Obligaţie de a face. Sentința nr. 554/2014. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 554/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 5205/40/2013
DOSAR NR._ reconstituire vechime
ROMANIA
TRIBUNALUL B. – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA NR. 554
Ședința publică din 29 APRILIE 2014
Președinte – L. L.
Asistenți - P. E.
Judiciari - C. D.
Grefier - U. D. – G.
La ordine judecarea litigiului de asigurări sociale dintre reclamanta L. E. domiciliată în B., ., .. A, ap. 5 . ap. 7 și pârâtele M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice București și C. Județeană de Pensii B.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic M. G. pentru MMFPSPV, lipsind reclamanta și reprezentanta CJP B..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura de citare este legal îndeplinită. Totodată, se evidențiază părțile, obiectul cauzei și că este la primul termen de judecată.
Reprezentanta MMFPSPV depune la dosar delegație de reprezentare.
În temeiul art. 237 alin. 1 NCPC instanța va soluționa cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a MMFPSPV și cea a inadmisibilității formulării acțiunii precum și excepția lipsei calității procesual pasive a Casei Județene de Pensii B. și cea a prematurității formulării acțiunii.
Reprezentanta pârâtei MMFPSPV solicită admiterea excepțiilor pentru motivele arătate în întâmpinare. Arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepțiilor invocate de CJP B.,
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 20 noiembrie 2013 reclamanta L. E. a chemat în judecată pe pârâții M. M., Familiei și Protecției Sociale București și C. Județeană de Pensii B. solicitând obligarea acestora să-i înscrie în cartea de muncă perioada de 9 ani în care a lucrat în Israel ca asistent social, iar în subsidiar, dacă nu există acord bilateral între România și Israel, să i se elibereze o adeverință prin care să i se recunoască vechimea în muncă în Israel, în baza vizei de pașaport.
În motivarea în fapt a cererii sale, reclamanta a arătat că în perioada 10.10.1996 – 7.08.2005 ar fi lucrat la familia Indig R. în Israel, ca urmare a solicitării acestei familii adresată Ministerului M. din Israel de a-i fi repartizată o persoană cunoscătoare de limbă română.
În dovedirea acțiunii s-au depus înscrisuri.
Acțiunea nu a fost motivată în drept.
Prin întâmpinare pârâta C. Județeană de Pensii B. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucît „nu deține documente care să ateste vechimea în muncă realizată de către cetățenii români pe teritoriul altor state, cu care România a semnat acorduri în domeniul muncii și securității sociale, anterior datei de 01.04.2001, cât și baza de date cu stagiile de cotizare realizate de către aceste persoane pe teritoriul acestor state după această dată, nefiind deținătoare de arhive și neavând atribuții de a elibera astfel de documente”.
De asemenea, s-a invocat și excepția prematurității acțiunii întrucât în cazul în care persoana se adresează cu cerere însoțită de acte prin care solicită înscrierea la pensie, CJ.P. B. doar valorifică înregistrările din carnetul de muncă și din adeverințe atât în ceea ce privește stagiul de cotizare cât și în ceea ce privește venitul utilizat în calculul punctajului mediu anual.
Prin urmare, reclamanta ar putea chema în judecată C. Județeană de Pensii B. doar pentru a contesta o decizie emisă de aceasta în condițiile în care fusese depusă o cerere prin care se solicită acordarea unui tip de pensie și a fost emisă o decizie de admitere sau respingere în acest sens și nu pentru a i se reconstitui stagiul de cotizare realizat pe teritoriul altui stat.
S-a arătat că în acest sens, art.24 din H.G. nr.13/2004 prevede care sunt atribuțiile caselor de pensii rezultând fără echivoc că acestea nu au atribuții în ceea ce privește reconstituirea vechii în muncă.
De aceea, reclamanta ar fi trebuit să se adreseze mai întâi Casei Județene de Pensii B., pentru a i se confirma stagiul de cotizare realizat și pentru a stabili dacă este îndreptățită la acordarea unui tip de pensie, probând cu documente vechimea în muncă și/sau stagiul de cotizare realizat atât pe teritoriu României cât și pe teritoriu altor state cu care România are acorduri în domeniul securității sociale.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acesteia întrucât reclamanta nu ar fi prezentat nici un înscris din care să rezulte că în perioada de ședere în Israel a desfășurat activitate care constituie vechime în muncă sau asimilată acesteia. Faptul că reclamanta declară că a lucrat în Israel ca asistent social și că a avut viză de lucru în această țară, nu înseamnă în accepțiunea legii că a și realizat activitate în muncă în baza căreia se poate acorda un anumit tip de prestație socială.
S-a mai arătat că reclamanta nu declară și nu face nici o mențiune dacă a realizat stagii de cotizare sau vechime în muncă în România, documente care ar putea fi valorificate la stabilirea drepturilor de pensie sau alte prestații de asigurări sociale în tara noastră.
În drept, au fost invocate în susținerea acestor apărări, dispozițiile Legii 263/2010, HG 257/2011 și NCPC.
Pârâtul M. M., Familiei, Protecției Sociale și Perssoanelor Vârstnice a invocat la rândul său prin întâmpinare excepția inadmisibilității acțiunii întrucât având în vedere data înregistrării cererii pe rolul instanței, pretenția reclamantei este inadmisibilă în contextul în care „începând cu 1.01.2011 nu s-au mai făcut și nu se mai fac înscrieri în canetele de muncă”.
Totodată, MMFPSPV a invocat excepția lipsei calității procesual pasive arătând că printre atribuțiile proprii prevăzute de art. 3 din HG 10/2013 privind organizarea și funcționarea sa, „ nu se regăsește vreo obligație a ministerului de a înscrie în cartea de muncă a unei persoane vreo perioadă lucrată într-o țară străină sau vreo obligație de a elibera o adeverință, pe baza vizei de lucru din pașaport, în vederea recunoașterii vechimii în muncă a unei persoane care a lucrat în Israel”.
În aceste condiții, a apreciat că în speță ar avea calitate procesual pasivă pârâta CJP „câtă vreme reconstituirea vechimii în muncă, constarea timpului util la pensie solicitate de reclamantă urmează să fie valorificate la stabilirea drepturilor efective cuvenite ca pensionar”.
Pe fondul acțiunii, s-a solicitat, de asemenea, respingerea acesteia întrucât reclamanta nu a dovedit cu carnetul de muncă sau adeverință eliberată de angajator faptul că a prestat activitatea la care face referire, iar „MMFPSPV nu deține vreun document în arhivă din care să rezultă că în perioada în discuție s-au întocmit contracte de muncă, s-au plătit drepturi salariale și au fost vărsate contribuțiile de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat și, totodată, nu are competența de a elibera vreo adeverință prin care să se ateste vechimea în muncă, salariile și sporurile primite în perioada lucrată și pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale”.
Pârâtul MMFPSPV și-a întemeiat apărările sale pe dispozițiile art. 1 alin. 2 din OUG 148/2008, Decretul 92/1976, art. 279 Codul muncii, Legea 263/2010, HG 118/2012.
Totodată, s-a invocat faptul că de la 1 ianuarie 2013 a intrat în vigoare Acordul dintre România și Statul Israel în domeniul securității sociale, semnat la Ierusalim la 28 februarie 2011, ratificat prin Legea nr. 150/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 6 august 2012.
Conform art. 1 lit. g) din acest Acord, perioadă de asigurare înseamnă:
- pentru Israel, o perioadă de angajare sau activitate independentă ori de contribuție sau de domiciliu, așa cum este definită ori recunoscută ca perioadă de asigurare în legislația din Israel, în baza. căreia această perioadă a fost ori este considerată ca fiind realizată, sau orice perioadă similară în măsura în care aceasta este recunoscută în legislatia din Israel ca echivalentă cu o perioadă de asigurare și
- pentru România, perioadele de contribuție și perioadele echivalente realizate în baza legislației din România,
La art. 2 din Acord - Domeniul material de aplicare - se menționează că prezentul acord se aplică legislației:
- Pentru Israel: Legea națională de asigurări (versiunea consolidată) 5755 - 1995 în măsura în care se aplică următoarelor ramuri de asigurare:
asigurarea pentru bătrânețe și urmaș;
asigurarea pentru invaliditate;
asigurarea pentru copii.
- Pentru România, în domeniul:
pensiilor pentru limită de vârstă, invaliditate și urmaș;
ajutoarelor pentru deces;
alocațiilor pentru copii.
De asemenea, acordul se aplică tuturor persoanelor care sunt sau au fost supuse legislației menționate în art. 2 din acord, precum și membrilor de familie și urmașilor acestor persoane (conform art. 3 din Acord).
La art. 11 din Acord - Dispoziții pentru pensii - se precizează: „dacă nu se prevede altfel în prezentul acord, instituțiile competente ale părților contractante aplică propria legislație în domeniu, la acordarea de pensii în baza prezentului acord”.
S-a arătat în concluzie, că după . acordului, persoanele interesate, care îndeplinesc condițiile legale și dețin copii după contractul de muncă sau adeverințe și alte documente legale privind evidența muncii, eliberate de angajatori, se pot adresa caselor teritoriale de pensii de care aparțin solicitând acordarea sau recalcularea drepturilor de pensie, după caz.
În dovedirea susținerilor pârâtul MMFPSPV a depus înscrisuri.
Analizând susținerile părților în raport de dispozițiile legale incidente în cauză și de probele administrate, va soluționa cu prioritate excepțiile invocate.
Dintre excepțiile invocate se constată că are prioritate în rezolvarea excepția lipsei calității procesuale pasive.
În privința pârâtului MMFPSPV instanța constată că într-adevăr, în raport de obiectul cererii - care este acela de efectuare a mențiunilor privind vechimea în muncă, în carnetul de muncă, respectiv de eliberare a unei adeverințe privind vechimea - acesta nu are calitate procesuală pasivă.
Aceasta întrucât - așa cum a susținut în apărare ministerul – atribuțiile sale sunt prevăzute în mod expres și limitativ de art. 3 din HG 10/2013 or, printre acestea nu se regăsește și cea de completare a carnetelor de muncă sau de eliberare a adeverințelor referitoare la vechimea în muncă.
Astfel, conform acestor dispoziții: „(1) În exercitarea funcțiilor sale, M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice îndeplinește următoarele atribuții principale:
1. identifică, elaborează și promovează politici publice și acte normative în domeniul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, în deplină concordanță cu prevederile Programului de guvernare și cu obligațiile României ce decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene, pentru domeniul său de activitate;
2. elaborează rapoarte de monitorizare și evaluare cu privire la politicile publice inițiate și implementate la nivelul ministerului;
3. avizează proiectele de acte normative elaborate de ministere și de organe ale administrației publice centrale, pentru domeniul său de activitate;
4. coordonează implementarea programelor de asistență bilaterală, precum și a altor programe de asistență financiară acordate de Uniunea Europeană, în conformitate cu aria de responsabilitate;
5. elaborează, implementează și monitorizează din punct de vedere tehnic proiecte finanțate din fonduri europene sau din alte surse, programe de colaborare internațională, precum și proiecte de colaborare bilaterală pentru domeniul său de activitate;
6. promovează parteneriatul public-privat în aplicarea programelor și proiectelor în domeniu;
7. colectează, prelucrează și diseminează date statistice în domeniul de activitate al ministerului;
8. asigură relația cu Parlamentul, mass-media, Consiliul Economic și Social și cu alți exponenți ai societății civile în problemele specifice domeniului ministerului;
9. elaborează și fundamentează documentele ce reflectă poziția României în raport cu politica și strategia Uniunii Europene pentru domeniul său de competență și asigură participarea la activitățile instituțiilor Uniunii Europene;
10. asigură consultarea permanentă a partenerilor sociali asupra proiectelor de acte normative inițiate în sfera sa de activitate;
11. asigură relația cu Organizația Internațională a M., Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și cu alte organizații internaționale, potrivit domeniului său de competență;
12. negociază și urmărește încheierea și ratificarea instrumentelor juridice bilaterale, pentru domeniul său de activitate;
13. derulează relații bilaterale cu ministerele și instituțiile cu atribuții în domeniul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice din alte state;
14. reprezintă România, în condițiile legii, la organismele internaționale și la instituțiile europene din domeniul său de activitate;
15. asigură protecția cetățenilor români care desfășoară activități lucrative în străinătate prin intermediul atașaților pe probleme de muncă și sociale;
16. monitorizează și evaluează implementarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012 - 2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.221/2011 pentru realizarea direcțiilor de acțiune referitoare la ocupare;
17. elaborează strategia privind resursele umane ale ministerului;
18. asigură, prin compartimentul de specialitate, recrutarea, selectarea, promovarea, după criteriul competenței și fără nicio discriminare, a funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul ministerului, evaluează performanțele profesionale ale acestora, în condițiile legii;
19. sprijină desfășurarea activității de resurse umane din instituțiile subordonate sau aflate sub autoritatea sa;
20. elaborează programul anual de formare profesională a personalului din aparatul central al ministerului, în condițiile legii;
21. asigură managementul administrativ-financiar al programelor comunitare și al proiectelor cu finanțare rambursabilă și nerambursabilă derulate de minister;
22. fundamentează și susține proiectele de bugete care se administrează de către aparatul propriu sau de către instituțiile aflate în subordinea ori sub autoritatea sa;
23. elaborează proiectul bugetului anual pentru activitatea proprie și a instituțiilor subordonate și programele de investiții anuale și multianuale;
24. asigură, potrivit legii, mijloacele financiare din bugetul propriu în scopul adoptării standardelor europene armonizate conform domeniului de competență al ministerului;
25. organizează controlul financiar preventiv la nivelul ministerului și avizează organizarea acestuia la nivelul instituțiilor subordonate, potrivit legii;
26. monitorizează execuția bugetară și ia măsuri operative pentru asigurarea plății tuturor drepturilor de protecție socială, în limita fondurilor aprobate;
27. îndeplinește activități de audit public intern, potrivit legii;
28. asigură reprezentarea în fața instanțelor de judecată în problemele din domeniul de activitate al ministerului;
29. exercită controlul asupra activităților desfășurate de instituțiile subordonate sau aflate sub autoritatea sa;
30. editează buletine informative și organizează seminare, conferințe, expoziții tematice și alte acțiuni similare în țară și în străinătate, în domeniul său de activitate; cheltuielile legate de tipărirea și difuzarea buletinelor informative, precum și cele legate de organizarea seminarelor, conferințelor, expozițiilor și celorlalte acțiuni tematice se asigură din alocațiile bugetare aprobate Ministerului M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice;
31. implementează și dezvoltă sistemul informatic în domeniul de activitate al ministerului;
32. fundamentează științific strategiile și politicile în domeniul său de activitate împreună cu Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul M. și Protecției Sociale - I.N.C.S.M.P.S. București și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția M. - I.N.C.D.P.M. "A. D." București;
33. avizează planurile de dezvoltare și cercetare ale I.N.C.S.M.P.S. București și I.N.C.D.P.M. "A. D." București.”
Prin urmare, va fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a MMFPSPV cu privire la ambele capete de cerere.
De asemenea, instanța reține că nici un text de lege nu prevede obligația de completare a carnetului de muncă în sarcina pârâtei Casei Județene de Pensii B., ci aceasta revenea până la 1 ianuarie 2011 fostului angajator în conformitate cu disp. art. 3 din Decretul 92/1976 privind carnetele de muncă sau direcțiilor de muncă, (inspectoratul teritorial de muncă) potrivit art. 13 din Procedura MM_.
În acest context, se va admite și excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii B. pentru capătul de cerere de obligare la completarea carnetului de muncă, motiv pentru care excepția inadmisibilității cererii respective va rămâne nesoluționată.
În privința cererii subsidiare, de obligare la eliberarea unei adeverințe care să ateste vechimea în muncă pretins realizată în Israel, instanța constată că aceasta poate fi considerată ca o cerere vizând eliberarea unui certificat constatator a stagiului de cotizare realizat în această țară și va califica juridic cererea în acest sens, pentru a-i da eficiență în conformitate cu dispozițiile art. 19 și 160 alin. 1 din Legea 263/2010.
Astfel, conform acestor texte de lege: „Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asigurații datorează și/sau plătesc contribuții de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte.
La stabilirea drepturilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii din România, precum și perioadele de asigurare realizate sau recunoscute ca atare în alte țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internațional la care România este parte și/sau regulamente comunitare(...)”.
„Certificarea stagiului de cotizare, realizat anterior datei de 1 aprilie 2001, se face de CNPP, prin casele teritoriale de pensii, pe măsura preluării datelor din actele doveditoare prevăzute la art. 159 alin. (1)”.
Așa fiind, excepția lipsei calității procesuale pasive a CJP B. va fi respinsă în raport cu capătul de cerere privind certificarea stagiului de cotizare realizat în Israel.
În acest context, urmează să se soluționeze cealaltă excepție invocată de CJP și anume prematuritatea cererii respective.
Or, așa cum s-a arătat mai sus, conform art. 160 alin. 1 din Legea 263/2010, CJP are obligația de a certifica stagiul de cotizare în baza actelor doveditoare prevăzute de art. 159 alin. 1. Potrivit acestuia din urmă „pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. a) și art. 17, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizată până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.”.
Așadar, obligația CJP B. este de a utiliza date certe pentru stabilirea dreptului de pensie.
Pe de altă parte, conform art. 7 pct. III lit. (e) și pct. IV lit. (l) din Statutul CNPP aprobat prin HG 188/2010, CNPP „îndrumă și coordonează activitatea de aplicare a acordurilor internaționale de asigurări sociale, la care România este parte, precum și a reglementărilor europene în domeniul propriu de competență și certifică legislația națională aplicabilă, în situația lucrătorilor migranți, conform regulamentelor europene în vigoare în domeniul coordonării sistemelor de securitate socială și acordurilor internaționale de asigurări sociale la care România este parte”.
Iar conform art. 18 lit (r) din statut, „ casele teritoriale de pensii îndeplinesc obligațiile care le revin în aplicarea prevederilor acordurilor internafionaie de asigurări sociale la care România este parte, precum și a reglementărilor comunitare în domeniul propriu de competență și asigură plata în străinătate a prestațiilor în bani, potrivit prevederilor legale în vigoare”.
De asemenea, conform art. 20 din Acordul bilateral susmenționat: „Asistență administrativă
1. Instituțiile și autoritățile competente ale părților contractante se vor sprijini reciproc pentru aplicarea prezentului acord, ca și cum ar aplica propria legislație. Această asistență administrativă este gratuită, dacă autoritățile competente nu convin altfel cu privire la rambursarea anumitor costuri.
2. Instituțiile și autoritățile competente ale părților contractante pot comunica direct între ele și cu persoanele în cauză sau cu reprezentanții lor”.
Iar potrivit art. 21:
„Protecția datelor
Datele aparținând persoanelor, care, în cursul aplicării prezentului acord, sunt transmise de una dintre părțile contractante celeilalte părți contractante, sunt confidențiale și vor fi utilizate exclusiv pentru determinarea dreptului la prestații în baza prezentului acord care sunt menționate în cererea de informații sau în legătură cu acestea.
Schimbul de date dintre părțile contractante este supus legislației fiecărei părți contractante”.
Prin urmare, în baza acestor texte de lege, CNPP prin casele teritoriale au obligația de a colabora cu instituțiile analoage din Israel și cu persoanele în cauză pentru a stabili stagiul (perioada) de asigurare în celălalt stat, având deci competență în certificarea stagiului de cotizare realizat în Israel, pe baza documentelor transmise de instituțiile din Israel.
Însă, așa cum rezultă din adresa 7321/20.02.2014 trimisă pârâtului MMFPSPV de pârâta C. Județeană de Pensii B., până la data respectivă nu fusese înregistrată la CJP B. „nici o cerere în format olograf, de solicitare a stagiului de cotizare invocat de către reclamantă – cu toate că i-au fost aduse la cunoștință aceste aspecte – în vederea demarării procedurilor de comunicare cu autoritățile din Israel, aceasta declarând că nu are nici un fel de documente și că s-a adresat deja instanței de judecată în vederea reconstituirii vechimii în muncă pe baza vizelor din pașaport” .
Iar reclamanta nu a contestat acest fapt, nedepunând dovezi că ar fi formulat vreo cerere la CJP în baza art. 160 alin. 1 din Legea 263/2010 și a Acordului bilateral, respectiv că ar fi solicitat certificarea stagiului din Israel.
Prin urmare, întrucât reclamanta s-a adresat direct instanței, excepția prematurității formulării acestui capăt de cerere va fi admisă, dreptul subiectiv al reclamantei de a promova o acțiune împotriva CJP B. nefiind actual în contextul în care această instituție nu s-a pronunțat asupra cererii privind certificarea stagiului, nefiind încă sesizată în acest sens de către reclamantă până la data pronunțării sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. M., Familiei,Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, cu sediul în București, . nr. 2-4, sector 1 cu privire la ambele capete de cerere și, pe cale de consecință, respinge pretențiile reclamantei L. E., domiciliată în B., ., .. A, . contradictoriu cu acest pârât.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. Județeană de Pensii B., cu sediul în Calea Națională nr. 85 numai cu privire la capătul de cerere de completare a carnetului de muncă și, pe cale de consecință, respinge această pretenție formulată de reclamanta L. E. în contradictoriu cu pârâta respectivă.
Admite excepția prematurității formulării în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii B. a capătului 2 de cerere privind obligarea la eliberarea unui certificat constatator a stagiului de cotizare realizat în Israel și, pe cale de consecință respinge această cerere ca prematură.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse sub sancțiunea nulității la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 29.04.2014.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
L. L. P. E., C. D. U. D.
Cu opinie în același sens
Red. L.L./ 23 IUNIE 2014,
DACT. D.U,.
Ex. 2/24 iunie 2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
