Obligaţie de a face. Sentința nr. 1338/2014. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1338/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 2586/40/2014
Dosar nr._ Litigiu de muncă
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.1338
Ședința publică din 18.11.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. C.
Asistenți judiciari E. P.
D. C.
Grefier L. C.
Pe rol judecarea litigiului de muncă privind pe reclamanta C. E. în contradictoriu cu pârâta C. Națională Poșta Română SA București.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și la a doua strigare lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că: dosarul are ca obiect obligația de a face, se află la al doilea termen de judecată, iar procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
Instanța pune în discuție excepția prematurității formulării acțiunii, și întrucât s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă o reține pentru deliberare și pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra litigiului de muncă de față:
Prin cererea înregistrată la data de 17 iunie 2014 sub nr._, pe rolul Tribunalului B. – Secția I Civilă, reclamanta C. E. a chemat în judecată pe pârâta C. Națională Poșta Română SA București, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să o informeze cu privire la drepturile care i se cuvin în urma disponibilizării și garantarea că va beneficia de drepturile care i se cuvin.
În motivare a arătat că, în fapt la data de 17.09.2013 a fost înștiințată că va fi disponibilizată după expirarea termenului de preaviz de 20 de zile lucrătoare prin Decizia nr 9279/06.09.2013 prin desființarea postului pe care îl ocupa.
În decizie se face referire la măsurile de protecție socială de care va beneficia și anume indemnizație de șomaj, plăți compensatorii și salarii compensatorii (generic), care-i vor fi comunicate ulterior.
Surpriza a fost că datorită unui contract finalizat după decesul tatălui său și înregistrat la Administrația Financiara pe numele ei ca moștenitoare să nu poată beneficia de indemnizație de șomaj după încetarea contractului așa încât până în 6 ianuarie 2014 când a putut obține un certificat fiscal în care să nu apară presupusele venituri a trăit din veniturile familiei.
În această perioadă răspunsurile la întrebările adresate reprezentanților Companiei Naționale Posta R. SA au fost ambigue, contradictorii și doar vorbe goale care au dus-o în pragul unei depresii. A mai menționat că înțelege și acceptă desființarea postului dar nu înțelege modul în care sunt tratați ca oameni care au muncit o viață pentru această companie.
În data de 27.02.2014 a trimis o solicitare scrisă Companiei Naționale Posta R. SA, a cărei confirmare de primire din 03.03.2014 prin care a solicitat încă o dată clarificarea situației, conform art. 4 din Decizia de disponibilizare.
Până la această dată nu a primit nici un răspuns așa încât a fost obligată să apeleze la ajutorul instanței pentru a afla ce drepturi are și când și cum va beneficia de ele.
A mai menționat că a lucrat 26 de ani în Posta R., activitate de răspundere și activitate cu publicul în birouri neîncălzite și condiții de muncă în mediu rural care i-au zdruncinat nervii și sănătatea iar acum când se apropie de vârsta de pensionare, nu știe ce drepturi are, pe ce drepturi se poate baza, ba mai mult la întrebările pertinente către oamenii din C. de resurse umane a primit răspunsuri gen: nu știu, așteptați, nu vreau să răspund.
A atașat în copie Decizia 9279/06.09.2014, copie Adresa Posta R. și confirmare de primire.
Pârâta C. Națională Poșta Română SA București a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prematurității formulării acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
În motivare a arătat că, în primul rând invocă excepția prematurității formulării acțiunii, motivat de faptul că potrivit art 26 3 alin 2 din Contractul Colectiv de Muncă, în situația în care sunt aplicabile dispozițiile O.U.G. Nr 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate pe baza planurilor de disponibilizare, C. Națională Poșta Română S.A. plătește numai salariaților disponibilizați în baza O.U.G. Nr 36/2013 care îndeplinesc condițiile de acordare a salariilor compensatorii potrivit art 26.3. alin 1 din Contractul Colectiv de Muncă, doar diferența dintre suma reprezentată de totalul salariilor compensatorii la care au dreptul potrivit art 26.3 alin 1 din Contractul Colectiv de Muncă și suma reprezentând totalul drepturilor bănești la care are dreptul conform O.U.G nr 36/2013. Plata diferenței se face în rate egale, echivalente cu:
- diferența dintre salariul de bază la care a avut dreptul în ultima lună anterioară concedierii și venitul de completare acordat de O.U.G nr 36/2013 și se va acorda în luna imediat următoare celei în care încetează plata drepturilor reprezentând indemnizația de șomaj.
- salariul de bază la care a avut dreptul în ultima lună anterioară concedierii și se va acorda în luna imediat următoare celei în care încetează plata drepturilor prevăzute de O.U.G nr 36/2013, pentru restul rămas de plată în condițiile prezentului alineat.
Se poate observa faptul că reclamanta are dreptul la o eventuală diferență reprezentând salarii compensatorii în luna următoare încetării plății indemnizației de șomaj.
Prin urmare apreciază că cererea de chemare în judecată a fost formulată prematur, deoarece salariile compensatorii se acordă sub formă de diferență în prima fază la încetarea plății indemnizației de șomaj, respectiv după încetarea plăților conform OUG 36/2013 (venitul în completare).
Pe fondul cauzei arătă că la data de 10.03.2014 între C. Națională Poșta Română S.A și Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România au fost parafate „Normele de aplicare a actelor adiționale la Contractul Colectiv de Muncă 2008-2018, nr 101/3454-328/07.06.2013 și nr 101/5252-441/29.08.2013" prin care se stabilește cuantumul plăților compensatorii de care beneficiază persoanele disponibilizate colectiv.
Consideră astfel că acțiunea promovată de reclamantă a rămas fără obiect.
În susținerea întâmpinării a depus, în copie, înscrisuri: adrese, acte adiționale.
Conform art. 248 din NCPC excepția prematurității nu este dată în cauză întrucât reclamanta a solicitat chemarea în judecată a CN Posta Română solicitând sa fie informată în legătură cu drepturile care i se cuvin în urma disponibilizării. Nu este stabilit un termen până la care aceasta nu poate să introducă acțiunea privind obligația de informare.
În ceea ce privește fondul cauzei reține tribunalul că reclamanta a adus la cunoștință că la data de 27 februarie 2014 a trimis o solicitare scrisă părții adverse solicitând lămuriri privind situația ei conform art 4 din decizia de concediere. Până la data introducerii acțiunii nu a primit nici un răspuns de la fostul angajator .
Conform Deciziei 9279 din 6 septembrie 2013 începând cu data expirării termenului de preaviz reclamanta a fost concediată de CN Poșta Română . Din articolul 4 din decizie rezultă că aceasta are dreptul la plăți compensatorii în raport cu prevederile din Contractul colectiv de muncă și din Oug nr 36 /2013 . Reclamanta a făcut dovada că s-a adresat CN Poșta Română în vederea solicitării de informații în legătură cu drepturile de care ar trebui sa beneficieze conform art 4 din acest act si respectiv modalitățile și termenele de plată . CN Poșta Română nu a trimis un răspuns în acest sens .
Conform art 40 alineatul 2 litera a din Legea 53 /2003 angajatorul are obligația de a informa salariații asupra elementelor care privesc desfășurarea relațiilor de munca. În speța de față deși reclamanta a solicitat informații legate de plata salariilor compensatorii și care decurg din desfășurarea relațiilor de munca timp de 26 de ani cu CN Poșta Română, fostul angajator nu a răspuns într-un interval rezonabil .
Totuși obligația stabilită de lege în sarcina angajatorului a fost îndeplinită de angajator pe parcursul soluționării prezentei, în septembrie 2014 ,când prin adresa 1196/1984 din 4 septembrie 2014 s-a adus la cunoștința reclamantei că urmează să beneficieze de drepturi bănești nete în cuantum total de 4367 de lei, respectiv de 144 de lei timp de 12 luni după expirarea perioadei de șomaj iar in luna următoare încetării plății venitului de completare acordat în baza OUG 36 din 2013 suma de 911 lei pe o perioada de 2 luni și diferența de 817 lei plătibilă în ultima lună.
În aceste condiții tribunalul reține că după introducerea cererii de chemare în judecată CN Poșta Română SA București și-a îndeplinit obligația de a informa salariatul în legătură cu cuantumul plăților compensatorii si respectiv modalitatea de acordare a acestora astfel că acțiunea a rămas fără obiect.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prematurității formulării acțiunii.
Respinge ca rămasă fără obiect acțiunea formulată de reclamanta C. E., CNP_, cu domiciliul în satul Corlăteni, ., nr.6, ., în contradictoriu cu pârâta C. Națională Poșta Română SA București, CUI RO_, cu sediul în municipiul București, ., sector 2.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Apelul trebuie depus la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 18.11.2014.
Președinte, Grefier,
C. M. C. L.
Cu opinie în același sens,
Asistenți judiciari
P. E., C. D.
Red. C.M./22.12.2014
Tehnored. C.L./22.12.2014
4 ex.
| ← Calcul drepturi salariale. Sentința nr. 481/2014. Tribunalul... | Reconstituire vechime. Sentința nr. 1371/2014. Tribunalul... → |
|---|
