Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1748/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1748/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 18-12-2013 în dosarul nr. 8070/40/2011
Dosar nr._ Litigiu de asigurări sociale
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.1748
Ședința publică din 18.12.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. C.
Asistenți judiciari E. P.
D. C.
Grefier L. C.
Pe rol judecarea litigiului de asigurări sociale privind pe contestatoarea C. G. în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că: dosarul are ca obiect contestație împotriva Deciziei nr._/27.07.2011 emisă de intimata C. Județeană de Pensii B., iar procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită; totodată, arată că petenta a depus la dosar, prin serviciul registratură, cererea prin care solicită judecarea cauzei în lipsă și practică judiciară.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra litigiului de asigurări sociale de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. – Secția I Civilă la data de 11 august 2011 contestatoarea C. G. în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii B., a formulat contestație împotriva Deciziei nr._/27.07.2011 emisă de intimata C. Județeană de Pensii B., prin care se modifica o hotărâre judecătorească deja pronunțată în cauzele individuale, prin care a solicitat anularea pensiei emisă in baza Legii 119 din 2010 și repunerea în forța juridica și plată a pensiilor de serviciu,
Consideră că OUG 59 din 30 iunie 2011, prin care s-a abrogat HG 737/2010, nu are efect asupra hotărârilor judecătorești deja pronunțate în contestațiile individuale formulate și nici in cele ce se vor pronunța în cauzele aflate în curs de judecată, deoarece a formulat contestații individuale înainte de . Legii nr.263 din 30 decembrie 2010 și a OUG nr. 59 din 30 iunie 2011.
A mai solicitat a se constata că pentru menținerea în plată a pensiei de serviciu conform deciziei nr._/2 decembrie 2008 există putere de lucru judecat, având încheierea de ordonanță președințială pronunțată în dosarul nr.5041.
De asemenea, a mai solicitat ca instanța, potrivit art.29 al.4 din Legea 47/1992 - republicată, să dispună sesizarea Curții Constituționale cu judecarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor în totalitate a OUG 59/2011.
În motivare a arătat că, în fapt, a încasat până în luna august 2010, pensia de serviciu, în sumă de 1505 lei conform prevederilor art. 68 din Legea nr.567/2004, cu modificările si completările ulterioare, ca urmare a activității de grefier, cu o vechime de 32 ani în justiție.
În conformitate cu dispozițiile Legii 119/2010, i s-a recalculat drastic pensia de serviciu, fiind emisă decizia cu același număr din data de 18 august 2010 de către C. Județeană de pensii B. în suma de 911 lei, decizie pe care a contestat-o, cauza formând obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului B. și în care prin încheierea de ședință din 23 februarie 2011 s-a dispus suspendarea judecății în temeiul art.244 al.1 pct.1 Cod procedură civilă, până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Curții de Apel București.
Încheierea de ordonanță președințială fiind definitivă și executorie și irevocabilă, a fost repusă în forța juridică și plată cu pensia de serviciu, de către C. Județeană de Pensii B., în sumă de 1505 lei, i s-au achitat sumele restante de la 1 februarie 2011 până la 1 august 2011. Pentru diferența de la 1 septembrie 2010 la 1 februarie 2011, a formulat acțiune în justiție.
Ca urmare a apariției OUG 59/2011, i s-a revizuit pensia recalculată prin Legea 119/2010, cu toate că punerea în plată a deciziei de recalculare emisă in baza Legii nr. 119/2010, a fost suspendată de instanță și menținută pensia de serviciu, fiind de altfel și repusă în drepturi, de C. Județeană de Pensii B., iar acum revizuiește acea decizie.
Decizia nr._ din data de 27 iulie 2011. emisă de C. Județeană de Pensii B., urmare a revizuirii o consideră nelegală, lovită de puterea lucrului judecat, deoarece revizuiește o decizie de recalculare a pensiei contestată în instanță și a cărei punere în executare a fost suspendată de instanță, decizie care a încălcat principiul neretroactivității, al dreptului de proprietate asupra pensiei obținută în mod legal în baza unei legi anterioare apariției Legii 119/2010, drept protejat de jurisprudența CEDO.
Decizia de revizuire a pensiei recalculate este și nelegală deoarece încalcă principiul fundamental al drepturilor câștigate.
Principiul drepturilor câștigate este expres stipulat în practica judiciară CEDO, care în mod consecvent a dat câștig de cauză subiecților de drept afectați din punct de vedere al drepturilor bănești prin acte normative adoptate ulterior.
Acest principiu este recunoscut și de Curtea Constituțională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câștigate.”
Drepturile sale legal câștigate sunt drepturi consacrate prin acte legale emise de statul român și menținute printr-o hotărâre judecătorească, respectiv încheierea din 15 iunie 2011 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B., prin care a fost repusă în plată.
Printr-o ordonanță de urgență nu se poate modifica o hotărâre judecătorească, executorie și irevocabilă.
Prin decizia de revizuire se menține abuzul privind privarea sa de dreptul de a beneficia de pensia de serviciu, fiind vătămată în dreptul său legitim, mai ales că printr-o hotărâre judecătorească i se menține pensia de serviciu.
În motivarea acțiunii a invocat următoarele norme:
- art.4 al (1) din Codul Civil: Legea nouă nu are putere retroactivă; ea nu modifică si nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice anterior constituite, nici condițiile de stingere a unei situații juridice anterior stinse. De asemenea, legea nouă nu modifică și nici nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau aflate în curs de realizare „
precum și următoarele din Constituția României
- art.15 al „(2), Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.”
- art.44 al. „(l) Dreptul de proprietate precum și creanțele asupra statului sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.”
- (3) „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire”
În oricare alt mod s-ar proceda ar fi încălcate cele de mai sus și s-ar comite un abuz.
De altfel, consideră că nu poate fi revizuită o decizie care a fost suspendată prin hotărâre judecătorească și ale căror norme metodologice de aplicare HG 737 /2010 au fost anulate prin sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr._ .
Prin orice operațiuni juridice s-ar încerca emiterea unei decizii de revizuire a unei decizii suspendate nu s-ar putea realiza în condiții de legalitate. S-ar putea emite o nouă decizie de recalculare a pensiei, dar aceasta nu are în prezent o bază legală pentru recalculare.
Hotărârile judecătorești favorabile pensionarilor din sistemul personalului auxiliar din justiție (cea 900 acțiuni admise, peste 250 rămânând irevocabile prin care s-au anulat deciziile de pensionare) au fost anihilate prin adoptarea OUG nr.59/2011 care stabilește că pensiile prevăzute la art. 1 lit.c din Legea nr.119/2010 privind măsuri în domeniul pensiilor care au făcut obiectul recalculării, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii. Revizuirea s-a făcut fără a se ține seama de hotărârile judecătorești câștigate în fond sau irevocabile, fapt care reprezintă cel mai grav afront adus justiției în ultimii ani. Datorită acestui act normativ se reia ciclul judiciar, Guvernul mizând pe inconsecvența instanțelor, sau pe influența deciziilor Curții Constituționale.
Sunt numeroase argumente în favoarea neaplicabilității unor prevederi din Legea pensiilor nr.119/2010 dintre care se remarcă cele invocate de judecătorii Secțiilor Unite ale înaltei Curți de Casație și Justiție care au sesizat Curtea Constituțională pentru neconstituționalitatea legii.
În pofida respingerii excepției, majoritatea instanțelor au admis contestațiile părților și au anulat deciziile de diminuare a cuantumului pensiilor. Hotărârile au fost fundamentate pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții de Justiție a Comunității Europene, care au decis ca judecătorul național, sesizat în cadrul competenței sale are obligația de a aplica întregul drept comunitar și de a proteja drepturile pe care acesta le conferă particularilor, lăsând neaplicată orice dispoziție eventuală contrară din legea națională .
Cu privire la puterea autorității de lucru judecat, doctrina și jurisprudența instanței supreme sunt unanime și constante în sensul că:
- autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări procesuale, una de excepție procesuală (art.1201 cod civil Și 166 Cod proc. civ.) și aceea de prezumție, mijloc de probă (art.1200 pct.4, art.1202 alin.2 Cod civil);
- efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis:
- o constatare făcută printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă nu trebuie să fie contrazisă printr-o altă hotărâre, iar drepturile recunoscute unei părți nu pot fi contrazise printr-o hotărâre posterioară, pronunțată într-un alt proces;
- această reglementare a autorității lucrului judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești.
Foarte important: potrivit principiului disponibilității și în raport de obiectul procesului instanța nu are a se pronunța asupra vocației sale la pensia de serviciu, aspect trecut în puterea lucrului judecat
Esențială și relevantă în cauză este pensia de serviciu aflată în plată la data apariției OUG 59/2011, pensie reactivată, repusă în plată în urma suspendării executării deciziei dată în baza Legii 119/2010.
În dovedirea acțiunii a depus, în copie, înscrisuri: decizie revizuită, decizie pensie de serviciu, încheierea din 15 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .
În drept a arătat că își întemeiază acțiunea pe dispozițiile OUG 59/2011.
Pârâta C. Județeană de Pensii B. a depus întâmpinare la data de 8 decembrie 2011 prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivare a arătat că, în fapt, prin decizia nr._/27.07.2011 emisă de către CJP B. în temeiul OUG nr.59/2011 s-a avut în vedere revizuirea pensiei de serviciu ce au făcut obiectul recalculării în temeiul legii nr. 119/2010. Au menționat că potrivit documentelor aflate la dosarul de pensie, contestatoarea a fost înscrisă la pensie de serviciu pentru limită de vârstă, în conformitate cu dispozițiile legii nr.567/2004, prin intermediul deciziei nr._/12.09.2007.
În conformitate cu dispozițiile art. 171 din legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,începând cu 01 ianuarie 2011, pensiile din sistemul public și alte drepturi de asigurări sociale,inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art. 1 din legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înțelesul acestei legi. De asemenea, la data de 01.01.2011, conform art. 196 lit. f-g din legea nr.263/2010, art.68, art.68 indice l, alin2 și art.68 ind.2 – 68 ind.4 din Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești au fost abrogate.
În temeiul art.2 din OUG nr.59/2011 revizuirea pensiilor de serviciu se realizează pe baza documentelor existente în dosarele de pensie, precum și a celor depuse de beneficiari, prin stabilirea cuantumului aferent fiecărei pensii, în funcție de stagiile de cotizare și punctajul mediu anual, determinate potrivit metodologiei prevăzute de actul normativ indicat.
Astfel, la dosarul de pensie al contestatoarei se găsesc adeverința nr.615/10.08.2007 eliberată de Tribunalul B., copia carnetului de muncă și adeverința de stagiu de cotizare nr._/13.08.2007.
Pe baza acestor documente s-a stabilit un stagiu de cotizare realizat de 31 de ani, 8 luni și 17 zile în condiții normale de muncă.
Referitor la modul de stabilire al punctajului anual.
În temeiul art. 10 alin.3, 4, 5 și 6 din OG nr.59/2011 la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a)salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
b)salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
c)salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
(4) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (3), se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare, prevăzute în anexa nr. 3.
(5) Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul:
a)perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983:
- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 și 10 ani;
- 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10 și 15 ani;
- 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 și 20 de ani;
- 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
b)perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992:
- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3 și 5 ani;
- 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 și 10 ani;
- 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10 și 15 ani;
- 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 și 20 de ani;
- 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani.
(6) Pentru perioadele de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la
stabilirea punctajelor lunare este cel înscris în carnetul de muncă sau în alte
acte doveditoare.
Totodată au fost aplicate și dispozițiile art. 14 și art. 18 din OUG nr.59/2011 fiind aplicată o creștere a punctajului pentru perioada în care contestatoarea a contribuit la fondul pentru pensia suplimentară.
Prin urmare, numărul de puncte realizate de către contestatoare este de 31,_, iar punctajul mediu anual rezultată din împărțirea numărului de puncte la stagiul complet de cotizare de 29 de ani și 8 luni - anexa nr. 1 din OUG nr.59/2011 este de 1,_ puncte.
Cuantumul pensiei de 775 lei a fost determinat prin înmulțirea punctajului mediu anual cu valoarea punctului de pensie .
Așadar, instituția a valorificat documentele existente la dosarul de pensie și a aplicat întocmai prevederile legale privind revizuirea drepturilor de pensie. Din acest considerent, solicită contestatoarei precizarea acțiunii în raport cu decizia emisă la data de 27.07.2011.
Punctajul anual a fost determinat conform procedurii indicate la art.8 și următoarele din metodologia de revizuire a pensiilor fiind valorificate salariilor înscrise în carnetul de muncă și adeverința de stagiu de cotizare.
Referitor la invocarea de către contestatoare a excepției puterii de lucru judecat.
Pe rolul instanței se află dosarul nr._ având ca obiect contestația împotriva deciziei de recalculare a drepturilor de pensie nr._/17.08.2010, decizie emisă în conformitate cu dispozițiile HG nr.737/2010.
Au mai menționat că la data formulării acestei întâmpinări, în dosarul nr._ nu s-a pronunțat o hotărâre definitivă și irevocabilă care să privească fondul cauzei. Prin urmare, contestatoarea nu poate invoca în cadrul acestui proces obligativitatea unei hotărâri ce ar urma să se pronunțe în dosarul mai sus menționat, apreciind că aceasta hotărâre i-ar fi favorabilă. Mai mult, apreciază că cel de-al doilea proces nu are legătură cu chestiunea litigioasă dezbătută în procesul anterior - dosar_ -cu atât mai mult cu cât chestiunea litigioasă anterioară nu a fost dezlegată de instanță. Într-adevăr, în dosarul nr._ s-a pronunțat o hotărâre prin care s-a suspendat executarea deciziei de recalculare a drepturilor de pensie emisă potrivit HG nr.737/2010, până la rămânerea irevocabilă a hotărârii pronunțate pe fondul cauzei sau până la modificarea legislației,fiind menținută în plată pensia de serviciu.
Pe rolul instanței s-a mai aflat și dosarul nr._ prin care contestatoarea a solicitat prin intermediul unei cereri de ordonanță președințială suspendarea executării deciziei de revizuire a pensiei emisă în temeiul OUG nr.59/2011, însă Curtea de Apel Suceava prin decizia pronunțată la data de 01.11.2011 a respins această cerere.
Pe cale de consecință, având în vedere considerentele mai sus enunțate a solicitat respingerea excepției puterii de lucru judecat.
Referitor la încălcarea de către CJP B. a principiului neretroactivității legii.
Prin decizia emisă la data de 27.07.2011 s-a dispus revizuirea drepturilor de pensie începând cu 01.08.2011.Actul normativ în conformitate cu care s-a dispus acesta revizuire - OUG nr.59/2011, a intrat în vigoare în trei zile de la publicarea în monitorul oficial. Așadar, decizia emisă de CJP B. la data de_ a produs efecte doar pentru viitor.
În dovedirea susținerilor au depus, în copie: carnet de muncă. Decizii, punctaj anual, date privitoare la activitatea în muncă, precum și alte înscrisuri.
În drept și-a întemeiat susținerile pe dispozițiile Legii nr. 119/2010,legii nr.263/2010,OUG nr.59/2011 și Codul de procedură civilă.
Prin precizările depuse la termenul de judecată din 13 decembrie 2011 contestatoarea a arătat că obiectul dosarului este anularea Deciziei nr._/27.07.2011 privind revizuirea pensiei de serviciu, cu consecința menținerii în plată a pensiei de serviciu conform Deciziei nr._/2 decembrie 2008 începând cu 1 august 2011 și în continuare. A mai solicitat obligarea intimatei la plata sumei ce reprezintă diferență drepturi de pensie începând cu luna august 2011 până la pronunțarea sentinței și în continuare, sumă ce urmează a fi actualizată în funcție de rata inflației la zi, până la plata efectivă a diferenței drepturilor de pensie, precum și suspendarea executării deciziei contestate până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
C. Județeană de Pensii B. a depus la dosar la 19 ianuarie 2012 un punct de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate a OUG nr.59/2011 prin care a solicitat respingerea excepției de neconstituționalitate întrucât OUG 59/2011 a urmărit să adopte egalitatea de tratament pentru toți beneficiarii sistemului public de pensie. A mai menționat că acordarea suplimentului din partea statului în baza Legii 567/2004 a ținut de politica în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie. Dispozițiile Legii 119/2010 prin care s-a dispus recalcularea pensiilor grefierilor a fost declarată constituțională. A făcut trimitere la cauza Muller contra Austriei soluționată de Curtea Europeană a drepturilor Omului în care s-a menționat că o persoană nu are dreptul la o pensie într-un anumit cuantum.
Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 15 februarie 2012 s-a dispus disjungerea judecății cererii de ordonanță președințială formulată de contestatoarea C. G. în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii B. având ca obiect suspendarea executării Deciziei de revizuire nr._/27.07.2011 până la soluționarea irevocabilă a contestației împotriva deciziei de revizuire și dispune înregistrarea acesteia sub un nou număr de dosar. S-a dispus suspendarea judecății contestației formulate împotriva Deciziei de revizuire nr._/27.07.2011 în temeiul art.244 (1) pct.1 Cod procedură civilă până la soluționarea irevocabilă a acțiunii ce face obiectul dosarului nr._ . În temeiul art.29 alin.4 din Legea nr. 47/1992 republicată, a fost sesizată Curtea Constituțională cu judecarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG nr. 59/2011. Prin Decizia 1069 din 13.12.2012 Curtea Constituțională s-a pronunțat în legătură cu acest act normativ stabilind că nu sunt încălcate prevederile legii fundamentale .
Contestatoarea a formulat, la data de 21 noiembrie 2013, cerere de repunere a cauzei pe rol precum și completare a acțiunii în sensul că pe lângă capetele de cerere inițiale a mai solicitat și obligarea pârâtei la luarea în calcul la stabilirea pensiei a unui stagiu de complet de cotizare de 25 ani potrivit Legii 567/2004 care era în vigoare la data pensionării, precum și potrivit art.8 alin.3 din anexa OG 59/2011.
În motivare a arătat că stagiul complet de cotizare de 25 ani este prevăzut de Legea 567/2004, în vigoare la data la care s-a emis decizia de pensionare. Legea 567/2004 a fost abrogată abia în ianuarie 2011 odată cu apariția legii unitare a pensiilor.
În mod cu totul eronat C. Județeană de Pensii B. a procedat la recalcularea (revizuirea) pensiei avându-se în vedere un stagiu complet de cotizare conform prevederilor Legii 19/2000 calculat în funcție de data nașterii.
Întrucât la data la care s-a pensionat erau în vigoare prevederile Legii 567/2004, rezultă că stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este echivalent cu vechimea de 25 de ani prevăzută de art.86 din Legea nr.567/2004, deoarece dreptul său la pensie s-a născut sub imperiul acestei legi, așa cum rezultă și din decizia Curții Constituționale nr.60 din data de 31 ianuarie 2012 și publicată în Monitorul Oficial nr.144 din data de 6 martie 2012, potrivit cu care „_ Însă art.8 alin.3 din aceeași anexă prevede că se va lua în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acest stagiu de cotizare este mai favorabil beneficiarului, respectiv 25 de ani în privința grefierilor, astfel cum reiese din art.68 din legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1.197 din 14 decembrie 2004. În consecință, rezultă că, de principiu, în privința grefierilor stagiul de cotizare de la alin.3 anterior referit este mai favorabil datorită numărului mai mic de ani ai stagiului complet de cotizare, astfel încât în privința lor se va putea aplica acest text legal.” Aceeași anexă fiind art.8 din anexă la O.U.G. nr.59/2001.
Astfel, a solicitat:
- anularea deciziei nr._/27.07.2011 privind revizuirea (calcularea) pensiei de serviciu emisă de pârâta C. Județeană de Pensii B., cu consecința menținerii în plată a pensiei de serviciu conform Deciziei nr._/2 decembrie 2008 începând cu 1 august și în continuare;
În subsidiar, a solicitat:
- obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii cu luarea în calcul la stabilirea cuantumului pensiei a unui stagiu de cotizare de 25 ani vechime potrivit Legii 567/2001 și art.8 alin.3 din anexa la OG 59/2001, așa cum a solicitat prin prezenta completare, precum și,
- obligarea pârâtei la plata sumei ce reprezintă diferența drepturilor de pensie începând cu luna august 2011 până la pronunțarea sentinței și în continuare, sumă ce urmează a fi actualizată în funcție de rata inflației la zi, până la plata efectivă a diferenței drepturilor de pensie.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că prin decizia nr._/27.07.2011 C. Județeană de Pensii B. a revizuit drepturile de pensie ale reclamantei în temeiul art. 1 din OUG 59/2011. A stabilit C. G. trebuie să beneficieze de o pensie pentru limită de vârstă în sumă de 775 lei pentru un stagiu de cotizare realizat de 31 ani 8 luni și 17 zile. A mai consemnat că stagiul complet de cotizare este de 29 ani și 8 luni.
Petenta a contestat această decizie arătând în primul rând că pentru prima decizie de pensionare emisă în baza Legii 119/2010 a fost suspendată executarea prin sentință judecătorească până la soluționarea contestației. Însă faptul că a fost dispusă suspendarea unui act emis în baza Legii 119/2010 nu are nicio relevanță în raport cu noua decizie de revizuire atâta timp cât actul contestat de C. G. a fost emis în baza OUG 59/2011, acesta fiind un act normativ nou . Nu se poate reține că guvernul a anulat efectele unei hotărâri judecătorești întrucât pe calea ordonanței președințiale nu se soluționează fondul acuzei dedus judecății, deci actul inițial emis în baza Legii 119/2010 nu a fost desființat. În plus prin Decizia nr. 9 din 10.06.2013 pronunțată de ÎCCJ în soluționarea unui recurs în interesul legii s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012, stabilește că sunt supuse revizuirii și pensiile prevăzute de art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, atunci când deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, și al Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile, fiind menținut cuantumul pensiei anterioare, fără a se putea reține puterea de lucru judecat a acestor din urmă hotărâri.
Și Curtea Constituțională s-a pronunțat în legătură cu acest act normativ prin Decizia 1069 din 13.12.2012 aceasta stabilind că nu sunt încălcate prevederile legii fundamentale .
În legătură cu aspectul privind neretroactivitatea legii noi și respectiv încălcarea dispozițiilor privind Convenția privind drepturile și libertățile fundamentale arată instanța că prin decizia de inadmisibilitate pronunțată la data de 7 februarie 2012 în cauzele conexate A. M. F., Judita V. T., E. T., M. M. și L. G. împotriva României (nr._/11,_/11,_/11,_/11,_/11), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispozițiilor articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010.A reținut Curtea că reclamantele s-au pensionat între anii 2006-2008, după ce au îndeplinit funcția de grefier la instanțele și parchetele din județul C. de-a lungul a mai mult de 30 ani. Pensiile lor, calculate conform Legii nr. 567/2004 privind personalul auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor, erau cuprinse între 3.109 lei și 4785 lei. În temeiul acestei legi, cuantumul pensiilor reprezenta în medie 80% din ultimul salariu brut încasat anterior pensionării. Legea preciza că în cazul în care cuantumul pensiei calculate în baza Legii nr. 567/2004 era superior cuantumului pensiei calculate în temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, diferența era suportată de la bugetul de stat. Prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, în vederea asigurării echilibrului bugetar în perioada de criză economică, mai multe sisteme speciale de pensie, printre care și cel al personalului auxiliar din justiție, au fost abrogate. Într-un termen de 30 zile de la . noii legi, pensiile au fost recalculate conform criteriilor prevăzute de Legea nr. 19/2000, respectiv în funcție de anul ieșirii la pensie, durata și cuantumul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale. Consecința punerii în aplicare a acestui nou sistem a fost diminuarea pensiilor reclamantelor cu aproximativ 70%.
Statele părți la Convenție dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Curtea a reamintit, în acest sens, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, că autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil (Jankovic, citată anterior ; Kuna, citată anterior, și M. și S. c. României, decizia din 6 decembrie 2011, nr._ /11 și_/11).În speță, Curtea a subliniat că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, și anume contextul economic actual și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii.
De asemenea, Curtea a luat act de faptul că pensia datorată reclamantelor, în baza contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, plătite de acestea în cursul anilor de serviciu, nu a fost în niciun fel afectată de reformă și acestea au pierdut doar suplimentul la pensie, care era acoperit integral de la bugetul de stat și care reprezenta un avantaj de care au beneficiat în calitate de personal auxiliar al instanțelor. În această privință, Curtea a considerat că reducerea pensiilor reclamantelor, deși substanțială, constituia o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general al pensiilor, prevăzut de Legea nr. 19/2000, pentru a echilibra bugetul și a corecta diferențele existente între sistemele de pensie. Ca și Curtea Constituțională, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate.
De asemenea, Curtea a reținut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu.
Situația prezentată de curte în cauza F. și alții se regăsește, dacă se schimbă cele necesare (mutatis mutandi), și în speța de față . Ca urmare tribunalul nu poate reține ca temei de anulare a decizie de pensionare Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și nici celelalte acte internaționale invocate de petentă.
Totuși contestația este întemeiată sub aspectul modalității de stabilirea a drepturilor de asigurări sociale . Astfel prin art. 8 din Anexa 1 la OUG 59/2011 s-a stabilit că Punctajul mediu anual se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate la stagiul complet de cotizare. Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual conform prezentei metodologii este cel prevăzut în anexa nr. 1. Prin excepție de la prevederile alin. (2), la determinarea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost acesta reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acesta este mai favorabil beneficiarului.
Anterior intrării în vigoare a Legii 199/2010 drepturile de pensie ale reclamantei au fost stabilite în temeiul Legii 567/2004 .Conform art. 68 din acest act normativ personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este prevăzut la art. 3 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea se poate pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă are o vechime în funcție de cel puțin 25 de ani. Constituie vechime în funcție perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit în cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea funcția de: grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier informatician, grefier arhivar, grefier registrator, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, arhivar, registrator, arhivar-registrator, executor judecătoresc.
Prin raportare la art. 8 din Anexa la OUG 59/2011 tribunalul stabilește că stagiul complet de cotizare ce trebuie luat în considerare pentru stabilirea drepturilor petentei este de 25 ani fiind mai favorabil decât cel de 29 ani și 8 luni ani stabilit de CJP B. prin raportare la prevederile Legii 19/2000 și Legii 263/2010.
În consecință instanța va admite în parte contestația va anula Decizia nr._/27.07.2011 cu privire la contestatoare și va obliga intimata să emită pentru contestatoare o nouă decizie de revizuire a pensiei cu luarea în calcul a unui stagiu de cotizare de 25 de ani, drepturile de pensie astfel revizuite urmând a-i fi plătite contestatoarei începând cu data de 1.08.2011, sume ce vor fi actualizate în funcție de indicii de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația formulată de contestatoarea C. G., cu domiciliul în municipiul D., ., nr.10, ., ., județul B., împotriva Deciziei nr._/27.07. 2011 emisă de intimata C. Județeană de Pensii B., cu sediul în municipiul B., ..85, județul B..
Anulează Deciziei nr._/27.07. 2011 cu privire la contestatoare.
Obligă intimată să emită pentru contestatoare o nouă decizie de revizuire a pensiei cu luarea în calcul a unui stagiu de cotizare de 25 de ani, drepturile de pensie astfel revizuite urmând a-i fi plătite contestatoarei începând cu data de 1.08.2011, sume ce vor fi actualizate în funcție de indicii de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18.12.2013.
Președinte, Grefier,
C. M. C. L.
Cu opinie în același sens,
Asistenți judiciari
P. E., C. D.
Red. C.M./05.02.2014
Tehnored. C.L./05.02.2014
4 ex.
| ← Recalculare pensie. Sentința nr. 1176/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 309/2013.... → |
|---|
