Despăgubire. Sentința nr. 467/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 467/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 13-03-2013 în dosarul nr. 5601/40/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CVILĂ NR. 467
Ședința publică de la 13.03. 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Asistent Judiciar E. P.
Asistent Judiciar D. C.
Grefier R. P.
Pe rol judecarea litigiului de muncă privind pe reclamanta G. L. D. și pe pârâtul G. ȘCOLAR POSTLICEAL "PROF. DOC. E. LONGINUS" B., având ca obiect conflict de muncă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 11.03.2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință și când, având nevoie de un timp mai îndelungat pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi când,
TRIBUNALUL,
Prin cererea introdusă pe rolul Tribunalului B. la data de 13.09.2012 reclamanta G. L. D. a chemat în judecată pârâtul Grupul Școlar Postliceal „Prof. Dr.Doc.E. Longinus” B. solicitând obligarea acestuia la luarea măsurilor care se impun pentru respectarea demnității în muncă și încetarea hărțuirii morale a petentei din partea doamnei A. M.; anularea Actului Adițional nr. 340/13.08.2012; recalcularea drepturilor salariate începând cu luna august 2012 datorită modificărilor ce se impun prin Legea Educației Nr. 1/2011; obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
In fapt, a arătat că este angajata pârâtului având două Contracte Individuale de Muncă, ambele încheiate pe perioadă nedeterminată, primul fiind încheiat la data de 28.11.2001 cu Grupul Școlar Postliceal „Prof. Dr. Doc. E. Longinus" B. (învățământ particular), pentru funcția de maistru instructor, iar al doilea din 1.09.2010 a fost încheiat cu G. Școlar Ștefănești, (învățământ de stat) având funcția de profesor în Centre și Cabinete de Asistență Psihopedagogică.
La data de 01.10.2010 ambele contracte au fost suspendate în baza Codului Muncii art. 51, alin 1, lit a, reclamanta beneficiind de concediu pentru creșterea și îngrijirea copilului cu vârsta de pana la 2 ani (conform deciziilor date de unitățile angajatoare sus menționate), urmând a relua activitatea pe data de 02.08.2012.
A susținut reclamanta că după efectuarea concediului pentru îngrijirea copilului a solicitat reluarea activității, însă reprezentanta unității pârâte a susținut că nu poate exercita activitate în baza a două contracte de muncă astfel că, i-a cerut să renunțe la contractul încheiat cu Grupul Școlar Postliceal „Prof. Dr. Doc. E. Longinus" B.. Pentru a o constrânge să-și dea demisia i-a stabilit un program de lucru de 8 ore / zi în școală.
În vederea rezolvării situații astfel create reclamanta a arătat că a solicitat concediu fără plată pentru o perioadă de un an de zile. A susținut că la 03.08.2012 a primit nota nr.3111 în vederea modificării contractului individual de muncă din perioadă nedeterminată în perioadă determinată, față de care a înaintat răspunsul nr.3208 prin care a manifestat opțiunea sa de a refuza modificarea contractului.
La 10.08.2012 a fost admisă cererea sa de reluare a activității iar datorită situației tensionate din școală a solicitat efectuarea unui concediu fără plată pentru o perioadă de 30 de zile.
În aceeași zi 13.08.2012 s-a întocmit actul adițional nr.340 prin care s-au modificat elementele raportului său de muncă .
Reclamanta a solicitat încadrarea pe funcția de profesor cu studii superioare arătând că este absolventă a Universității A I. C. Iași. De asemenea, a solicitat recalcularea salariului începând cu luna august 2012.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 39 alin. (1), art 40, art 41. art 51, art 60, Codului Muncii, ale Legii Educației 128/1997 art 9 si art 11, Ordinul 5471/ 18.10.2010, Legii Educației Nr. 1/2011, precum și pe dispozițiile Codului de procedură civilă.
La cerere au fost anexate înscrisuri.
Pârâtul legal citat a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A menționat că reclamanta a fost angajată la Grupul Școlar Postliceal „Prof. Dr. Doc. E. Longinus" în anul 2001, ocupând funcția de maistru -instructor/asistent medical generalist, contractul individual de muncă fiind încheiat pe perioadă nedeterminată, aceasta nefiind titulară pe post .
Începând cu anul 2010, reclamanta a beneficiat de concediu de creștere și îngrijire a copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, revenind la serviciu în anul 2012.
Cu privire la cererile pentru acordarea concediului fără plată, cereri înregistrate sub nr. 3093/01.08.2012 și nr. 3447/13.08.2012 - conform art. 255 alin. (8) din Legea Educației naționale nr. 1/2011, a susținut că reclamanta nu poate beneficia de dreptul la concediu fără plată întrucât nu este titulară la Grupul Școlar Postliceal „PROF. DR. DOC. E. LONGINUS".
Cu privire la solicitarea reclamantei de a fi încadrată pe funcția de profesor cu studii superioare motivat de faptul că este absolventa Universității „Al. I. C." Iași, Facultatea de Psihologie și Științele ale Educației, specializarea Psihologie și Pedagogie, precum și de faptul că este absolventă a Programului de M. Management organizațional și al resurselor umane" din cadrul Universității „S. Haret" a arătat că a fost încadrată la 12.11.2001 în funcția de maistru - "asistent medical generalist, cu studii postliceale, păstrându-și aceeași funcție până la data demisiei, respectiv 21.09.2012.
A susținut că cererea privind încadrarea pe funcția de profesor cu studii superioare nu poate fi admisă întrucât în anul școlar 2012 - 2013, la G. Școlar Postliceal „Prof. Dr. Doc. E. Longinus" nu există post vacant pentru această specializare, iar pentru funcția de maistru - instructor/asistent medical generalist sunt necesare studii postliceale/superioare de specialitate.
Cu privire la cererea privind recalcularea drepturilor salariale începând cu luna august 2012 a susținut că în conformitate cu art. 92 alin. (6) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 - „salarizarea personalului didactic din unitățile de învățământ particular se stabilește prin negociere între conducerea persoanei juridice finanțatoare și persoana în cauză, cu avizul Consiliului de administrație al unității școlare."
Cu privire la cererea nr. 3837 din 11.09.2012 prin care reclamanta solicită 1/2 normă, cu rezervarea catedrei, în anul 2012- 2013 a menționat că reclamanta nu este titulară a Grupului Școlar Postuniversitar „Prof. Dr. Doc. E. Longinus" întrucât nu a participat la nici un concurs de titularizare pentru ocuparea funcției de maistru – instructor/ asistent medical generalist, la instituția pârâtului, de la data angajării până în prezent.
Prin precizări depuse la 12.11.2012 ( f.77-78 ds.), reclamanta a arătat că demnitatea sa în muncă a fost afectată prin obligarea la efectuarea unui program de lucru de 14 ore pe zi, astfel că a fost nevoită să înainteze cererea de demisie.
A mai arătat că fiind încadrată pe perioadă nedeterminată putea beneficia de concediu fără plată timp de 1 an, 30 zile sau 1 zi, la fel cum putea beneficia si de jumătate de normă, cu rezervarea catedrei.
A menționat ca a fost încadrată conform Legii Educației Nr. 128/1997, art.9 si art.l 1, în urma promovării unui concurs și a unui interviu și că unitatea G. Școlar Postliceal "Prof. Dr. Doc. E. Longinus" B., conform Ordinului 5471/18.10.2010 art.4 a preluat personalul existent în momentul obținerii acreditării.
În legătură cu recalcularea drepturilor salariale a arătat că se impune urmare a modificărilor intervenite prin Legea Educației Naționale Nr 1/2011.
Salariul unui maistru instructor M, debutant până la 2 ani, conform Legii Nr 63/2011, corespunde un salariu de încadrare de 906 lei (nu 670 lei conform Actului Adițional Nr. 340/13.08.2012) la care se adaugă sporul de vechime de 15% corespunzător transei 10-15 ani.
A considerat că obținerea copiei de pe decizia de numire la G. Școlar Ștefănești, constituie o încălcare a dreptului la viata privată și a confidențialității datelor cu caracter privat, conform art. 40 (1), lit. i, din Codul Muncii. Această decizie a fost folosită pentru a exercita presiuni în vederea renunțării la contractul avut cu unitatea G. Școlar Postliceal „Prof. Dr. Doc. E. Longinus" B..
In drept, și-a întemeiat prezenta precizarea pe dispozițiile prevederilor din Legea Educației Naționale Nr. 1/2011, Codul Muncii si pe dispozițiile Codului de procedura civila.
Față de aceste precizări pârâtul a depus întâmpinare ( f.84 ds.) invocând prevederile art.92 alin.6 din Legea 1/2011.
La 17.01.2013 reclamanta a depus o nouă precizare ( f.94-95 ds.) prin care a arătat că, modificarea salariului de baza lunar brut, precum si modificarea unui alt element al Contractului Individual de munca ( durata contractului, durata muncii, concediu de odihna,) nu poate fi făcuta fără acordul salariatului aceasta necesita încheierea unui act adițional, ceea ce înseamnă acordul ambelor părți, conform art. 41, alin (1), Codul Muncii.
Contractul Individual de Muncă încheiat pe perioada nedeterminata nu poate fi modificat in perioada determinata prin Act Adițional, conform Codului Muncii.
In baza Legii Educației Nr. 1/2011, art. 92, alin (6), salarizarea personalului didactic se stabilește prin negociere între conducere si angajat.
A mai arătat că negocierea salariului trebuie să aibă ca punct de plecare salariul minim, cel de 700 de lei brut, stabilit prin Hotărâre de Guvern pentru anul 2012, pentru un program cu normă întreagă. Orice salariu de încadrare sub acest nivel, pentru normă întreagă, este contrar legii.
Angajatorul nu a respectat salariul minim pe țară de la care pleacă negocierea și nici minimul stabilit prin Legea Educației, așa cum s-a procedat în cazul tuturor colegilor ei.
Față de această nouă precizare unitatea școlară a arătat că după . Legii nr.1/2011 au fost încheiate alte contracte de muncă precum și acte adiționale ori de câte ori apăreau legi privind modificări ale drepturilor salariale.
De asemenea, a invocat faptul că pretențiile reclamantei sunt tardiv formulate și neîntemeiate . A susținut că repunerea în funcție nu poate fi primită deoarece reclamanta este cea care a solicitat încetarea contractului de muncă.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că a fost investită a soluționa mai multe cereri și anume: obligarea pârâtului la respectarea demnității în muncă și încetarea hărțuirii morale; anularea actului Adițional nr.340 din 13.08.2012; recalcularea drepturilor salariale începând cu luna august 2012; obligarea pârâtului la încadrarea pe funcția de profesor cu studii superioare; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În soluționarea acestor capete de cerere instanța va constata că ele sunt întemeiate în parte.
Astfel, reclamanta a fost angajată de către unitatea școlară pârâtă începând cu data de 19.11.2001 în funcția de maistru-instructor fiind stabilit un salariu lunar de 1600 lei la care se adăuga sporul de vechime corespunzător.
Astfel cum au arătat ambele părți începând cu anul 2010 reclamanta s-a aflat în concediu pentru creșterea și îngrijirea copilului până la doi ani ( f.6-10 ds.).
Prin cererea formulată la 20.07.2010 reclamanta a solicitat reluarea activității începând cu 01.08.2012.
De asemenea prin cererea nr.3093 din 01.07.2012 ( f.17 ds.) reclamanta a solicitat și acordarea de concediu fără plată pentru perioada de 1 an începând cu 01.08.2012 cu rezervarea catedrei din motive personale.
Prin decizia nr.332 din 01.08.2012 ( f.21 ds.) s-a aprobat cererea de reluare a activității începând cu data de 01.08.2012, iar prin adresa nr.3111 din 02.08.2012 ( f.18 ds.) pârâtul a adus la cunoștința reclamantei faptul că în baza Hotărârii Consiliului de administrație nr.3094 din 01.08.2012 s-a dispus modificarea contractului individual de muncă prin întocmirea unui act Adițional durata contractului urmând a fi transformată din perioadă nedeterminată în perioadă determinată și celelalte clauze urmând a fi modificate conform legislației aplicabile.
Prin actul adițional nr._ din 07.10.2009 ( f. 8 ds.), în concret, s-a făcut mențiunea că durata muncii este de opt ore pe zi totalizând 40 de ore pe săptămână, salariul lunar de bază este de 750 lei, sporul de vechime este de 10 % iar durata concediului anual de odihnă este de 21 zile lucrătoare. Acest contract a fost semnat de către angajata reclamantă .
Prin actul adițional nr.340 din 13.08.2012 (f.59 ds.) la punctul II s-a stabilit modificarea contractului de muncă ; stabilirea salariului lunar brut de 670 lei; a unui cuantum al sporului de vechime de 15 % ; o durată a concediului anual de odihnă de 62 zile lucrătoare în raport cu durata muncii și o durată a timpului de lucru de opt ore pe zi respectiv 40 ore pe săptămână.
Acest înscris nu a fost semnat de către reclamantă, aceasta nefiind de acord cu modificarea raporturilor de muncă, lucru pe care l-a arătat prin adresa înregistrată la unitatea școlară sub nr.3208 din 06.08.2012.
Față de această împrejurare instanța va reține că actul adițional nr.340 din 13.08.2012 reprezintă în fapt un act unilateral emis de către angajator.
Potrivit art.41 din Legea 53/2003 contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților, modificarea contractului individual de muncă referindu-se la durata contractului; locul muncii ; felul muncii; condițiile de muncă; salariul; timpul de muncă și timpul de odihnă.
Cum, actul adițional nr.340 din 13.08.2012 a fost încheiat fără a exista consimțământul exprimat al reclamantei în vederea modificării elementelor în legătură cu salariul de bază și cu durata muncii instanța va admite capătul de cerere având ca obiect anularea acestui act urmând să dispună în consecință.
În legătură cu pretenția privind recalcularea drepturilor salariale începând cu luna august 2012 instanța constată că este întemeiată. Astfel, drepturile salariale au fost calculate în baza actului adițional nr.340 din 13.08.2012 prin raportare la un salariu de bază lunar brut de 670 lei.
Potrivit art.1 din HG nr. 1225 din 14 decembrie 2011 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată începând cu data de 1 ianuarie 2012 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2012, reprezentând 4,13 lei/oră.
Cum, drepturile salariale pentru perioada în care reclamanta a desfășurat activitate au fost calculate cu nerespectarea prevederii menționate mai sus ( acestea fiind stabilite în baza salariului de bază lunar brut de 670 lei) - f.85-86 ds. reclamanta este îndreptățită la acordarea diferențelor de drepturi salariale în funcție de salariul de bază minim brut lunar de 700 lei și cel efectiv plătit.
La stabilirea perioadei până la care se vor acorda aceste diferențe instanța are în vedere faptul că la data de 21.09.2012 reclamanta a formulat cerere de încetare a activității ( f.140 ds.) iar prin decizia nr.363 din 21.09.2012 această cerere a fost aprobată dispunându-se încetarea raporturilor începând cu 21.09.2012 prin renunțarea unității școlare la perioada de preaviz.
Cererea de repunere în funcție formulată de către reclamantă urmează a fi respinsă câtă vreme raporturile de muncă dintre părți au încetat ca efect al cererii depusă de către reclamantă și în conformitate cu prevederile art.55 lit.c raportat la art.81 alin.1 și 7 din Legea 53/2003.
Nu există nici un temei în baza căruia actul de manifestare a voinței unilaterale a reclamantei în cauza de față să poată fi retractat.
În ceea ce privește obligarea pârâtului la luarea măsurilor ce se impun pentru respectarea demnității în muncă și încetarea hărțuirii morale, reține instanța de judecată că este rămasă fără obiect deoarece la momentul introducerii acțiunii reclamanta nu mai avea calitatea de angajat al unității pârâte. Prin chiar cererea sa depusă la 12.11.2012 reclamanta a arătat că a formulat „cerere de demisie „ motivat de programul încărcat pe care trebuia să-l petreacă zilnic în unitate.
Și motivele invocate de către reclamantă privind calcularea salariului începând cu luna august 2012 cu luarea în considerare a unui salariu de încadrare de 906 lei urmează a fi respinse ca urmare a faptului că potrivit art.92 alin.6 din Legea nr.1/2011 veniturile salariale și extrasalariale ale directorilor și directorilor adjuncți, precum și salarizarea personalului didactic din unitățile de învățământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanțatoare și persoana în cauză, cu avizul consiliului de administrație al unității școlare.
Cum, unitatea școlară este unitate de învățământ privat fiind aplicabile prevederile menționate mai sus rezultă că pentru reclamantă nu sunt aplicabile dispozițiile legale invocate de reclamantă.
În ceea ce privește pretenția de încadrare pe funcția de profesor cu studii superioare ca urmare a faptului că este absolventa Universității A.I. C. Iași instanța va reține că este neîntemeiată motivat de faptul că la unitatea pârâtă reclamanta a fost angajată în funcția de maistru instructor, cererea de revenire pe post a fost formulată pentru aceeași funcție.
De asemenea, are în vedere faptul că reclamanta este absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației și a programului de M. – management educațional și al resurselor umane, la unitatea școlară neexistând post vacant pentru această specializare care nu concordă cu cea a funcției ocupată anterior ( instructor/ asistent medical generalist).
Reclamanta nu a făcut dovada unor cheltuieli de judecată .
În schimb, pârâtul a făcut dovada unor asemenea cheltuieli și a solicitat obligarea reclamantei la plata acestora.
Părțile au poziții egale în cursul judecății iar, potrivit prevederilor art. 274 alin.1 Cod proc.civ. partea care cade în pretențiuni va fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată.
Potrivit art.276 Cod proc.civ., pretențiile fiecărei părți au fost încuviințare numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
Față de aceste reglementări în cauza de față instanța apreciază că este justificată obligarea reclamantei la plata către pârât a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, suportarea unor cheltuieli totale de 1000 lei fiind determinată de atitudinea procesuală a reclamantei care a formulat mai multe capete de cerere, a depus mai multe precizări ale acțiunii sale, dintre acestea doar o parte fiind întemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte, acțiunea.
Admite capătul de cerere formulat de reclamanta G. L. D., domiciliată în B., ..36, ., jud.B., în contradictoriu cu pârâtul Grupul Școlar Postliceal ,,Prof.Doc.E. Longinus” B., cu sediul în B., Calea Națională, nr.123, jud.B., având ca obiect anularea Actului adițional nr. 340/13.08.2012 și, pe cale de consecință, anulează acest act adițional.
Admite în parte capătul de cerere privind recalcularea drepturilor salariale în funcție de salariul de bază minim brut începând cu luna august 2012.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei pentru timpul efectiv lucrat în perioada 1.08._12 diferența dintre salariul calculat în funcție de salariul de bază minim brut lunar de 700 lei și cel efectiv plătit.
Respinge ca nefondate celelalte capete de cerere formulate de reclamanta G. L. D. în contradictoriu cu pârâtul Grupul Școlar Postliceal ,,Prof.Doc.E. Longinus” B..
Obligă reclamanta să plătească pârâtului suma de 500+ lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 13.03.2013.
Cu aceeași opinie
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
P. I. P. E., C. D. P. R.
Red.P.I./07.06.2013
Tehnored.P.R./10.06.2013
Ex.4
| ← Contestaţie act. Sentința nr. 1579/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Conflict de muncă. Sentința nr. 212/2013. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
