Recalculare pensie. Decizia nr. 682/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 682/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 12-05-2015 în dosarul nr. 4099/105/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA nr.682
Ședința publică din data de 12 mai 2015
Președinte - E. M.
Judecător – V. G.
Grefier - A. F.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de pârâtele C. Județeană de Pensii Prahova, cu sediul în Ploiești, ..1, județ Prahova și C. Națională de Pensii Publice, cu sediul în București, ., sector 2, împotriva sentinței civile nr.402 din 17.02.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. C., cu domiciliul ales la cabinet avocatură G. A. I. – Ploiești, ., județ Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantele-pârâte reprezentate de consilier juridic M. A. și intimatul-reclamant reprezentat de avocat G. A. I. din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
Curtea, în temeiul disp.art.6 din Legea nr.192/2006, informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului dintre ele.
Apel scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul-reclamant a depus la dosar întâmpinare.
Consilier juridic M. A. având cuvântul depune la dosar practică judiciară pronunțată în spețe similare.
În continuare, reprezentantele părților având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarațiile acestora și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic M. A. având cuvântul pentru apelantele-pârâte arată că instanța de fond și-a motivat hotărârea pe dispozițiile Legii 19/2000 însă veniturile obținute în acord global sunt venituri brute și nu sporuri cu caracter permanent, în acest sens făcând trimitere la decizia Curții Constituționale cu privire la acordul global. Solicită admiterea recursului, schimbarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat G. A. I. având cuvântul pentru intimatul-reclamant solicită respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, conform motivării arătate prin întâmpinare. Fără cheltuieli de judecată în apel.
În esență, susține că instanța de fond în mod corect a interpretat cele statuate în decizia nr.19/2011 a ICCJ în sensul principalul element obiectiv în constituie contribuțiile de asigurări sociale plătite, la stabilirea și recalcularea drepturilor de pensie trebuind să fie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care a fost plătită contribuția pentru asigurările sociale de stat.
C u r t e a
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, reclamantul P. C. în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană de Pensii Prahova și C. Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale - Comisia Centrală de Contestații a solicitat instanței că prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii Casei Naționale de Pensii Publice nr.7454 din 14.04.2014, obligarea intimatei la recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, prin introducerea în baza de calcul a sumelor primite ca plata în acord global, anularea deciziei de pensionare anterioară și emiterea unei noi decizii în cuprinsul căreia să se ia în considerare și sumele primite că plata în acord global retroactiv, de la data deciziei de pensionare. În subsidiar, a solicit să se dispună obligarea intimatei la plata sumei reprezentând diferența dintre pensia inițial stabilită și cea care urmează a fi recalculată în raport de sumele primite ca plată în acord global, începând cu data emiterii deciziei inițiale și până la data recalculării efective.
În fapt, la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă care i se cuvine pentru activitatea depusă în munca nu s-au luat în calcul sumele stabilite ca plata în acord global. La stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, conform legislației în vigoare este necesar să se aibă în vedere perioada de cotizare; punctajul mediu anual, realizat în perioada de cotizare; punctajul anual necesar pentru stabilirea punctajului mediu anual; numărul de puncte realizat lunar necesar pentru stabilirea punctajului anual. Numărul de puncte realizat lunar se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu lunar brut comunicat de Comisia Națională de S.. Or, în ceea ce îl privește, prin decizia de pensionare emisă nu s-a luat în calcul acordul global și nici nu a fost anexată acesteia calculația la decizia de pensionare pentru stabilirea numărului de puncte și a sumei cu care a fost pensionat. Legislația anterioară, respectiv disp.art.2 lit.c din Legea nr.19/2000 consacră principiul contributivității, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuveneau pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, iar acest principiu a fost preluat și de disp.art.2 lit.e din Legea nr.263/2010. Neluarea în considerare a acestui principiu creează situația injustă a obținerii unei prestații de asigurări sociale ce nu este proporționala cu prețul plătit pentru riscul asigurat. Din adeverința eliberată de fostul angajator, respectiv Uzina Mecanica P. SA, rezultă fără putință de tăgadă împrejurarea că a beneficiat de sume primite în acord care, împreună cu salariul de bază constituie câștigul brut pentru care s-au reținut impozit și contribuții la asigurările sociale. Reținerile au avut ca temei juridic disp.art.1 din Decr.389/1972 cu privire la contribuția privind asigurările sociale de stat și în conformitate cu care angajatorul era obligat să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% din câștigul brut realizat de salariat. Sumele respective au fost reținute și virate în mod obligatoriu de către angajator din fondul total de salarii din care făceau parte și sumele plătite în acord global, fără a se face distincție că în prezent între contribuția angajatorului și cea a angajatului ele virându-se în bugetul unic al statului. Sumele primite ca plată în acord global nu au fost scutite de plata contribuțiilor pentru asigurările sociale.
De menționat că în acord cu disp.art.3 din Legea nr.3/1977 dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă în baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege, iar fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituiau din contribuțiile plătite de fostele unități socialiste, precum și din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat. Pe acest aspect, nu se poate reține, în consecință, că principiul contributivității s-ar aplica numai pentru pensiile acordate după . Legii nr. 19/2000 și a Legii nr.263/2010 ci, așa cum a arătat mai sus, acest principiu s-a aplicat și pensiilor stabilite în temeiul Legii nr.3/1977 și recalculate după principiile noilor legi ale pensiilor. Nu în ultimul rând, această problemă de drept substanțial a fost reglementată de Decizia nr. 19/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a statuat că formele de retribuire în acord global prevăzute de art.12 alin.1 lit.a din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, urmează a fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și dacă pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii. În aceste condiții, apreciază că sumele plătite cu titlu de acord global urmează a fi introduse în calculul pensiei pentru limită de vârstă și nu în cel al pensiei suplimentare, instituție distinctă, pentru care se plătea separat o contribuție de 2%.
Pârâta C. Județeană de Pensii Prahova a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivând faptul că prin acțiunea introdusă reclamantul a chemat în judecata C. Județeană de Pensii Prahova solicitând anularea Hotărârii nr.7454 emisa de CNPP și recalcularea pensiei prin adăugarea veniturilor suplimentare obținute în acord global conform adeverinței nr. 3407/05.11.2013 și plata diferențelor rezultate de la data primei decizii de pensionare. A mai arătat pârâta că prin cererea nr._/14.11.2013 adresata casei de pensii, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei prin valorificarea sumelor înscrise în adeverința nr.3407/05.11.2013 emisă de . SA. Prin decizia nr._/06.02.2014 s-a motivat faptul că salariile brute înscrise în nr. 3407 din 5.11.2013 nu pot fi valorificate la stabilirea pensiei. Reclamantul solicita recalcularea prin valorificarea sumelor obținute în acord, spune acesta, conform adeverinței anexate (3407/5.11.2013). a învederat pârâta că ceea ce dovedește reclamantul prin adeverințele anexate la cererea de chemare în judecată, nu sunt venituri suplimentare care să poată fi valorificate pe lângă salariile deja utilizate la stabilirea pensiei, ci sunt veniturile brute obținute de acesta în perioada de activitate, venituri care cuprind atât salariile cât și celelalte drepturi obținute de reclamant în perioada de activitate. Subliniază că veniturile brute nu sunt sume în plus față de salariu, ci sunt însuși salariul plus restul drepturile bănești încasate ca salariat în perioada de activitate. Cu alte cuvinte, admiterea acțiunii reclamantului ar echivala cu o nouă stabilire a pensiei, respectiv înlocuirea salariilor deja utilizate conform carnetului de muncă și adeverințelor din dosarul de pensionare cu veniturile brute înscrise în adeverințele depuse de reclamant odată cu cererea de chemare în judecată.
Cu privire la dispozițiile legale incidente în cauza, art.165 din Legea nr. 263/2010, stipulează: "(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991. (2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare. (3) Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul...:" Prin urmare arată că recalcularea pensiei nu se poate realiza prin valorificarea veniturilor brute, întrucât legea nu prevede o astfel de posibilitate, ci doar prin valorificarea salariilor și separat a sporurilor prevăzute de lege. Mai mult, arată că toată justificarea reclamantului se referă la valorificarea sumelor obținute în acord global, or în speță reclamantul nu dovedește aceste sume, ci cu totul altceva și anume, veniturile brute realizate în perioada de activitate.
De asemenea, arătă pârâta că reclamantul este într-o totală eroare când solicită, fără temei, acordarea eventualelor diferențe de la data emiterii deciziei inițiale, astfel cererea de recalculare a fost depusă la data de 14.11.2013, iar adeverința a fost emisă în 11.2013. În anul 2013, recalcularea pensiei intra sub incidența art.107 din Legea nr.263/2010. Potrivit dispozițiilor legale care reglementează procedura de recalculare a pensiilor art. 107 din Legea nr.263/2010: (3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia. (4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condițiile legii. (5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) și (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea ". Față de cele menționate mai sus, drepturile recalculate nu pot fi acordate altfel decât cu luna următoare depunerii cererii de recalculare la casa de pensii și nu de la o dată anterioară.
Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr. 402 din 17.02.2015, a admis în parte acțiunea, a anulat decizia nr._/6.02.2014 emisă de CJP Prahova și hotărârea nr. 7454/14.04.2014 emisă de CNPP - Comisia Centrală de Contestații și a obligat pârâta CJP Prahova să emită o nouă decizie de pensionare, prin care să recalculeze pensia ce i se cuvine reclamantului, retroactiv cu începere de la data de 1.12.2013, luna următoare datei solicitării către C. Județeană de Pensii Prahova, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor menționate în adeverința nr. 3407 din 5.11.2013 emisă de Uzina Mecanică P. SA.
Totodată, a luat act că reclamantul și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar că, în cauză reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtele CNPP - Comisia Centrală de Contestații și CJP Prahova, anularea hotărârii Casei Naționale de Pensii Publice nr.7454 din 14.04.2014, obligarea pârâtei CJP Prahova la recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, prin introducerea în baza de calcul a sumelor primite că plată în acord global, anularea deciziei de pensionare anterioară și emiterea unei noi decizii în cuprinsul căreia să se ia în considerare și sumele primite că plată în acord global, retroactiv, de la data deciziei de pensionare.
Prin adeverința nr. 3407/05.11.2013 eliberată de Uzina Mecanică P. SA (depusă la pârâta CJP Prahova prin cererea nr._/14.11.2013), se atestă că reclamantul a desfășurat activitate în cadrul societății beneficiind de salarii evidențiate ca salariu tarifar și salariu brut. Astfel, salariul tarifar reprezintă salariul de încadrare/de bază, respectiv suma înscrisă în contractul individual de muncă, fără sporuri, alte indemnizații sau adaosuri, iar salariul brut reprezintă toate veniturile brute din muncă, constând din salariul de bază, precum și din adaosurile salariale corespunzătoare cu munca prestată.
Prin pct.V din anexa la OUG nr.4/2005 au fost enumerate sporurile cu caracter permanent, cu mențiunea că aceste sporuri se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, atât pentru perioadele anterioare, cât și pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, iar în pct. VI al acestui act normativ sunt menționate expres sporurile, diurnele și alte drepturi care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Cu referire la interpretarea acestui articol, prin decizia nr.19/17 octombrie 2011 pronunțată în recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974, vor fi luate în calcul la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Ulterior, prin decizia nr.19/10.12.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație tot în recurs în interesul legii, s-a statuat, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat că, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1.04.2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Astfel, aceste decizii au statuat că la stabilirea și reactualizare drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat, astfel încât, chiar dacă în anexa nr.15 la HG nr. 257/2011 privind Normele de aplicare a Legii nr.263/2010 se statuează că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, se impune, având în vedere deciziile în interesul legii, să se verifice dacă sumele primite au fost incluse în salariul brut și dacă pentru acestea au fost sau nu achitate contribuțiile de asigurări sociale aferente.
Așadar, din conținutul adeverinței nr. 3407/05.11.2013 eliberată de UM P. SA s-a constatat că reclamantul a beneficiat de sume primite în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale care, împreună cu salariul de bază/tarifar, constituie salariul brut, sume asupra cărora au fost reținute impozitul și contribuția la asigurări sociale, temeiul acestor rețineri fiind art.1 din Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția privind asigurările sociale de stat, act normativ care dispunea că angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de salariat.
Tribunalul a mai reținut și faptul că, în speță, procedura de recalculare a pensiei cuvenite reclamantului este reglementată de Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, întrucât cererea de recalculare a fost formulată ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv la data de 14.11.2013, iar potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 și 5 din Legea nr. 263/2010, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, sumele rezultate urmând a se acorda începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
Pentru considerentele expuse în precedent, tribunalul a admis în parte acțiunea și a anulat decizia nr._/06.02.2014 emisă de CJP Prahova și Hotărârea nr.7454/14.04.2014 emisă de CNPP - Comisia Centrală de Contestații și a obligat pârâta CJP Prahova să emită o nouă decizie de pensionare, prin care să recalculeze pensia ce i se cuvine reclamantului, retroactiv cu începere de la data de 1.12.2013, luna următoare datei solicitării către C. Județeană de Pensii Prahova, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor menționate în adeverința nr. 3407/5.11.2013 emisă de Uzina Mecanică P. SA.
Totodată, a luat act că reclamantul și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâtele C. Județeană de Pensii Prahova și C. Națională de Pensii Publice, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea acestuia și modificarea în parte a sentinței cu consecința respingerii în totalitate a acțiunii ca neîntemeiată.
Susțin apelantele că prin cererea nr._/14.11.2013 adresata casei de pensii reclamantul a solicitat recalcularea pensiei prin valorificarea sumelor înscrise în adeverința nr.3407/5.11.2013 emisă de . SA.
Prin decizia nr._/6.02.2014 s-a motivat faptul că salariile brute înscrise în adeverința nr.3407/5.11.2013 nu pot fi valorificate la stabilirea pensiei.
Reclamantul a solicitat recalcularea prin valorificarea sumelor obținute în acord conform adeverinței nr.3407/5.11.2013.
Învederează apelanta că ceea ce dovedește reclamantul prin adeverințele anexate la cererea de chemare în judecată nu sunt venituri suplimentare care să poată fi valorificate pe lângă salariile deja utilizate la stabilirea pensiei, ci sunt veniturile brute obținute de acesta în perioada de activitate, venituri care cuprind atât salariile cât și celelalte drepturi obținute de reclamant în perioada de activitate.
Menționată, totodată că veniturile brute nu sunt sume în plus față de salariu, ci sunt însuși salariul plus restul drepturile bănești încasate ca salariat în perioada de activitate.
Cu alte cuvinte, admiterea acțiunii reclamantului a echivalat cu o nouă stabilire a pensiei, respectiv înlocuirea salariilor deja utilizate conform carnetului de muncă și adeverințelor din dosarul de pensionare cu veniturile brute înscrise în adeverințele depuse de reclamant odată cu cererea de chemare în judecată.
Cu privire la dispozițiile legale incidente in cauza - art.165 din Legea nr. 263/2010: "(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:
- salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
- salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
- salariile brute, de La data de 1 ianuarie 1991.
La determinarea punctajelor lunare pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul...:"
Or, recalcularea pensiei nu se poate realiza prin valorificarea veniturilor brute, întrucât legea nu prevede o astfel de posibilitate, ci doar prin valorificarea salariilor și separat a sporurilor prevăzute de lege.
Mai mult, toată justificarea reclamantului se refera la valorificarea sumelor obținute în acord global, or în speță reclamantul nu dovedește aceste sume, ci cu totul altceva și anume, veniturile brute realizate în perioada de activitate.
Susțin apelantele că în mod neîntemeiat Tribunalul Prahova le-a obligat la recalcularea pensiei prin valorificarea sumelor obținute în acord global, deși din adeverința nr.3407/05.11.2013, reținută ca act doveditor de prima instanță, nu rezultă că reclamantul a desfășurat activitate în acord global.
Prin urmare, fără a exista dovezi în sensul celor solicitate de reclamant instanța de fond a admis în parte acțiunea.
Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că apelul este nefondat și va fi respins, pentru următoarele considerente:
La data de 14.11.2013, prin cererea înregistrată sub nr._, intimatul-reclamant P. C., în calitate de beneficiar al unei pensii pentru limită de vârstă, a solicitat apelantei C. Județeană de Pensii Prahova recalcularea pensiei prin valorificarea formelor de retribuire în acord înscrise în adeverința nr. 3407/05.11.2013, eliberate de . SA Prahova.
Din conținutul acestui înscris rezultă că salriul tarifar, respectiv salariul brut de care a beneficiat reclamantul în perioada cât a fost salariat acestui angajator, menționându-se că pentru aceste sume s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
În urma refuzului apelantei de a da curs solicitării, reclamantul s-a adresat instanței de judecată care, prin sentința apelată, a admis acțiunea și a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensie cu luarea în considerare a tuturor veniturilor obținute de contestator, începând cu luna următoare celei în care a fost depusă la intimată cererea de recalculare.
Problematica formelor de retribuire în acord global, respectiv dacă sumele încasate cu acest titlu pot fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public a făcut obiectul a două decizii în interesul legii și anume: Decizia nr. 19/2011, menționată și de instanța de fond în considerentele hotărârii ce face obiectul prezentei căi de atac și Decizia nr.19/2012.
Prin prima dintre acestea, respectiv Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e, art. 78 și art. 164 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea nr. 57/1974, vor fi luate în calcul la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Prin cea de-a doua decizie, respectiv Decizia nr. 19/2012 s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e și art. 164 alin. 2 și 3 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Instanța supremă a avut în vedere la pronunțarea acestor decizii în interesullegii, obligatorii pentru instanțele de jduecată, faptul că sistemul public modern de pensii și alte drepturi de asigurări sociale instituit prin Legea nr. 19/2000 are la bază principiile unicității, egalității, solidarității sociale, obligativității, contributivității, repartiției și autonomiei, conform art. 2 din lege, iar aceste principii pot fi identificate într-o formă sau alta și în legislația aplicabilă anterior intrării în vigoare a acestei reglementări.
Aplicarea principiului contributivității impune luarea în calcul a sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
În aceste condiții, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, principiu care se regăsește legiferat și în dispozițiile art. 2 lit. c din Legea nr. 263/2010.
Prin urmare, ori de câte ori se face dovada că pentru veniturile suplimentare, inclusiv acordul, s-a achitat contribuția de asigurări sociale, acestea vor fi luate în calcul la determinarea punctajelor medii anulate, tocmai în baza principiului contributivității care guvernează sistemele de pensii și care își găsește consacrarea legislativă atât în Legea nr. 19/2000, cât și în Legea nr. 263/2010.
În atare context, față de adeverința aflată la dosarul de fond din care rezultă fără putere de tăgadă că pentru veniturile brute s-a plătit contribuția de asigurări sociale, în mod corect a reținut tribunalul că și aceste sume trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie ale intimatei reclamante.
Așa fiind sunt nefondate criticile apelantei potrivit cărora niciodată sumele obținute în acord nu se valorifică la stabilirea pensiei, precum și cele potrivit cărora acestea au fost excluse din baza de calcul prin acte normative exprese.
În speță, au aplicabilitate aceste dispoziții legale cu valoare de principiu întrucât, în caz contrar, ar avea loc o încălcare a principiului contributivității, cu consecința că nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Intimata are obligația să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public, în considerarea prevederilor legale și a adeverințelor eliberate de fostul angajator al reclamantului, care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport de toate veniturile realizate de salariat.
În plus, se impune a se face precizarea că dispozițiile Anexei 15 pct. VI din Hotărârea nr. 257/2011 sunt în contradicție cu cele două reglementări din domeniul pensiilor mai sus menționate care consacră principiul contributivității, în situația în care se face dovada achitării contribuțiilor, așa cum este și situația din prezenta cauză.
Raportând dispozițiile sus-menționate, la situația reclamantului, se poate observa, din analiza adeverinței eliberate de angajator, depuse la dosarul cauzei, coroborat cu restul actelor și lucrărilor dosarului, că acesta a beneficiat de sume salariale reprezentând venituri brute (incluzând salariul de bază și adaosurile salariale corespunzătoare muncii prestate), pentru care angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, iar aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut.
Cum bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariat, este firesc ca o parte din această contribuție să revină acestuia și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, caz în care în mod legal tribunalul a admis acțiunea și a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensie cu luarea în considerare a sumelor reprezentând venitul brut pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale, recalcularea urmând a fi efectuata începând cu luna ulterioară celei în care a formulat cererea de recalculare.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 480 din Noul Cod de procedură civilă, Curtea va respinge apelul declarat ca nefondat, menținând ca legală și temeinică sentința atacată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtele C. Județeană de Pensii Prahova, cu sediul în Ploiești, ..1, județ Prahova și C. Națională de Pensii Publice, cu sediul în București, ., sector 2, împotriva sentinței civile nr.402 din 17.02.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. C., cu domiciliul ales la cabinet avocatură G. A. I. – Ploiești, ., județ Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 12 mai 2015.
PreședinteJudecător
E. M. V. G.
Grefier
A. F.
Operator de date cu caracter personal
nr.notificare 3120/2006
5 ex./25.05.2015
VG/FA
d.f. Trib. Prahova nr._
j.f. A. G. H.
| ← Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale.... | Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale.... → |
|---|
