Obligaţie de a face. Sentința nr. 663/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 663/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 8569/3/2015
DOSAR NR._ litigiu de muncă
ROMANIA
TRIBUNALUL B. – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA NR. 663
Ședința publică din 10 iunie 2015
Președinte – L. L.
Asistenți - P. E.
Judiciari - C. D.
Grefier - U. – G. D.
La ordine judecarea litigiului de muncă dintre reclamantul C. M. domiciliat în B., .. Turn 2, nr. 40, . prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate București, ., sector 1 și pârâții M. A. Naționale București, . sector 5 și C. de P. Sectorială a Ministerului A. Naționale București, .. 7-9, sector 6.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul, lipsind reprezentanții pârâtelor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura de citare este legal îndeplinită. Totodată, se evidențiază părțile, obiectul pricinii, că dosarul se află la primul termen de judecată.
Se constată că în cadrul procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată pârâții au depus întâmpinări.
Instanța constată că este primul termen de judecată și în temeiul art. 131 NCPC, se verifică competența generală, teritorială și materială în raport de obiectul pricinii.
Instanța constată că este competentă să soluționeze prezentul litigiu conform art.95 pct. 4 NCPC și art. 269 din Codul muncii.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța declară cercetarea judecătorească terminată și acordă cuvântul asupra fondului pricinii.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea depusă pe rolul TRIBUNALULUI București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr. 8798 /3/2014 SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE a solicitat în numele și pentru membrul de sindicat, printre care și reclamantul C. M. în contradictoriu cu pârâții M. A. NAȚIONALE și C. DE P. A MAPN ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- recunoașterea dreptului pretins, urmare a deciziilor emise in baza Legii nr.241/2013, respectiv acordarea sumelor reținute in baza deciziei de revizuire nr._/15.12.2011;
- obligarea intimatelor la repararea pagubei cauzate, respectiv achitarea în totalitate a sumelor reținute menționate mai sus, la care sa se adauge dobânda legală și indicele de inflație aferente sumelor datorate, dobândă calculată până la data plății efective a acestora;
- indexarea cuantumului pensiilor stabilite în urma ultimilor decizii emise în baza Legii nr.241/2013.
În motivare s-a au arătat următoarele:
În fapt, in conformitate cu dispozițiile Legii nr.241/19.07.2013 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publica si siguranța naționala, a fost emisă decizia de pensie in baza Legii nr 241/2013, prin care s-a restabilit sub aspectul cuantumului situația anterioara lunii decembrie 2010. Reclamantul apreciază ca prin adoptarea Legii nr.241/2013, s-au înlăturat inechitățile cauzate de O.U.G. nr. 1/2011, prin care s-a încălcat dreptul său de proprietate, așa cum este prevăzut în:
• art.l din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului: „orice persoană fizica sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional" ;
• art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: „Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât și în asociație cu alții; 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa”.
Consideră că pensiile reprezintă un drept dobândit ca urmare a muncii prestate, un „bun" în sensul art.l alin. 1 din Primul protocol adițional la Convenție, iar reducerea pensiei prin decizia de revizuire pentru viitor a reprezentat, indiscutabil, o ingerință ce a avut ca efect privarea de bunul propriu si de dreptul de a beneficia de pensie în suma garantată de dispozițiile legii speciale.
Prin aplicarea dispozițiilor Legii nr.241/19.07.2013 s-a restabilit principiului drepturilor câștigate care a fost încălcat prin revizuirea pensiei, principiu menționat si în practica:
1.Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la drepturile câștigate: „dacă prestațiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse " si
2.Curții Constituționale, care face referire expresă la intangibilitatea drepturilor câștigate stabilind": „in cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câștigate anterior".
In aceste condiții, daca legiuitorul a înțeles sa emită o noua lege, care sa aibă in vedere respectarea principiilor menționate mai sus, considera ca este in drept sa primească diferențele de bani cu care a fost prejudiciat in urma revizuirii, așa cum aceste diferențe au fost individualizate in pititul acțiunii.
Totodată, apreciază ca nerestituirea diferențelor bănești menționate mai sus ar crea o discriminare fata de cei care:
1.pana la apariția Legii nr.241/2013, prin hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila, au obținut revenirea la cuantumul din decembrie 2010 si restituirea diferenței de pensie sau
2.au beneficiat de majorarea pensiei după 01.2011 in temeiul Legii nr.l19/2010 si OUG nr, 1/2011 si au primit si diferențele bănești aferente.
In opinia reclamantului, supunerea la un regim diferențiat fata de alte persoane aflate in situații identice sau compatibile nu poate sa subziste in continuare, fiind necesara stabilirea unui mod unitar aplicabil tuturor beneficiarilor pensiilor din sistemul de apărare, ordine publica si securitate naționala.
O privare de proprietate nu este posibila fără o dreaptă si prealabilă despăgubire, iar diminuarea pensiei prin efectul aplicării Legii nr.119/2010 si OUG nr.1/2011 a adus atingere esenței dreptului la pensie si a constituit o grava încălcare a art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 al CEDO.
Legea nr. 119/2010 si O.U.G. nr. 1/2011, acte normative în baza cărora au fost emise deciziile de revizuire menționate mai sus, au avut ca scop reformarea sistemului de pensii si înlăturarea situațiilor inechitabile pe fondul crizei economicio-financiare cu care statul roman s-a confruntat in momentul apariției acestor dispoziții legale.
Este evident si de netăgăduit dreptul statului de a legifera si de a înlătura eventualele inechități, dar aceasta operațiune se impune a fi efectuata astfel încât să nu aducă atingere dreptului de proprietate, iar măsura sa fie previzibila si sa nu supună destinatarii la o sarcina excesiva si disproporționata.
Pentru a dobândi caracterul de legalitate, deciziile de pensie emise in baza Legii nr.241/2013, trebuie sa reflecte recunoașterea integrala a dreptului, respectiv acordarea diferențelor de bani cu care au fost prejudiciați, care arata faptul ca, „ in situația in care, ulterior stabilirii si/sau plății drepturilor de pensie, se constata diferențe intre sumele stabilite si/sau plătite si cele legal cuvenite, casa teritoriala de pensii, respectiv casa de pensii sectoriala operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun ".
Neacordarea diferențelor de bani cu care a fost prejudiciat conduce implicit la încălcarea art.l din Protocolul nr.1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, precum si la un tratament discriminatoriu instituit beneficiarilor pensiilor din sistemul de apărare, ordine publica si securitate naționala.
Analiza in baza art.14 coroborat cu art.1 din Protocolul nr.l adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale presupune o susținere de tratament egal, cu o justificare obiectiva si rezonabila, intre persoane aflate in cadrul aceleiași categorii de beneficiari de pensii - cuprinse in cadrul unei scheme profesionale identice - la momentul stabilirii pensiilor anterior lui decembrie 2010.
Nu in ultimul rând, trebuie reținut faptul ca pensia stabilita anterior lui decembrie 2010 s-a calculat in baza unor norme legale, fundamentate, iar statul trebuie sa fie garantul dreptului la asigurarea sociala al cuantumului pensiei.
Pentru aceste considerente, apreciază ca este necesara acordarea diferențelor de pensie pentru fiecare contestator în parte, așa cum este au fost determinate in mod individual.
De asemenea, casa de pensii sectorială nu a procedat la indexarea pensiei stabilita prin decizia emisă in baza Legii nr.241/2013 în funcție de inflație si de creșterea salariului real. Considera ca neindexarea pensiilor creează o discriminare fata de ceilalți pensionari care, indiferent de cuantum, beneficiază de indexarea anuala a pensiilor.Atât pentru restituirea diferențelor bănești, cat si pentru indexarea pensiei, invoca încălcarea principiului nediscriminării si al egalității de tratament.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului cu privire la dispozițiile articolului 14 privind interzicerea discriminării, a apreciat că diferența de tratament devine discriminare, în sensul articolului 14 din Convenție, atunci când se induc distincții intre situații analoage si comparabile tara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva.
Constata existenta unui tratament diferențiat pentru aceeași categorie sociala, care are drept efect direct restrângerea in condiții de egalitate a unui drept prevăzut de lege.
Potrivit art. 1 alin.2 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicata, la lit.a) se menționează expres: principiul egalității intre cetățeni, al excluderii privilegiilor si discriminării sunt garantate in special in exercitarea dreptului la un tratament egal in fata instanțelor judecătorești si a oricărui alt organ jurisdictional.
Neindexarea pensiilor nu vizează o simpla chestiune de interpretare a legii ce tine de competența instanțelor judecătorești, ci vizează chiar o incalcare a literei si spiritului Constituției.
In prezent, se indexează valoarea punctului de pensie si nu cuantumul pensiei. Ca atare, atunci când se indexează punctul de pensie, se indexează la fel pentru toți pensionarii.
A nu indexa, înseamnă a vătămă drepturile reclamantului, aspect care contravine prevederilor Constituției, in sensul îngrădirii dreptului legitim de a i se recunoaște drepturile ce decurg din calitatea de pensionar.
In drept au fost invocate dispozițiile an. 194 C. proc. Civ, precum și pe dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
In dovedirea celor de mai sus solicită proba cu înscrisuri, precum și orice alte probe prevăzute de lege.
Pârâta C. de P. Sectorială a Ministerului A. Naționale a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondată întrucât Legea 241/2013 are în vedere numai pensiile ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite în decembrie 2010 și, de asemenea, prevede expres că plata diferenței rezultate se efectuează începând cu 1 octombrie 2013.
Totodată, a arătat că pretenția de indexare a cuantumului pensiilor stabilite prin deciziile emise în baza Legii 241/2013 este lipsită de suport legal, nefiind prevăzută de niciun act normativ.
Prin sentința 2181/2015 Tribunalul București a declinat competența de soluționare a cauzei în privința reclamantului C. M., Tribunalului B. în conformitate cu disp. art. 154 alin. 1 din Legea 263/2010 constatând că natura cauzei este de asigurări sociale și nu un litigiu de muncă, interesele în justiție ale membrilor de sindicat nederivând din legislația muncii.
Învestit astfel cu judecarea acțiunii, Tribunalul B. reține pe fondul cauzei următoarele:
Prin Decizia_/ 25.11.2011 (f. 113 dosar București) pensia pentru limită de vârstă a reclamantului a fost revizuită în baza OUG 1/2011 începând cu 1.01.2011, fiind stabilit un cuantum brut de 3628 lei.
La 15.05.2013 pensia a devenit 3668 lei (f. 112), iar ca urmare a aplicării Legii 241/2013 s-a emis Decizia_/1.10.2013 pentru punerea în plată a drepturilor de pensie în conformitate cu această lege (f. 111 dosar București). Prin această decizie care constituie obiectul contestației de față, a fost stabilit un cuantum al pensiei de 4576 lei.
Reclamantul este nemulțumit de faptul că acest cuantum, de 4576 lei nu i s-a plătit începând cu ianuarie 2012 ci, abia din octombrie 2013, solicitând plata diferenței de pensie pentru intervalul respectiv.
Potrivit art. 1 din Legea 241/2013: „(1) Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.
(2) Plata drepturilor bănești prevăzute la alin. (1) se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013.
(3) În cazul în care beneficiarii pensiilor prevăzute la alin. (1) au realizat stagii de cotizare după data înscrierii la pensie, cuantumul aferent acestora se adaugă la cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, calculat conform alin. (1).
(4) Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menține în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulțirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.”
Or, reclamantul s-a aflat tocmai în situația de la alineatul 1 întrucât în luna septembrie 2013 cuantumul pensiei a ajuns la 3815 lei, în timp ce în decembrie 2010 era de 4576 lei. Ca urmare, în baza legii 241/2013 i s-a emis decizia din 1.10.2013 prin care s-a dispus punerea în plată a pensiei în cuantumul de 4576 lei.
Instanța constată că pretenția reclamantului de a i se plăti acest cuantum și pentru perioada 1.01.2012 – 1.09.2013 inclusiv, este evident nefondată în condițiile în care alineatul 2 al art. 1 prevede în mod expres data de la care se menține în plată cuantumul aferent lunii decembrie 2010.
Legea 241/2013 nu prevede nicidecum „restituirea diferențelor dintre cuantumul pentru decembrie 2010 și cel rezultat în urma recalculării ori revizuirii pensiei, ci doar „menținerea în plată” începând cu 1.10.2013. Cu alte cuvinte, revenirea de la acest moment la cuantumul din decembrie 2010.
Această nouă situație juridică nu are semnificația desființării întregului proces de recalculare/revizuire sub incidența căruia au intrat pensiile acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Fără a anula deciziile emise în cursul procesului de recalculare și/sau revizuire a pensiilor, Legea 241/2013 doar a conservat în plată pentru anumiți beneficiari cuantumul pensiei din luna decembrie 2010 până când cuantumul pensiei rezultate din înmulțirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii conform Legii nr. 19/2000.
În consecință, decizia emisă de C. de pensii sectorială a Ministerului A. Naționale în temeiul acestei legi nu stabilește drepturi de pensii, ci după cum se specifică chiar în denumirea sa are doar rolul de a indica drepturile de pensie ce urmează a se plăti reclamantului începând cu luna octombrie 2013. Așa cum rezultă cu claritate din cuprinsul lit. E și C ale deciziilor emise în aplicarea Legii nr. 241/2013, aceasta nu este decizie de revizuire în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) din același act normativ, întrucât nu înlocuiește decizia de pensie emisă în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 și nu o lipsește definitiv de efecte de la momentul producerii acestora, așa cum eronat pretinde reclamantul.
Cu alte cuvinte, începând cu luna octombrie 2013, a avut loc, ca urmare a voinței legiuitorului, numai o suspendare temporară a plăților viitoare ale drepturilor de pensie stabilite prin deciziile de revizuire a pensiilor emise de C. de pensii sectorială a Ministerului A. Naționale în aplicarea dispozițiilor Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 1/2011. Deci, prin aplicarea prevederilor Legii nr. 241/2013 se modifică doar cuantumul pensiei plătite reclamanților începând cu luna octombrie 2013, nu și cuantumul pensiei legal cuvenite acestora în baza deciziilor de pensie emise în aplicarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Acestea din urmă decizii m baza cărora persoanele în cauză beneficiază de pensie și care rămân să își produsă efectele sub aspectul condițiilor de acordare a pensiei, stagiilor realizate și avute în vedere la determinarea pensiei, inclusiv cu privire la cuantumul efectiv al pensiei stabilite.
În ceea ce privește pretenția indexării cuantumului pensiilor stabilite în urma
ultimelor decizii emise în baza Legii nr. 241/2013 anual, începând cu anul 2013, „în funcție de
inflație și de creșterea salariului real", instanța constată că este lipsită de suport legal, având în vedere că nici Legea nr. 241/2013 și nici Legea nr. 263/2010, la care face referire reclamantul nu prevăd o atare „indexare" a sumelor ce se plătesc de către casele de pensii sectoriale pentru anumiți
beneficiari, cu titlu de pensie, începând cu luna octombrie 2013.
De altfel, dacă pe lângă aplicarea majorării valorii punctului de pensie, ce determină implicit o majorare a cuantumului drepturilor de pensie stabilite prin deciziile privind revizuirea pensiei în baza OUG nr. 1/2011, reclamantul ar beneficia și de pretinsa „indexare" a sumelor primite începând cu luna octombrie 2013 („indexare" al cărei nivel procentual ar fi identic cu cel cu care se majorează valoarea punctului de pensie), s-ar ajunge la lipsirea de efecte a prevederilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, conform cărora cuantumul cuvenit în luna decembrie 2010 se menține în plată numai până când „cuantumul pensiei rezultat din înmulțirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urinare a recalculării sau revizuirii este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010".
Instanța mai reține totodată și jurisprudența recentă a Curții Constituționale, care, prin Decizia nr. 479 pronunțata în data de 23.09.2014, a reținut că „potrivit Legii nr, 241/2013, pensionam proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională nu au un nou drept de pensie, ci doar beneficiul de a primi în plată pensia din decembrie 2010, până când acest cuantum va fi mai mic decât cel pensia stabilită potrivit Legii 119/2010 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, pensie care se calculează în funcție de valoarea punctului de pensie, valoare care se indexează anual”.
Așa fiind, instanța va respinge acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R ĂȘ T E
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul C. M. CNP_ domiciliat în B., .. Turn 2 nr. 40, . în contradictoriu cu pârâții M. A. Naționale București, . sector 5 și C. de P. Sectorială a Ministerului A. Naționale București, .. 7-9, sector 6.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse sub sancțiunea nulității la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 10.06.2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
L. L. P. E., C. D. U. D.
Cu opinie în același sens
Red. L.L./28.09.2015
Dact. D.U.
Ex,. 4/ 29.09.2015
| ← Litigii CAS. Sentința nr. 651/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 535/2015.... → |
|---|
