Recalculare pensie. Decizia nr. 851/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 851/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 4396/105/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 851
Ședința publică din data de 28 mai 2015
Președinte - V.-I. S.
Judecător - A.-C. B.
Grefier - C. C.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, ..1, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2657/21 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții A. G., BOJOAGĂ I., C. V. M., B. N., A. D., P. V., S. V., toți cu domiciliul ales la Cabinet de avocat C. L., cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova și intimata C. NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE- COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, cu sediul în București, ., sector 2.
Apel scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta-intimată C. JUDEȚEANĂ DE PENSII PRAHOVA și intimata-pârâtă C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE, reprezentate de consilier juridic S. I., potrivit delegațiilor aflate la filele 32-33 dosar și intimații-reclamanți A. G., BOJOAGĂ I., C. V. M., B. N., A. D., P. V., S. V., reprezentați de avocat C. C. G. din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr._/2015.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință și se învederează că, prin intermediul serviciului registratură, intimatul-reclamant S. V. a depus la dosar cererea înregistrată sub nr._/16.04.2015, prin care și-a precizat cererea introductivă, în sensul că solicită și anularea hotărârii nr. 1011/16.02.2015 emisă de intimată după pronunțarea sentinței de către tribunal, act anexat în copie.
Consilier juridic S. I. depune la dosar delegațiile de reprezentare a apelantei-pârâte și intimatei-pârâte, vizate de către Curte și declară că nu are cereri de formulat.
Avocat C. C. G., pentru intimații-reclamanți, depune la dosar împuternicirea avocațială, vizată de către Curte și declară că nu are cereri de formulat.
Curtea pune în discuție cererea depusă la dosar de către intimatul-reclamant S. V. prin care și-a precizat cererea introductivă, în sensul că solicită și anularea hotărârii nr. 1011/16.02.2015 emisă de intimată după pronunțarea sentinței de către tribunal.
Avocat C. C. G., pentru intimații-reclamanți, solicită a se reține că, în chiar cuprinsul cererii introductive de instanță, s-a solicitat, în ipoteza emiterii de către C. Națională de Pensii a unei hotărâri de respingere pe parcursul soluționării litigiului, și anularea acesteia, iar în ipoteza în care nu se poate dispune o astfel de măsură, arată că se va îndrepta ulterior cu acțiune separată împotriva hotărârii Casei Naționale de Pensii.
Curtea, constatând că doar intimata C. Județeană de Pensii Prahova a promovat apel împotriva sentinței pronunțată de tribunal, apreciază că nu se poate lua act de precizarea formulată de intimatul-reclamant S. V. și luând act că nu s-au formulat cereri, în temeiul art. 392 din noul Cod de procedură civilă dispune deschiderea dezbaterilor.
Consilier juridic S. I., având cuvântul pentru apelanta-intimată C. Județeană de Pensii Prahova, pentru motivele detaliate în cuprinsul cererii depuse în scris la dosar, pune concluzii de admiterea apelului, astfel cum a fost formulat și de respingere în tot a acțiunii, precizând cu referire la situația intimatului-reclamant S. V. că hotărârea devine caducă, urmând a se emite decizie de recalculare potrivit sentinței tribunalului.
Avocat C. C.-G., având cuvântul pentru intimații-reclamanți, pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Curtea, în temeiul art. 394 din noul Cod de procedură civilă, dispune închiderea dezbaterilor.
CURTEA,
Asupra apelului civil de față:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ /28.05.2014, contestatorii A. G., Bojoagă I., C. V. M., B. N., A. D., P. V., S. V., le-au chemat în judecată pe intimatele C. Județeană de Pensii Prahova, C. Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale – Comisia Centrală de Contestații, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea tuturor deciziilor nr._/04.07.2013,_/13.06.2013,_/12.03.2014,_/28.10.2013,_/13.02.2013,_/29.11.2012,_/ 04.03.2013 emise de către C. Județeană Prahova, precum și a deciziilor, hotărârilor ce ar urma să fie emise pe parcursul soluționării cauzei de către intimate, obligarea intimatelor să emită în favoarea fiecărui contestator câte o decizie privind recalcularea pensiei constând în luarea în calcul la stabilirea pensiei a veniturilor încasate în acord global, pensie ce urmează să fie recalculată începând cu luna imediat următoare în raport de data formulării cererilor de către contestatori.
În motivarea contestației, contestatorii au arătat că în mod nelegal au fost emise deciziile sus menționate, decizii împotriva cărora au formulat contestații în temeiul disp.art.149 alin.1 din Legea nr.263/2010, fără să se țină seama de adeverințele care atestă obținerea unor venituri suplimentare în acord global, motiv pentru care intimatele au obligația să le recalculeze pensia pentru limită de vârstă prin includerea sumelor în acord global, existând o distincție clară între aceste sume și sumele reprezentând pensia suplimentară.
La data de 08.08.2014 intimata C. Județeană de Pensii Prahova a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, în condițiile în care în baza HG nr.257/20.03.2011, Legii nr. 2693/2010 în vigoare la data formulării cererilor de recalculare, nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord sau cu bucata, aspecte confirmate și de jurisprudența în materie.
La data de 19.09.2014,03.10.2014 contestatorii și-au completat contestația solicitând anularea Hotărârilor nr. 8388/19.08.2014, nr. 8386/19.08.2014, nr. 8452/01.09.2014 prin care li s-au respins contestațiile formulate la deciziile emise de intimata C. Județeană de Pensii Prahova.
La data de 21.11.2014, intimatele au invocat excepția lipsei de interes a contestatorului P. V., excepție pe care instanța a unit-o cu fondul cauzei.
În cauză s-a administrat proba cu acte.
Prin sentința civilă nr. 2657/21 noiembrie 2014, Tribunalul Prahova a respins excepția lipsei de interes a contestatorului P. V. invocată de către intimate.
A fost admisă contestația completată formulată de contestatori, s-au anulat deciziile nr._/04.07.2013, nr._/13.06.2013, nr._ /12.03.2014, nr._/28.10.2013, nr._/13.02.2013, nr._/29.11.2012, nr._/ 04.03.2013 emise de către C. Județeană Prahova.
S-au anulat Hotărârile nr. 8388/19.08.2014, nr. 8386/19.08.2014, nr. 8452/01.09.2014, precum și deciziile, hotărârile ce ar urma să fie emise pe parcursul soluționării cauzei de către intimate și va obliga intimatele să emită în favoarea fiecărui contestator câte o decizie privind recalcularea pensiei constând în luarea în calcul la stabilirea pensiei a veniturilor încasate în acord global, pensie ce urmează să fie recalculată începând cu luna imediat următoare în raport de data formulării cererilor de către contestatori.
S-a luat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către contestatori.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut următoarele:
În baza adeverințelor existente la dosar emise de către . SA, . că contestatorii au fost salariații acestor societăți în diferite perioade de timp, îndeplinind diferite funcții în temeiul cărora au încasat sume de bani în acord global incluse în salariul brut, ocazie cu care pentru sumele acordate cu titlu de acord global unitățile respective au plătit contribuțiile de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Potrivit deciziilor nr._/04.07.2013,_/13.06.2013,_/12.03.2014,_/28.10.2013,_/13.02.2013,_/29.11.2012,_/04.03.2013 emise de către C. Județeană Prahova, Hotărârilor nr. 8388/19.08.2014, 8386/19.08.2014, 8452/01.09.2014 au fost respinse cererile contestatorilor privind recalcularea pensiilor pentru limită de vârstă de care aceștia beneficiază constând în luarea în calcul a sumelor de bani realizate în acord global, motivându-se că acestea nu reprezintă sporuri cu caracter permanent în temeiul Anexei nr.15 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 aprobate prin HG nr. 257/2011.
Conform HG nr.257/20.03.2011 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.263/2010, anexa nr.15, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual potrivit legislației anterioare date de 01.04.2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie, ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, premiile anulare și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite, recompensele cu caracter limitat, diurnele de deplasare, de delegare, etc.
În conformitate cu art. 1 din Decretul nr.389/11.10.1972, unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, caz în care obligația achitării acestor contribuții la asigurările sociale de stat aparține în exclusivitate angajatorului care calcula această contribuție la fondul total de salarii și o vira la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Disp. art.107 din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data formulării acțiunii, stipulează că pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, pensionarii pentru limită de vârstă având dreptul să solicite recalcularea pensiei, în condițiile legii, după data înscrierii la pensiei în cazul realizării unui stagiu de cotizare, iar sumele rezultate în urma recalculării se acordă începând cu luna următoare celei in care a fost înregistrată solicitarea.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză, a arătat tribunalul, rezultă că petenții au fost salariați la . SA, . diferite perioade de timp, îndeplinind diferite funcții, perioade în care au încasat venituri și în acord global, sume pentru care societățile respective au achitat contribuțiile de asigurări sociale la sistemul public de pensii în calitate de angajatori, iar în baza deciziilor existente la dosar s-au stabilit în favoarea contestatorilor pensii pentru limită de vârstă, fără să se ia în calcul sumele încasate de către aceștia în acord global, fiindu-le respinse cererile de recalculare a pensiilor pentru limită de vârstă constând în luarea în calcul a sumelor încasate în acord global în temeiul deciziilor nr._/04.07.2013,_/13.06.2013,_/12.03.2014,_/28.10.2013,_/13.02.2013,_/29.11.2012,_/04.03.2013, Hotărârilor nr. 8388/19.08.2014, 8386/19.08.2014, 8452/01.09.2014.
Ca atare, atât timp s-au stabilit în favoarea contestatorilor pensii pentru limită de vârstă în raport de stagiile de cotizare realizate, iar în calitate de salariați contestatorii au încasat diferite sume de bani cu titlu de acord global în perioadele în care au fost salariații . SA, . pentru care angajatorii au achitat contribuțiile la sistemul de asigurări sociale, înseamnă că în realitate contestatorii au dreptul să pretindă luarea în calcul la recalcularea pensiilor de care beneficiază și sumele de bani încasate în acord global, deoarece s-a stabilit în mod cert, prin decizia nr. 19/17.10.2011 a ICCJ, luarea în calcul la stabilirea, recalcularea pensiilor a sumelor de bani încasate în acord global în cazul în care acestea au fost incluse în salariul brut și s-au achitat contribuțiile la asigurările sociale de pensii, aspect pe care intimatele se află în imposibilitate legală de a-l contesta, indiferent de dispozițiile HG nr.257/20.03.2011 privind aplicarea Legii nr.263/2010 anexa nr.15.
Apărările contestatorilor conform cărora era necesar să se țină seama de sumele încasate în acord global, cu respectarea principiului contributivității, achitându-se contribuția la asigurările sociale în raport de sumele încasate în acord globale, invocându-se Decizia nr. 19/ 10.12.2012 a ICCJ, practica judiciară, sunt justificate, a stabilit instanța de fond, întrucât, în realitate, la recalcularea pensiei în favoarea contestatorilor se ține seama în exclusivitate de veniturile realizate de către aceștia, de contribuțiile efective la sistemul public de pensii și nicidecum de dispozițiile HG nr.257/20.03.2011 privind aplicarea Legii nr.263/2010-Anexa nr.15, mai ales că s-au reținut efectiv din veniturile încasate de către contestatori, în acord global, contribuțiile la asigurările sociale de pensie, iar practica judiciară, inclusiv a ICCJ a stabilit în mod cert luarea în calculul pensiei a acestor sume de bani în cazul în care se face dovada certă de către persoana interesată a virării efective la bugetul de asigurări sociale a contribuțiilor raportate la cuantumul sumelor încasate cu titlu de acord global.
Prin urmare, instanța, având în vedere aceste considerente și ținând seama de Decizia nr. 19/2011 a ICCJ, a admis contestația completată, a anulat deciziile nr._/04.07.2013,_/13.06.2013,_/12.03.2014,_/28.10.2013,_/13.02.2013,_ /29.11.2012,_/ 04.03.2013 emise de către C. Județeană Prahova, Hotărârile nr. 8388/19.08.2014, 8386/19.08.2014, 8452/01.09.2014, precum și deciziile, hotărârile ce ar urma să fie emise pe parcursul soluționării cauzei de către intimate și a obligat intimatele să emită în favoarea fiecărui contestator câte o decizie privind recalcularea pensiei constând în luarea în calcul la stabilirea pensiei a veniturilor încasate în acord global, pensie ce urmează să fie recalculată începând cu luna imediat următoare în raport de data formulării cererilor de către contestatori.
Totodată, instanța a respins excepția lipsei de interes a contestatorului P. V., reținând că acesta are dreptul și deci interesul să conteste deciziile, hotărârile emise de către intimate în cazul în care consideră că acestea nu îi respectă drepturile la stabilirea pensiei, la recalcularea acesteia, în condițiile în care niciodată contestatorul nu a renunțat expres la un asemenea drept, iar aplicarea mențiunii în cuprinsul unei decizii de către contestator privind necontestarea acesteia nu înlătură dreptul în sine de a contesta pe cale judecătorească decizia respectivă înăuntrul termenului prevăzut de lege, o asemenea contestare echivalând cu revocarea declarației inițiale referitoare la necontestarea deciziei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata C. Județeană de Pensii Prahova, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii că neîntemeiata a acțiunii, formulate de reclamanți.
Apelanta a susținut că instanța de fond nu a avut în vedere dispozițiile legale în materie și a considerat în mod eronat că pentru sumele obținute în acord global s-a datorat pensia suplimentara și au făcut parte din baza de calcul a pensiei, având în vedere următoarele considerente:
Așa cum s-a arătat de către intimată prin întâmpinarea depusa la fondul cauzei, reclamanții au depus cereri de recalculare a pensiei care se afla sub incidența Legii nr. 263/2010. Potrivit HG nr. 257 din 20 martie 2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Anexa nr.15:"Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice;premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer;drepturile de autor;drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă;al treisprezecelea salariu;formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice și specialiștilor din producție sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfășurate în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum și pentru îndeplinirea unor activități didactice pentru care nu se justifică înființarea unor posturi;formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru; sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică și care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor; indemnizațiile de muncă nenormată; compensațiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 și nr. 240/1982; alte sporuri care nu au avut caracter permanent...."
Așadar, a învederat apelanta, aceste dispoziții exprese ale legiuitorului vizând veniturile suplimentare obținute în forma de retribuire a acordului global, nu lasa loc de interpretare, fiind excluse din calculul pensiei.
In ceea ce privește Deciziile înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a solicitat a se observa că acestea au avut în vedere spețe aflate de asemenea sub incidența Legii nr.19/2000, act normativ abrogat la 01.01.2011, or în cauza de față, atât cererea de recalculare cat și decizia de respingere a acestei cererii se afla sub incidența Legii nr.263/2010.
De asemenea, s-a învederat că practica ÎCCJ nu este concludenta și nici unitara. În acest sens, s-a invocat Decizia nr. 30/16.11.2009 prin care se stabilește că formele de retribuire în acord global nu pot fi valorificate la stabilirea/ recalcularea pensiei, iar prin Decizia nr.19/10.12.2012 ÎCCJ arata că sumele în acord pot fi luate în calcul cu condiția că aceste sume să fie incluse în salariul de baza, iar pentru aceste sume atat angajatorul cat și angajatul să fi plătit contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Or, anterior datei de 01.04.2001, contribuția la asigurările sociale de stat ce se reținea din drepturile angajatului era contribuția la pensia suplimentara (contribuție care astăzi se numește contribuție individuala). În acest sens, a se observa că din adeverințele depuse în dovedirea cererii de recalculare, rezulta fara echivoc că pentru sumele obținute în acord global nu s-a reținut și achitat contribuția de asigurări sociale la pensia suplimentara, asa dupa cum a menționat angajatorul .>
Mai mult decât atat, în speța indentica (dosar nr._ *) în urma efectuării raportului de expertiza dispus de Curtea de Apel Ploiești în cauză, s-a constatat că pentru sumele obținute în acord global angajatorul nu a reținut contribuția individuala - contribuția la pensia suplimentara asupra sumelor obținute în acord global. De asemenea, a se reține că legislația anterioara datei de 01.04.2001 nu permitea reținerea contribuției individuale pentru sumele obținute în acord global.
Referitor la contribuția la asigurările sociale de stat și contribuția la pensia suplimentara, facem următoarele precizări:
Este lesne de observat, la o prima lecturare a actelor normative care reglementau obligația de plata a contribuției de asigurări sociale de stat (Decret nr. 389/1972, Legea nr. 49/1992) că plata contribuției de asigurări sociale de stat era obligația angajatorului și nu a angajatului, angajatul având obligația contribuției la pensia suplimentara (astăzi contribuția individuala).Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 din Decretul nr. 389/11.10.1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat „unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat ... „.
Așa după cum rezulta din dispozițiile legale menționate anterior, precum și din Legea nr. 49/1992, obligația plații contribuției la asigurările sociale de stat ii revenea angajatorului, care calcula aceasta contribuție la fondul total de salarii și o vira la bugetul asigurărilor sociale de stat. Însa, plata contribuției de asigurări sociale de stat, de către angajator, nu însemna diminuarea drepturilor salariale ale angajaților, așa cum erau acestea înscrise în contractele individuale de munca.
De asemenea, prin Precizările nr._/10.07.1992 privind aplicarea prevederilor Legii nr. 49/1992, la punctul 2 se menționează, fara echivoc că sumele ce se utilizează la stabilirea pensiei, sunt sumele la care s-a reținut contribuția la pensia suplimentara, suma reținuta din drepturile salariale ale angajatului. Astfel, este lesne de observat corelația intre baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, la care face trimitere atât Legea nr. 19/2000 cat și Legea nr.263/2010, compusa din salariu tarifar și sporurile expres și limitativ prevăzute de lege, contribuția la pensia suplimentara, suma care se reținea din drepturile salariale ale angajatului și sumele ce se utilizează la stabilirea punctajului mediu anual.
Prin urmare, având în vedere aceste dispoziții legale și nu în ultimul rând adeverințele prezentate de reclamanți, apelanta a precizat că sumele obținute în acord nu reprezintă sporuri care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare și nu au fost avute în vedere la calcularea și reținerea contribuției la pensia suplimentara, iar legislația în vigoare la acea data nu permitea reținerea contribuției la pensia suplimentara pentru sumele obținute în acord.
In concluzie, s-a apreciat că niciodată sumele obținute în acord nu au fost valorificate la stabilirea/recalcularea pensiei, nici potrivit legislației anterioare și nici potrivit Legii nr.263/2010, și de asemenea niciun act normativ nu a reglementat stabilirea pensiei în funcție de veniturile realizate, ci în funcție de salariile tarifare de încadrare și sporurile cu caracter permanent. Un alt aspect, de reținut este acela că reclamanții își justifica acțiunea invocând dispoziții legale prevăzute de Legea nr. 19/2000, ori perioada de activitate remunerata sub forma acordului global nu se afla sub incidența Legii nr. 19/2000, iar recalcularea a fost solicitata la momentul când erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 263/2010.
In aceste condiții, invocarea unui act normativ fără nicio legătură cu cauza și abrogat, pe deasupra, este fără sens și nu poate fi primită de instanță, a susținut apelanta.
Intimații-reclamanți nu au formulat întâmpinare, iar prin concluziile orale exprimate de apărătorul ales al acestora la termenul din 28.05.2015 s-a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în apel, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că apelul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Inițial, prin decizia nr. 30 din 16.11.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, a fost respins recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Curții de Apel C. cu privire la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luării în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art.12 alin.1 lit. „a” din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii.
S-a reținut în considerentele sus-menționatei decizii, că ansamblul dispozițiilor cuprinse în art. 164 alin.1,2, 3 din Legea nr. 19/2000 și în OUG nr. 4/2005 stabilește care sunt veniturile ce constituie baza de calcul a drepturilor de pensie.
Astfel, în privința perioadelor anterioare datei de 1 aprilie 2001 (când a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000) s-a arătat că sunt incidente dispozițiile tranzitorii cuprinse în art.164 din acest act normativ, care permit valorificarea în procesul de stabilire a punctajelor anuale doar a veniturilor obținute ce au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Pe de altă parte, în privința recalculării drepturilor la pensie, s-a reținut că OUG nr.4/2005 prevede la pct.VI al anexei că formele de retribuire în acord nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
S-a conchis, astfel, că este evident că textele de lege enunțate, fiind clare și lipsite de echivoc, nu suntem în prezența unei ambiguități de reglementare, astfel încât nu se poate considera că problema de drept supusă examinării este susceptibilă de a fi soluționată diferit de instanțele judecătorești.
Ulterior însă, tot Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr.19 din data de 17.10.2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.824 din data de 22.11.2011, a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit, în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e, art. 78 și art. 164 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, că: formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Pentru argumentele pe larg expuse în cuprinsul deciziei sus-menționate, date în interesul legii, s-a concluzionat de către Înalta Curte de Casație și Justiție, că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Astfel, s-a stabilit că în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 19/2000 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005.
Decizia nr.19 din data de 17.10.2011 este obligatorie pentru instanțe cu privire la problema de drept rezolvată, potrivit art. 3307 alin. 4 din Codul de procedură civilă, în forma în vigoare la momentul pronunțării respectivei decizii, adică de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
De asemenea, Curtea are in vedere și decizia nr.19/10.12.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație tot în recurs în interesul legii, prin care s-a statuat, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e și art. 164 alin. 2 și 3 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la OUG OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, că sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Decizia în interesul legii ce se referă exclusiv la veniturile obținute în acord global, respectiv la interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e, art. 78 și art. 164 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din OUG nr. 4/2005 privitoare la luarea în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, a formelor de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea nr. 57/1974, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, este decizia nr.19 din data de 17.10.2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.824 din data de 22.11.2011, obligatorie pentru instanțe.
De asemenea, referitor la sustinerea apelantei privind inaplicabilitatea dispozitiilor Legii 19/2000, Curtea constata ca este neintemeiata, caci normele mentionate au fost preluate de Legea 263/2010, astfel incat este logic sa se verifice legalitatea aplicarii acestor prevederi, in raport de considerentele Deciziei nr. 19/2011, asa cum am retinut anterior.
Totodata, Curtea retine ca, potrivit disp. art. 107 alin.(5) din Legea nr. 263/2010, sumele rezultate in urma aplicării prevederilor alin. (3) si (4) se acorda începând cu luna următoare celei in care fost înregistrata solicitarea.
In atare conditii, se constata ca, in mod legal, prima instanta a facut aplicarea disp. Art. 107 al. 5 din Legea 263/2010, obligand intimata la recalcularea pensiei începând cu luna urmatoare depunerii cererilor, caci este vorba de recalcularea drepturilor si nu acordarea efectiva de la o data anterioara .
Pe cale de consecinta, criticile formulate de catre apelanta sunt lipsite de substanta, astfel incat, in temeiul disp. art. 480 NCPC, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, ..1, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2657/21 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții A. G., BOJOAGĂ I., C. V. M., B. N., A. D., P. V., S. V., toți cu domiciliul ales la Cabinet de avocat C. L., cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova și intimata C. NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE- COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, cu sediul în București, ., sector 2.
Ia act că intimații-reclamanți nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 mai 2015.
Președinte, Judecător,
V.-I. S. A.-C. B.
Grefier,
C. C.
Red.VIS
Tehnored.CC
11 ex/03.06.2015.
d.f. nr._ Tribunalul Prahova
j.f. M. C.
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120/2006
| ← Recalculare pensie. Hotărâre din 02-04-2015, Curtea de Apel... | Asigurări sociale. Decizia nr. 943/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI → |
|---|
