtă are calitate de recurentă, împrejurare față de care dispuse rectificarea citativului în acest sens.
Recurentul-reclamant B. E. având cuvântul depune la dosar practică judiciară în materie și anume decizia civilă nr.1377/2.06.2011 a acestei instanțe și decizia nr.1684 din 20.09.2012 pronunțată de Curtea de Apel G., precum și copia actului adițional la CC; la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008. În continuare, arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarația acestuia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul-reclamant B. E. având cuvântul în nume propriu și în calitate reprezentant al recurenților-reclamanți solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. Arată că drepturile salariale solicitate sunt supuse termenului de prescripție de 3 ani și că sunt prevăzute și în CCM încheiat la nivel superior și care se aplică societății.
În ceea ce privește recursul societății-pârâte solicită respingerea acestuia ca nefondat.
C u r t e a
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, sub nr._, reclamanții P. G., A. A., A. M., A. C., A. M., A. D. P., A. V., B. O., B. N., B. M., B. A., Bucurica G. R., B. E., B. A. G., B. C., C. I., C. M., C. V., C. A. M., C. Z., C. I., C. C. A., C. D., C. V., D. L., D. C., D. T., D. I., D. V., D. R., D. Ghorghe, D. I., D. T., E. I., E. R., E. T., E. C. A., F. Lucreția, F. A., F. C., F. C., G. N., G. F. D., G. N., G. N., G. A., G. M., G. S., G. A., G. E., I. M. D., I. G., I. M., I. A., I. S. Roger, I. V., I. C., I. V., L. A. M., M. M. M., M. N., M. M., M. C., M. S., M. S., M. A., M. A., M. M., M. A., N. G. M., N. Ș. A., N. E., N. B., N. G., N. G., N. M., N. S., O. V., P. P. M., P. G., P. M., P. R., P. M., P. M., P. G., P. I. R., P. D., P. I., P. A., P. M., R. C., R. F., R. G., S. V. D., S. I., S. G., S. M., Soarice D., S. M., S. G., S. G., S. N., Ș. C. V., Ș. V., Ș. T., T. M. A., T. G. F., T. C., T. L., T. V., T. T. M., T. V., T. C., T. G., T. G., T. I., T. D., T. G., U. Ș., V. M., V. A., V. N. S., toți prin reprezentant P. G., au chemat în judecată pârâta S. C. de Reparații Locomotive CFR SCRL B. SA, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâta să plătească fiecărui angajat: pentru anii 2009, 2010, câte un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, actualizat cu rata inflației, conform prevederilor din contractul colectiv de muncă 2009-2010 al S.C. C.F.R. SCRL B. S.A. și a contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unități; prima ocazionată de Ziua Ceferiștilor, prima de P. și prima de C. pe anii 2009, 2010, echivalente cu nivelul valorii clasei I de salarizare actualizată cu rata inflației; contravaloarea tichetelor de masă cuvenite pentru fiecare zi lucrată în perioada 1.04._10, actualizată cu rata inflației.
În motivarea cererii, reclamanții au invocat prevederile art. 30 și 31 din contractul colectiv de muncă nr. 1781/10.06.2009 pentru anii 2009-2010 și art. 30 din contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2010, pentru acordarea salariului suplimentar.
Au invocat dispozițiile art. 67 din contractul colectiv de muncă 2009-2010 al S.C. C.F.R. – S.C.R.L. B. S.A., pentru acordarea primei ocazionate de Ziua Ceferiștilor și a primei de P., precum și art. 71 din contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități.
În dovedirea cererii, au fost depuse la dosar, în copie, înscrisuri.
Prin întâmpinare, s-a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune.
S-a arătat că prevederile art. 30 alin. (1) și (3) din contractul colectiv de muncă aplicabil pe anii 2009-2010 la nivelul S.C. C.F.R. – S.C.R.L. B. S.A. și prevederile din anexa 6 la contract ar trebui interpretate în sensul că salariul suplimentar se acordă sub condiția ca societatea să fi avut în anii 2009-2010 venituri pentru constituirea fondului necesar acordării acestui salariu.
În ceea ce privește primele ce se pot primi cu ocazia sărbătorilor de P., de C. și Ziua Ceferistului, s-a arătat că acestea reprezintă ajutoare ce se acordă de către Consiliul de Administrație cu consultarea delegaților aleși ai sindicatelor, or o asemenea conciliere nu a avut loc.
S-a mai arătat că aceste ajutoare pot fi acordate, conform art. 67 din contractul colectiv de muncă 2009-2010 al S.C. C.F.R. – S.C.R.L. B. S.A., doar din 1.01.2010.
În ceea ce privește pretențiile reclamanților cu privire la plata primelor de P. și Ziua Ceferistului pe anul 2009, s-a arătat că acestea au făcut obiectul dosarului nr._ al Tribunalului Prahova, existând autoritate de lucru judecat.
S-a mai arătat că, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 142/1998, angajatorul nu are obligația ci doar posibilitatea de a acorda alocația individuală de hrană sub formă de tichete de masă.
În dovedirea susținerilor din cuprinsul întâmpinării, au fost depuse la dosar, în copie, înscrisuri.
A fost atașat dosarul nr._ *.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr. 4740 din data de 27.09.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată prin întâmpinare.
Prin aceeași sentință s-a admis excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește cererea de obligare a pârâtei la plata primelor de P. și Ziua Ceferistului pe anul 2009, formulată de reclamanții P. G., A. A., A. M., A. C., A. M., A. D. P., A. V., B. O., B. M., B. A., Bucurica G. R., B. E., B. A. G., B. C., C. I., C. M., C. V., C. A. M., C. Z., C. I., C. C. A., C. D., C. V., D. L., D. C., D. I., D. V., D. R., D. Ghorghe, D. I., D. T., E. I., E. R., E. T., E. C. A., F. Lucreția, F. A., F. C., F. C., G. N., G. F. D., G. N., G. N., G. A., G. M., G. A., G. E., I. M. D., I. G., I. M., I. A., I. S. Roger, I. V., I. C., I. V., L. A. M., M. M. M., M. N., M. C., M. S., M. S., M. A., M. A., M. M., M. A., N. G. M., N. Ș. A., N. E., N. B., N. G., N. G., N. M., N. S., O. V., P. P. M., P. M., P. R., P. M., P. M., P. G., P. I. R., P. D., P. I., P. A., P. M., R. C., R. F., R. G., S. V. D., S. I., S. M., Soarice D., S. M., S. G., S. G., S. N., Ș. C. V., Ș. V., Ș. T., T. M. A., T. G. F., T. C., T. L., T. V., T. T. M., T. V., T. C., T. G., T. G., T. I., T. D., T. G., U. Ș., V. A., V. N. S., toți prin reprezentant P. G., în contradictoriu cu pârâta S. C. de Reparații Locomotive CFR SCRL B. SA și s-a respins cererea de obligare a pârâtei la plata primelor de P. și Ziua Ceferistului pe anul 2009, formulată de reclamanții P. G., A. A., A. M., A. C., A. M., A. D. P., A. V., B. O., B. M., B. A., Bucurica G. R., B. E., B. A. G., B. C., C. I., C. M., C. V., C. A. M., C. Z., C. I., C. C. A., C. D., C. V., D. L., D. C., D. I., D. V., D. R., D. Ghorghe, D. I., D. T., E. I., E. R., E. T., E. C. A., F. Lucreția, F. A., F. C., F. C., G. N., G. F. D., G. N., G. N., G. A., G. M., G. A., G. E., I. M. D., I. G., I. M., I. A., I. S. Roger, I. V., I. C., I. V., L. A. M., M. M. M., M. N., M. C., M. S., M. S., M. A., M. A., M. M., M. A., N. G. M., N. Ș. A., N. E., N. B., N. G., N. G., N. M., N. S., O. V., P. P. M., P. M., P. R., P. M., P. M., P. G., P. I. R., P. D., P. I., P. A., P. M., R. C., R. F., R. G., S. V. D., S. I., S. M., Soarice D., S. M., S. G., S. G., S. N., Ș. C. V., Ș. V., Ș. T., T. M. A., T. G. F., T. C., T. L., T. V., T. T. M., T. V., T. C., T. G., T. G., T. I., T. D., T. G., U. Ș., V. A., V. N. S. pentru existența autorității de lucru judecat.
De asemenea, s-au respins excepția autorității de lucru judecat în ceea ce îi privește pe reclamanții B. N., D. T., G. S., M. M., P. G., S. G., V. M. și cererea de obligare a pârâtei la plata primelor de P. și Ziua Ceferistului pe anul 2009, formulată de reclamanții B. N., D. T., G. S., M. M., P. G., S. G., V. M. ca neîntemeiată, fiind admisă cererea formulată de reclamanții P. G., A. A., A. M., A. C., A. M., A. D. P., A. V., B. O., B. M., B. A., Bucurica G. R., B. E., B. A. G., B. C., C. I., C. M., C. V., C. A. M., C. Z., C. I., C. C. A., C. D., C. V., D. L., D. C., D. I., D. V., D. R., D. Ghorghe, D. I., D. T., E. I., E. R., E. T., E. C. A., F. Lucreția, F. A., F. C., F. C., G. N., G. F. D., G. N., G. N., G. A., G. M., G. A., G. E., I. M. D., I. G., I. M., I. A., I. S. Roger, I. V., I. C., I. V., L. A. M., M. M. M., M. N., M. C., M. S., M.
S., M. A., M. A., M. M., M. A., N. G. M., N. Ș. A., N. E., N. B., N. G., N. G., N. M., N. S., O. V., P. P. M., P. M., P. R., P. M., P. M., P. G., P. I. R., P. D., P. I., P. A., P. M., R. C., R. F., R. G., S. V. D., S. I., S. M., Soarice D., S. M., S. G., S. G., S. N., Ș. C. V., Ș. V., Ș. T., T. M. A., T. G. F., T. C., T. L., T. V., T. T. M., T. V., T. C., T. G., T. G., T. I., T. D., T. G., U. Ș., V. A., V. N. S., B. N., D. T., G. S., M. M., P. G., S. G., V. M. de obligare a pârâtei la plata salariului suplimentar pe anul 2009 echivalent cu salariul de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, a primelor de P., C. și Ziua Ceferistului, calculate pentru perioada 1.01._10 și a tichetelor de masă pentru fiecare zi lucrată de reclamanți în perioada 1.04._10 și a fost obligată pârâta la plata către reclamanți a salariului suplimentar pe anul 2009 echivalent cu salariul de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, a primelor de P., C. și Ziua Ceferistului, calculate pentru perioada 1.01._10 și a tichetelor de masă pentru fiecare zi lucrată de reclamanți în perioada 1.04._10.
Totodată, s-a respins cererea de obligare a pârâtei la plata către reclamanți a salariului suplimentar pe anul 2010, a primelor de P., C. și Ziua Ceferistului, calculate pentru perioada 1.04._10 ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Conform art. 160 din Codul muncii „salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri”.
În ceea ce privește excepția dreptului material la acțiune, invocată prin întâmpinare, s-a reținut că, potrivit art. 171 alin. (1) din Codul muncii „dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data când drepturile respective erau datorate”:
De asemenea, conform art. 268 alin. (1) lit. c) din același act normativ „cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat (...)”.
În cauză operează termenul de prescripție de 3 ani și nu termenul de 6 luni, prevăzut de art. 268 alin. (1) lit. e) din Codul muncii, întrucât toate drepturile bănești solicitate sunt drepturi de natură salarială.
Termenul de prescripție de 6 luni vizează celelalte drepturi, altele decât cele salariale, născute din neexecutarea contractului colectiv de muncă.
Cererea de chemare în judecată a fost depusă la poștă de către reclamanți, prin scrisoare recomandată, la data de 15.03.2012.
În consecință, instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat referitor la plata primelor de P. și Ziua Ceferistului pentru anul 2009, s-a observat că, prin sentința nr. 1468/24.06.2011, pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._ *, a fost admisă în parte acțiunea formulată de Federația Reparatorilor de Locomotive din România, în numele reclamanților P. G., A. A., A. M., A. C., A. M., A. D. P., A. V., B. O., B. M., B. A., Bucurica G. R., B. E., B. A. G., B. C., C. I., C. M., C. V., C. A. M., C. Z., C. I., C. C. A., C. D., C. V., D. L., D. C., D. I., D. V., D. R., D. Ghorghe, D. I., D. T., E. I., E. R., E. T., E. C. A., F. Lucreția, F. A., F. C., F. C., G. N., G. F. D., G. N., G. N., G. A., G. M., G. A., G. E., I. M. D., I. G., I. M., I. A., I. S. Roger, I. V., I. C., I. V., L. A. M., M. M. M., M. N., M. C., M. S., M. S., M. A., M. A., M. M., M. A., N. G. M., N. Ș. A., N. E., N. B., N. G., N. G., N. M., N. S., O. V., P. P. M., P. M., P. R., P. M., P. M., P. G., P. I. R., P. D., P. I., P. A., P. M., R. C., R. F., R. G., S. V. D., S. I., S. M., Soarice D., S. M., S. G., S. G., S. N., Ș. C. V., Ș. V., Ș. T., T. M. A., T. G. F., T. C., T. L., T. V., T. T. M., T. V., T. C., T. G., T. G., T. I., T. D., T. G., U. Ș., V. A., V. N. S., indicați în tabelele aflate la filele 10-115 în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâta S. C. de Reparații Locomotive C.F.R. – S.C.R.L. B. S.A., fiind obligată pârâta la plata către membrii de sindicat a primei pentru Ziua Ceferistului și a primei de P. pentru anul 2009.
Prin decizia civilă nr. 620/8.02.2012, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr._ *, a fost admis recursul declarat de pârâta S. C. de Reparații Locomotive C.F.R. – S.C.R.L. B. S.A. împotriva sentinței nr. 1468/24.06.2011 și a fost modificată în parte această hotărâre, în sensul înlăturării obligării pârâtei la plata primelor de P. și Ziua Ceferistului pentru anul 2009.
Potrivit art. 166 Cod pr.civilă, „excepția puterii lucrului judecat se poate ridica de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs”.
Constatând că există identitate de părți, obiect și cauză în ceea ce privește cererea de obligare a pârâtei la plata primelor de P. și Ziua Ceferistului pentru anul 2009 formulată de reclamanții P. G., A. A., A. M., A. C., A. M., A. D. P., A. V., B. O., B. M., B. A., Bucurica G. R., B. E., B. A. G., B. C., C. I., C. M., C. V., C. A. M., C. Z., C. I., C. C. A., C. D., C. V., D. L., D. C., D. I., D. V., D. R., D. Ghorghe, D. I., D. T., E. I., E. R., E. T., E. C. A., F. Lucreția, F. A., F. C., F. C., G. N., G. F. D., G. N., G. N., G. A., G. M., G. A., G. E., I. M. D., I. G., I. M., I. A., I. S. Roger, I. V., I. C., I. V., L. A. M., M. M. M., M. N., M. C., M. S., M. S., M. A., M. A., M. M., M. A., N. G. M., N. Ș. A., N. E., N. B., N. G., N. G., N. M., N. S., O. V., P. P. M., P. M., P. R., P. M., P. M., P. G., P. I. R., P. D., P. I., P. A., P. M., R. C., R. F., R. G., S. V. D., S. I., S. M., Soarice D., S. M., S. G., S. G., S. N., Ș. C. V., Ș. V., Ș. T., T. M. A., T. G. F., T. C., T. L., T. V., T. T. M., T. V., T. C., T. G., T. G., T. I., T. D., T. G., U. Ș., V. A., V. N. S. în prezenta cauză și cererea soluționată prin decizia nr. 620/8.02.2012, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, instanța de fond a admis excepția autorității de lucru judecată și a respins cererea de obligare a pârâtei la plata primelor de P. și Ziua Ceferistului pe anul 2009, formulată de acești reclamanți pentru existența autorității de lucru judecat.
S-a respins excepția în ceea ce îi privește pe reclamanții B. N., D. T., G. S., M. M., P. G., S. G., V. M., întrucât aceștia nu au avut calitatea de părți în cererea soluționată irevocabil prin decizia sus-menționată.
Cu privire la cererea de obligare a pârâtei la plata primelor de P. și Ziua Ceferistului pentru anul 2009 formulată de reclamanții B. N., D. T., G. S., M. M., P. G., S. G., V. M., prima instanță a constatat că, prin contractul colectiv de muncă 2009-2010 al S.C. C.F.R. – S.C.R.L. B. S.A., s-a stabilit că aceste drepturi se acordă începând cu data de 1.01.2010.
În consecință, instanța de fond a respins cererea de obligare a pârâtei la plata primelor de P. și Ziua Ceferistului pe anul 2009, formulată de reclamanții B. N., D. T., G. S., M. M., P. G., S. G., V. M. ca neîntemeiată.
Acordarea salariului suplimentar este prevăzută în contractul colectiv de muncă 2009-2010 la nivelul S.C. C.F.R. S.C.R.L. B. S.A.
Prin actul adițional nr. 5706/29.04.2010 la contractul colectiv de muncă 2009-2010 al S.C. C.F.R. – S.C.R.L. B. S.A., s-a stabilit că prevederile contractului privind acordarea primelor de P., C. și Ziua Ceferiștilor nu se aplică în perioada 1.04._10, urmând a se aplica începând cu 1.01.2011 iar prevederile contractului privind acordarea salariului suplimentar nu se aplică în anul 2010, urmând a se aplica începând cu 1.01.2011.
Acordarea tichetelor de masă este prevăzută de art. 81 din contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008 (art. 30), care, potrivit actului adițional din 20.06.2008, se aplică de la data înregistrării, producând efecte timp de 48 de luni.
În consecință, tribunalul a admis cererea formulată de reclamanți de obligare a pârâtei la plata salariului suplimentar pe anul 2009 echivalent cu salariul de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, a primelor de P., C. și Ziua Ceferistului, calculate pentru perioada 1.01._10 și a tichetelor de masă pentru fiecare zi lucrată de reclamanți în perioada 1.04._10.
A obligat pârâta la plata către reclamanți a salariului suplimentar pe anul 2009 echivalent cu salariul de încadrare din luna decembrie a anului respectiv, a primelor de P., C. și Ziua Ceferistului, calculate pentru perioada 1.01._10 și a tichetelor de masă pentru fiecare zi lucrată de reclamanți în perioada 1.04._10.
A respins cererea de obligare a pârâtei la plata către reclamanți a salariului suplimentar pe anul 2010, a primelor de P., C. și Ziua Ceferistului, calculate pentru perioada 1.04._10 ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței au declarat recurs în termen legal atât reclamanții cât și pârâta, considerând-o nelegală și netemeinică în raport de prevederile art. 304 Cod pr.civilă.
Prin recursul lor, reclamanții au susținut că drepturile solicitate de ei respectiv ajutorul pentru Ziua Ceferiștilor pe anul 2010, ajutorul material pentru sărbătorile de P. pe același an și ajutorul material pentru sărbătorile de C. 2009-2010 se constituie din fondul de salarii nu din fondul de premiere, ca de altfel și salariul suplimentar pe anul 2009-2010, plata acestuia din urmă nefiind condiționată în niciun fel de rezultatele economice sau performanțele societății, că există și în prezent la nivelul societății fonduri pentru plata salariilor suplimentare.
Cu privire la ajutoarele materiale ocazionate de sărbătorile de P., Ziua ceferiștilor pe anul 2010 și primele pentru sărbătorile de C. pe perioada 2009-2010, recurenții reclamanți au susținut că obligația de plată a acestora este imperativă pentru societate, nu este lăsată la aprecierea acesteia și nici condiționată de realizarea de beneficii, că în aceste împrejurări având în vedere și faptul că, contractul colectiv de muncă este legea părților și salariații nu pot renunța la drepturile lor nici prin negociere sau tranzacție sau printr-o suspendare cu efecte echivalente pierderii dreptului, acestea trebuiau acordate, ele fiind prevăzute în CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar valabil în perioada_11, la art. 30 și 71 prevăzându-se obligația pentru societate de plată a acestor drepturi.
La rândul ei, pârâta formulând recurs, a susținut că plata drepturilor privind salariul suplimentar, a ajutoarelor materiale pentru Ziua ceferiștilor, ajutorul material pentru ziua de paște și C. toate pe perioada 2009-2010 și contravaloarea tichetelor de masă pe perioada aprilie_10 sunt prescrise față de disp. art. 268 alin.1 lit.e din Codul Muncii, deoarece aceste pretenții nu pot fi considerate drepturi salariale în sensul art. 159 alin.1 și 2 și art. 166 alin.1 Codul Muncii, sens în care s-a pronunțat și ICCJ.
A mai susținut această recurentă că, salariul suplimentar solicitat de reclamanți nu poate fi acordat decât în condițiile în care societatea are fondurile necesare pentru acordarea acestuia, că în speță societate națională de Transport feroviar de Călători „CFR Călători” SA este acționar unic la . SA, fiind societate cu capital de stat aflată sub autoritatea Min. Transporturilor și unul din agenții economici monitorizați în baza prev. OUG 79/2001 și OUG 79/2008, că în raport de aceasta îi revine obligația de a se încadra în fondul de salarii prevăzut în bugetele de venituri și cheltuieli aferente anilor 2009-2010.
Cu privire la ajutoarele pentru sărbătorile P., de C. și Ziua ceferiștilor, recurenta arătat că aceste sunt prevăzute în art.67 CCM, ele fiind ajutoare și nereprezentând drepturi salariale, că se acordă de Consiliul de Administrație cu consultarea delegaților aleși ai sindicatelor, această prevedere nelăsând loc la interpretări cu privire la modul de acordare a lor. S-a susținut că în mod eronat instanța de fond a susținut că pentru anul 2009 ar fi aplicabile prevederile contractuale din CCM valabil pe anul 2008 deoarece în CCM pe anul 2009-2010, la art. 67 se prevede că în afara ajutoarelor la care au dreptul potrivit legii salariații vor mai beneficia cu ocazia sărbătorilor de P. și C. de un ajutor material și că pentru Ziua ceferiștilor se va acorda o premieră stabilită de Consiliul de Administrație cu consultarea delegaților aleși ai sindicatelor, aceste prevederi aplicându-se cu 1 ianuarie 2010, că și în actul adițional la CCM nr. 1781/2009-2010 s-a convenit de comun acord cu sindicatele ca aceste ajutoare să se acorde începând cu această dată.
Aceeași recurentă a susținut că în mod greșit s-a dispus acordarea contravalorii tichetelor de masă deoarece în conformitate cu disp. art. 1 alin.1 din Legea 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar precum și cei din cadrul unităților cooperatiste și a celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajator, alin.2 al aceluiași articol prevăzând că tichetele de masă se acordă în limita bugetului de stat sau după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii pentru celelalte categorii de angajatori.
A concluzionat recurenta că în aceste condiții angajatorul nu are obligația ci doar posibilitatea de a acorda alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă, aceste beneficii nereprezentând un drept ci o vocație ce se poate realiza, așa cum a stabilit și ICCJ.
Examinând hotărârea atacată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursurile de față sunt fondate în limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare, astfel:
În ce privește recursul reclamanților, se reține că, în esență, acesta vizează neacordarea anumitor drepturi salariale respectiv salariul suplimentar pe
2010, primele de P. și C. și pentru Ziua Ceferiștilor pe perioada 1 aprilie_10.
Critica este întemeiată deoarece se constată că referitor la salariul suplimentar dreptul reclamanților este clar prevăzut în CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar, singurele condiții impuse pentru acordarea lui referindu-se la aceea că salariatul trebuie să fie prestat activitate în cadrul societății pe tot parcursul anului calendaristic și să fi avut un comportament ireproșabil.
Constituirea fondului necesar pentru acordarea acestui salariu nu este o condiție pentru plata lui ci este un efect al constituirii dreptului salariaților, fiind precizată doar procedura de urmat pentru achitarea dreptului.
Potrivit art. 236 alin.1 și art.238 Codul muncii în vigoare la data semnării și înregistrării la DPMOS a contractelor colective de muncă dar și la momentul declanșării litigiului, prevăd supremația clauzelor contractuale înscrise în CCM față de clauzele din contractele individuale de muncă, iar nerespectarea aplicării lor atrage sancționarea părților vinovate potrivit art. 243 Codul muncii. Salariul suplimentar se include în fondul de salarii pe baza căruia se fundamentează bugetul de venituri și cheltuieli și plata lui nu este condiționată de rezultatele economice ale societății, astfel încât acest drept trebuia acordat reclamanților pentru perioada anului 2010.
În privința celorlalte drepturi salariale, respectiv a primelor de P., C. și Ziua Ceferistului pe perioada 1 aprilie 2010 – 31.12.2010, solicitate de reclamanți, urmează a se constata că, ajutoarele materiale ocazionate de aceste sărbători constituie o obligație de plată în sarcina societății, acordarea acestor drepturi nefiind lăsată la latitudinea acesteia și nefiind condiționată de realizarea de beneficii.
Potrivit CCM la nivel de unitate salariaților trebuie să li se acorde de Ziua Feroviarului, de P. și C. un ajutor material al cărui cuantum să fie de cel puțin un salariu de bază la nivelul clasei 1 de salarizare. Aceleași prevederi se regăsesc și în art. 71 din CCM la nivel de grup de unități în transport feroviar și în aceste condiții, potrivit art. 238 Codul muncii contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
Conform art. 236 alin.4 Codul muncii salariații nu pot renunța la drepturile lor nici chiar prin negociere sau tranzacție și în condițiile în care aceste drepturi sunt prevăzute în CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar valabil pe perioada 2006 – 1 ianuarie 2011, se impunea ca pârâta să fie obligată la plata acestor drepturi, neputându-se reține argumentele acesteia referitoare la situația economică financiară deoarece, chiar dacă așa ar fi, acestea nu o exonerează de îndeplinirea obligației asumate. Pentru ca un drept prevăzut să nu devină o obligație lipsită de conținut, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat pentru perioadele pentru care i-a fost prevăzută existența prin contractele colective de muncă.
Pentru considerentele arătate, Curtea apreciază că recursul reclamanților este întemeiat, urmând ca față de disp. art. 312 pct.3 Cod pr.civilă rap. la 304 pct.9 Cod pr.civilă, să fie admis și pe cale de consecință să fie obligată pârâta la plata către reclamanți a salariului suplimentar pe anul 2010 a primelor de paști, C. și Ziua
Ceferistului pe perioada 1 aprilie 2010 – 31 decembrie 2010 actualizată cu rata inflației la data plății efective.
Cât privește recursul declarat de pârâtă, urmează a se constata că, acesta este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prima critică se referă la faptul că, acțiunea formulată de reclamanți nu a fost formulată în termenul de prescripție de 6 luni calculat de la data nașterii dreptului la acțiune, încălcându-se prevederile art. 268 alin.1 lit.e din Codul Muncii, susținere care însă este neîntemeiată.
Sub acest aspect, Curtea apreciază că în cauză că se aplică termenul de prescripție de 3 ani prev. de art. 283 alin.1 lit.c Codul muncii calculat de la data nașterii dreptului la acțiune, obiectul conflictului de muncă constând în plata unor drepturi salariale neacordate.
Termenul de 6 luni prev. la lit.e a aceluiași text se aplică în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
Susținerea recurentei în sensul că pretențiile reclamanților nu au caracter de drept salarial este contrazisă se chiar disp. art. 64 șu 67 din CCM la nivel de unitate, astfel că această critică nu poate fi avută în vedere.
O altă critică formulată de pârâtă, se referă la aceea că drepturile solicitate de reclamanți au caracter de ajutoare nu de drepturi salariale și în acest context ele pot fi acordate numai atunci când situația economico-financiară a societății permite acest lucru.
Critica este neîntemeiată întrucât, așa cum s-a arătat atunci când s-a analizat recursul reclamanților, nerealizarea indicilor de performanță și a unor venituri corespunzătoare de către societate nu constituie o cauză exoneratoare de plată pentru societate, astfel că nici această critică nu poate fi avută în vedere.
Este însă întemeiată critica referitoare la greșita acordare de instanța de fond a alocației individuale de hrană sub forma tichetelor de masă.
Art.1 alin. 1 din legea 142/1998 prevede că salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome, din sectorul bugetar și din unitățile cooperatiste și celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primit o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajator.
În aliniatul 2 al aceluiași text se dispune că tichetele de masă se acordă în limita bugetului de stat sau după caz ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii pentru celelalte categorii de angajatori.
Din aceste dispoziții legale rezultă că angajatorul nu are obligația ci doar posibilitatea acordă alocației individuale de hrană sub forma tichetelor de masă, așa cum de altfel și ICCJ a stabilit prin decizia nr. 14/18.02.2008 că aceste beneficii nu reprezintă un drept ci o vocație ce se poate realiza.
În raport de aceste considerente, Curtea reține că în mod greșit instanța de fond a obligat pârâta la acordarea acestor tichete de masă, astfel că sub acest aspect recursul pârâtei este fondat urmând ca în conformitate cu disp. art. 312 pct.3 Cod pr.civilă raportat la art. 304 pct.9 Cod pr. civilă să fie admis și pe cale de consecință să se înlăture obligarea pârâtei la plata contravalorii tichetelor de masă.
Față de modalitatea în care urmează să fie admise ambele recursuri, hotărârea instanței de fond se va modifica în parte urmând a se menține restul dispozițiilor pe care Curtea nu le va modifica.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamanții P. G., A. A., A. M., A. C., A. M., A. D. P., A. V., B. O., B. N., B. M., B. A., Bucurica G. R., B. E., B. A. G., B. C., C. I., C. M., C. V., C. A. M., C. Z., C. I., C. C. A., C. D., C. V., D. L., D. C., D. T., D. I., D. V., D. R., D. Ghorghe, D. I., D. T., E. I., E. R., E. T., E. C. A., F. Lucreția, F. A., F. C., F. C., G. N., G. F. D., G. N., G. N., G. A., G. M., G. S., G. A., G. E., I. M. D., I. G., I. M., I. A., I. S. Roger, I. V., I. C., I. V., L. A. M., M. M. M., M. N., M. M., M. C., M. S., M. S., M. A., M. A., M. M., M. A., N. G. M., N. Ș. A., N. E., N. B., N. G., N. G., N. M., N. S., O. V., P. P. M., P. G., P. M., P. R., P. M., P. M., P. G., P. I. R., P. D., P. I., P. A., P. M., R. C., R. F., R. G., S. V. D., S. I., S. G., S. M., Soarice D., S. M., S. G., S. G., S. N., Ș. C. V., Ș. V., Ș. T., T. M. A., T. G. F., T. C., T. L., T. V., T. T. M., T. V., T. C., T. G., T. G., T. I., T. D., T. G., U. Ș., V. M., V. A., V. N. S., toți prin reprezentant B. E., domiciliat în Ploiești, ., ., . și de pârâta S. C. de Reparații Locomotive CFR SCFL B., cu sediul în B., ..2, județ B., împotriva sentinței civile nr.4740 din 27.09.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova și în consecință:
Modifică în parte sus-menționata sentință în sensul că obligă pârâta la plata către reclamanți a salariului suplimentar pe 2010, a primelor de P., C. și Ziua Ceferistului pe perioada 1.04._10 actualizate cu rata inflației la data plății efective.
Înlătură obligarea pârâtei la plata tichetelor de masă.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
.//.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 15 ianuarie 2013.
PreședinteJudecători
C. ȘtefanVioleta S. E. M.
Grefier
A. F.
Operator de date cu caracter personal
nr.notificare 3120/2006
EM/VM
2 ex./2013-01-16
d.f._ Tribunalul Prahova
j.f. C. R. I.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 3546/2013.... → |
|---|
