Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 1171/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1171/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 09-09-2013 în dosarul nr. 2369/297/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1171
Ședința publică de la 09 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Asistent Judiciar E. P.
Asistent Judiciar D. C.
Grefier R. P.
Pe rol judecarea litigiului de muncă privind pe reclamanta . prin reprez. legal și pe intimatul H. M., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială .
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dosarul se află la al doilea termen și are ca obiect acțiune în răspundere patrimonială
Văzând că nu sunt cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre deliberare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Săveni la data de 14.12.2012 reclamanta . a solicitat obligarea pârâtului H. M. la plata sumei de 5586,68 lei reprezentând debit creat prin depășirea consumului normat de motorină ( 2781 lei); contravaloare lipsă motorină ( 1037 lei); 13 paleți lipsă ( 290 lei); contravaloare marfă ( 399 lei); TVA ( 1081,68 lei).
Inițial reclamanta a invocat în susținerea cererii sale prevederile O.G. nr.5/2001 iar apoi prin precizările formulate ( f.6,7 ds. la Tribunalul B.) a arătat că invocă prevederile art.254 alin.1 din Codul Muncii.
La cerere au fost anexate înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată ( f.44-45 ds. la Judecătoria Săveni) pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a acestei instanțe în raport de prevederile art.2 alin.1 lit.c Cod proc.civ.
Totodată a invocat inadmisibilitatea somației de plată motivat de lipsa caracterului cert și exigibil al creanței arătând că modul de calcul reprezintă voința unilaterală a reclamantei. A mai arătat că sumele invocate și documentele justificative sunt înscrisuri care au fost depuse în dosarul nr._ al Tribunalului B. în care a fost admisă contestația împotriva deciziei de concediere.
Prin sentința civilă nr.308 din 30.04.2013, Judecătoria Săveni a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului B..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului B. la 13.05.2013 .
Legal citat ,pârâtul nu a formulat alte apărări față de acțiunea formulată de către reclamantă.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că:
Deși inițial în dosarul nr._ contestația formulată împotriva deciziei de concediere nr.102 din 05.06.2012 a fost admisă ,iar societatea a fost obligată să-l reintegreze pe reclamant pe postul deținut anterior, ulterior, urmare a pronunțării deciziei nr.173 din 31.01.2013 a fost pronunțată sentința civilă nr.798 din 22.05.2013 prin care a fost respinsă ca nefondată contestația acestuia.
Sentința civilă nr. 798 din 22.05.2013 a rămas definitivă prin nerecurare, prin aceasta stabilindu-se cu autoritate de lucru judecat că pârâtul din cauza de față se face vinovat de săvârșirea anumitor abateri disciplinare . Astfel, s-a reținut că - în măsura în care reclamantul ar fi gestionat în mod corect bunurile încredințate lui,nu ar mai fi fost necesară întocmirea a patru angajamente de plată,deoarece prin acestea petentul a recunoscut existența unor fapte culpabile în ceea ce privește gestionarea bunurilor încredințate.
În ceea ce privește depășirea consumului normat de motorină instanța are în vedere faptul că, la data de 16.01.2012 - S. D. ,în calitate de angajat al societății, a adus la cunoștință că în perioada 15.11._11 pârâtul a depășit consumul normat de combustibil cu cantitatea de 173,42 litri de motorină . Pârâtul a recunoscut că a provocat respectivul prejudiciu ,iar prin angajamentul de plată din 16.01.2012 ( f.5 ds.) s-a angajat să achite suma de 961 lei reprezentând contravaloarea combustibilului.
Prin cererea adresată conducerii societății reclamante ,numitul C. N.-șeful parcului auto al societății a arătat că în perioada 01.02.-29.02.2012 autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ condus de reclamant a avut un parcurs de 6.171 Km, a consumat 2.595 litri combustibil realizând un consum de 42,06 litri/ 100 de km față de consumul normat de 33, 5 litri.
S-a arătat în această cerere că o mare parte a lunii februarie 2012 s-a circulat în condiții de iarnă, iar două curse au fost efectuate cu aeroterma de încălzire defectă,astfel că autovehiculul ar fi trebuit să se încadreze într-un consum maxim de 37 litri/ 100 km combustibil consum normat.
Prin urmare, față de cele menționate rezultă depășirea combustibilului necesar cu 5 litri /100 km ( în total de 308,55 litri de combustibil, prețul fiind de 1820,445 lei).
La aceste documente a fost atașată și foaia de activități zilnice din luna februarie 2012 din care rezultă modalitatea de calcul al cantității de motorină consumată în plus.
Pe baza dovezilor prezentate de către reclamantă instanța va reține recunoașterea de către pârât a debitului pentru suma ce reprezintă depășirea consumului normat ,această situație nefiind combătută în nici un fel de către pârât. Instanța are în vedere că față de bunurile ce i-au fost încredințate în vederea efectuării transporturilor ,pârâtul a exercitat în fapt și sarcina de gestionare a acestora .
Potrivit art.254 din Legea 53/2003 salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor ,iar potrivit art.25 alin.1 din Legea 22/1969 gestionarul răspunde integral față de unitate pentru pagubele pe cale le-a cauzat în gestiunea sa. Legea specială instituie o prezumție de vinovăție în sarcina gestionarului căruia i s-a constatat o lipsă în gestiune, sarcina probei prin răsturnarea acesteia revenindu-i gestionarului ca o excepție de la regula dreptului comun inclusă în art.1169 din vechiul cod civil și art.272 din Legea 53/2003.
Conform rezoluției conducerii unității aplicată pe înscrisul depus la fila 6 dosar, consumul normat al mașinii a fost adus la cunoștință angajatului care avea obligația de încadrare între limitele stabilite .Cum pârâtul nu a justificat în nici un fel consumul suplimentar față de cel normat instanța va reține că diferența de combustibil consumat în plus s-a datorat modalității în care pârâtul și-a îndeplinit atribuțiunile de serviciu și că prin aceasta s-a produs un prejudiciu total de 2781 lei în patrimoniul societății reclamante.
În ceea ce privește pretențiile formulate cu titlu de despăgubiri pentru contravaloarea lipsei de motorină instanța constată că -la data 27.02.2012 ( f.11 ds.) șeful parcului auto al societății a adus la cunoștința conducerii că la 27.03.2012 orele 8,20 a fost anunțat telefonic de către pârât că în timpul pauzei de odihnă pe care o efectua între orele 1,00 -5,00 s-a sustras motorină din rezervorul de combustibil al mașinii ce era în grija pârâtului. Se mai arată că ,din înregistrarea sistemului GPS rezultă că între orele 3:29- 3:54 a fost sustrasă o cantitate de 181 litri de motorină. Prin angajamentul de plată înregistrat sub nr.3108 din 03.04.2012 (fila 12 ds.) pârâtul s-a obligat să achite suma de 1037,13 lei reprezentând contravaloarea a 181 litri de motorină .Contestatorul nu a formulat nici o apărare cu privire la situația de fapt invocată de către societatea reclamantă nefăcând dovada că ar fi făcut vreo plângere penală în ceea ce privește sustragerea cantității de motorină pe care o avea în gestiune sau a altor aspecte care să-l fi absolvit de răspunderea pentru prejudiciul suportat de societate prin lipsa cantității de motorină specificată deși acesta era gestionarul în fapt la momentul în care se afla cu mașina în cursă.
Va reține așadar instanța că sunt întemeiate pretențiile formulate de către societate și pentru sumele solicitate cu titlu de despăgubiri pentru lipsa cantității de motorină urmând a-l obliga pe pârât și la plata sumei de 1037 lei cu acest tilu.
În ceea ce privește contravaloarea paleților lipsă ,instanța reține că prin adresa nr.3956 din 01.05.2012, G. A. -inginer tehnolog în cadrul societății reclamante a adus la cunoștință că pârâtul a luat de la depozitul de cașcaval 25 de paleți și a predat doar 16 ,rezultând un număr de 9 paleți lipsă. Că, în 23.04.2012 pârâtul a luat de la depozit un număr de 29 de paleți și a predat 32 ,dintre care 4 erau defecți .Reclamanta a formulat pretenții în cauza de față pentru cei 13 paleți lipsă iar pârâtul nu a contestat în nici un fel situația de fapt invocată de către reclamantă.
În ceea ce privește solicitarea de obligare la plata contravalorii de marfă lipsă instanța va reține că la dosarul cauzei au fost depuse un număr de 10 angajamente de plată prin care pârâtul a recunoscut lipsa din gestiunea sa a unor cantități de marfă predarea către beneficiar raportat la cantitățile specificate de avizul de însoțire al mărfii ce au însoțit transportul ( filele 14,15,17, 19,22,25,27,29,31,33 ds.).
Pârâtul nu a explicat în nici un fel care a fost cauza lipsei cantității de marfă care a fost predată față de cea preluată în baza avizului de însoțire a mărfii. Cum suma totală ce reprezintă contravaloarea mărfii lipsă este de 399 de lei ,instanța va obliga pârâtul și la plata acestei sume de bani.
Deoarece la calculul total al sumelor datorate pentru acoperirea prejudiciului reclamanta nu a inclus taxa pe valoarea adăugată instanța la calculul sumei totale va avea în vedere și această sumă ea fiind înregistrată ca și prejudiciu în evidența contabilă a unității.
Dobânda legală va fi acordată de la ziua chemării în judecată - în conformitate cu prevederile OG 13/2011 raportat la art. 1535 din Noul Cod Civil .
Deoarece reclamanta nu a făcut dovada unor cheltuieli de judecată, în tem. art.274 Cod proc.civ., va respinge pretențiile formulate pentru cheltuielile de judecată ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte, acțiunea precizată formulată de reclamanta . M. C.-Vlăsinești, jud.B., în contradictoriu cu pârâtul H. M., domiciliat în . K., jud.B..
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 5588,68 lei reprezentând prejudiciul aferent intervalului 26.09.2011-5.06.2012 și dobânda legala de la data de 14.12.2012 calculată până la data plății efective.
Respinge ca nefondat capătul de cerere având ca obiect plata cheltuielilor de judecată.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 09.09.2013.
Cu aceeași opinie
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
P. I. P. E., C. D. P. R.
Red.P.I./09.10.2013
Tehnored.P.R./10.10.2013
Ex.4
| ← Conflict de muncă. Sentința nr. 402/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Cereri. Sentința nr. 1456/2013. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
