Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 389/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 389/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 4147/40/2011
Dosar nr._ Litigiu de muncă
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.389
Ședința publică din 01.04.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. C.
Asistenți judiciari E. P.
D. C.
Grefier L. C.
Pe rol judecarea litigiului de muncă privind pe reclamanta Drăguși L. M. - prin S. „IMPACT” B. în contradictoriu cu pârâții DGASPC B. și C. Județean B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și la a doua strigare lipsesc părțile.
Se face referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că: dosarul are ca obiect contestație act, iar procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită; totodată, arată că a fost atașat dosarul de fond.
Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Județean B. și rămâne în pronunțare asupra acesteia și asupra fondului cauzei.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra litigiului de muncă de față:
P. cererea înregistrată al Tribunalul B. la data de 14 aprilie 2011 sub numărul_ reclamanta Drăguși L. M. - prin S. „IMPACT” B. a chemat în judecată pârâții DGASPC B. și C. Județean B., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
1. Modificarea în parte a Dispoziției nr. 9012Z din 01.03.2011, emisă de Directorul executiv al D.G.A.S.P.C. B., privind reîncadrarea și stabilirea salariului începând cu data de 01.01.2011
2. Obligarea pârâtelor, în solidar, să plătească reclamantei diferențele dintre drepturile salariale efectiv încasate potrivit dispoziției menționate la pct. 1 și cele cuvenite potrivit hotărârii ce urmează a fi pronunțată, aferente perioadei de la 01.01.2011 până la data pronunțării hotărârii, diferențe ce solicită să fie actualizate în funcție de rata inflației și dinamica prețurilor, calculată din luna în care se cuveneau drepturile respective, până la data plății efective.
3. Obligarea pârâtelor, în solidar, să plătească reclamantei cheltuielile de judecată care vor fi efectuate cu ocazia desfășurării acestui proces, conform art. 274 Cod procedură civilă.
În motivare a arătat că, în fapt, prin dispoziția contestată, emisă de către pârâta D.G.A.S.P.C. B. la data de 01.03.2011, cu aplicare retroactivă de la data de 01.01.2011, reîncadrarea și stabilirea salariului reclamantei s-a făcut prin aplicarea eronată a legislației în vigoare, fără luarea în considerare a întregii legislații aplicabile și fără să se țină cont de hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele de judecată competente.
În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, consideră că începând cu data de 01.01.2011 cuantumul brut al salariului de bază al reclamantei trebuia să fie cu 15% mai mare decât cel cuvenit pentru luna octombrie 2010, incluzându-se în acesta și drepturile recunoscute de instanțele de judecată competentă prin hotărâri definitive și irevocabile.
Nu este de conceput înlăturarea răspunderii angajatorului, în baza propriului comportament culpabil, de a adopta la timp măsurile necesare pentru a-și îndeplini toate obligațiile prevăzute de lege și de sentințele pronunțate de instanțele de judecată. Nimeni nu poate să invoce propria vinovăție pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor sale {„Nullus commodum capere potest de injuria sua propria").
Acestea sunt doar câteva din motivele și prevederile legale care demonstrează temeinicia cererii, rămânând la aprecierea instanței ca prin rolul ei activ, caracteristic, să rețină și alte aspecte pe care le va considera necesare, aplicabile în această cauză.
Conform art. 274 Cod proc. civilă, solicită obligarea pârâtelor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu ocazia desfășurării litigiului. La baza obligației de plată a cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală dedusă din sintagma „partea care cade în pretențiuni". P. urmare, numai partea din vina căreia s-a purtat procesul trebuie să suporte cheltuielile făcute de cealaltă parte, iar rezolvarea corectă a cererii privind cheltuielile de judecată trebuie să asigure repararea completă a pagubei suferită de partea care câștigă procesul.
În dovedirea acțiunii a depus, în copie, înscrisuri: act de identitate, dispoziția contestată și dovada contestării acesteia și răspunsul angajatorului.
A solicitat, în probațiune, pentru dovedirea acțiunii, administrarea următoarelor probe, de la caz la caz, funcție de apărarea pârâtelor: înscrisuri, interogatoriul scris al pârâtelor, expertiza, precum și orice alte probe necesare la soluționarea cauzei.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Constituției României, ale Codului muncii, Codului civil și Codului de procedură civilă, Legii nr. 168/1999, Legii nr. 54/2003, Legii nr. 284/2010, Legii nr. 285/2010, Legea nr. 24/2000, statutul și legislația specifice profesiei reclamantului și celelalte prevederi legale interne și internaționale de reglementare în materie.
Pârâtul C. Județean B. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
Pe cale de excepție, a invocat lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Județean B. în privința obligării la modificarea dispoziției de reîncadrare a reclamantului și la plata diferențelor de drepturi salariale solicitate.
Astfel, calitatea de pârât poate aparține numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut un drept, însă C. Județean B. nu are calitatea de angajator pentru reclamantă, în condițiile în care aceasta prestează o muncă pentru D.G.A.S.P.C. B.. Mai mult decât atât, potrivit art.2 din H.G. nr. 1434/2004 privind atribuțiile și Regulamentul-cadru de organizare și funcționare ale D.G.A.S.P.C, aceasta este instituție publică cu personalitate juridică, deci titulară de drepturi și obligații, iar potrivit art.8 din același Regulament, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, directorul executiv emite dispoziții și aprobă statul de personal al Direcției generale, numește și eliberează din funcție personalul din cadrul Direcției generale, atribuții ce sunt evidențiate și prin fișa postului Directorului executiv al D.G.A.S.P.C. B..
De altfel, potrivit art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 215/2001, pentru D.G.A.S.P.C. B., președintele Consiliului Județean doar propune spre aprobare Consiliului Județean numirea, sancționarea, modificarea și încetarea raportului de muncă a conducătorului D.G.A.S.P.C. B., respectiv a directorului executiv. De asemenea, Consiliului Județean doar asigură fondurile necesare funcționării D.G.A.S.P.C, aprobând bugetul de venituri și cheltuieli, dar nu stabilește și nu plătește salariul fiecărui angajat al Direcției.
În sprijinul afirmațiilor a amintit Sentința Tribunalului Călărași nr. 757 din 23.04.2008 (devenită definitivă și irevocabilă, prin respingerea recursului de către Curtea de Apel București, prin Decizia nr. 368/09.02.2009) prin care s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean Călărași, motivându-se că "D.G.A.S.P.C. este ordonator de credite și îi revine obligația de a plăti salariile propriilor angajați".
Cu alte cuvinte, numai directorul D.G.A.S.P.C. B. are competența legală de a emite și de a modifica dispoziții referitoare la încadrarea în muncă și nivelul salarial al angajaților D.G.A.S.P.C. B..
În aceste condiții este greu de înțeles cum ar putea instituția să fie obligată în solidar cu D.G.A.S.P.C. B., să facă ceva ce nu intră în atribuțiile sale și pentru care nici nu are temei legal, respectiv să plătească drepturi salariale reclamantei. De fapt, C. Județean B. niciodată nu a plătit drepturi salariale angajaților D.G.A.S.P.C, acest lucru fiind îndeplinit de către directorul executiv al acesteia din urmă.
D. urmare, pe fondul cauzei, a cerut să se solicite reclamantului să facă precizări la acțiunea formulată, în sensul de a menționa clar temeiurile de drept și de fapt din care ar rezulta solidaritatea obligațiilor solicitate de acesta, știut fiind faptul că acest gen de obligații pot fi de natură legală sau contractuală (C. S., C. B., D. civil. Teoria G. a Obligațiilor, ediția a III-a, editura AII B.: "Izvoarele solidarității pasive sunt voința părților și legea"; „întrucât solidaritatea este o excepție de la regula de drept comun a divizibilității datoriei, ea trebuie să fie stipulată expres; solidaritatea nu se prezumă" - art. 1041 Cod civil). Pe cale de consecință, consideră necesar ca reclamanta să precizeze clar ce anume solicită de la fiecare instituție chemată în judecată, dar să precizeze clar și temeiurile legale și de fapt pe care se fundamentează fiecare pretenție formulată.
De asemenea, a cerut să se solicite reclamantei să precizeze temeiurile de drept și de fapt privind calitatea de pârât a instituției, deoarece în motivarea acțiunii nu se amintește nimic de C. Județean B., nu se arată legătura între reclamantă, obiectul cauzei și instituție, făcându-se referire doar la pârâta D.G.A.S.P.C. B.. Altfel spus, este absolut necesar ca reclamanta să prezinte și să dovedească relațiile juridice din care ar putea deriva temeinicia pretențiilor formulate împotriva Consiliului Județean B..
Un aspect deosebit de important este faptul că reclamanta nu precizează la ce drepturi se referă acele "hotărâri definitive și irevocabile" amintite în motivarea acțiunii. Cu alte cuvinte, nu cunosc obiectul acțiunii de față, și nici valoarea acestuia, fiind în imposibilitatea de a formula o apărare temeinică și pertinentă.
Pe de altă parte, art. 1 din Legea nr. 285/2010 prevede la alin. (1) că "începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%", iar alin. (2) menționează că "începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.", toate acestea în condițiile impuse de alin. (5): "în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege".
Se observă lesne că majorarea prevăzută de Legea nr. 285/2010 are un obiect bine definit și limitativ prevăzut, și anume doar elementele sistemului de salarizare instituit de Legea nr. 330/2009, din interpretarea tezei a doua a alin. (5) din art. 1 rezultând foarte clar faptul că alte drepturi salariale nu se bucură de majorarea cu 15% prevăzută de Legea nr. 285/2010. Acesta este și sensul termenilor folosiți de legiuitor - "astfel cum au fost acordate pentru luna octombrie 2010" - adică salariile care au existat efectiv la acea dată și numai potrivit salariilor instituite de Legea nr. 330/2009.
Deoarece nu se poate face o aplicare a legii prin extindere și la alte drepturi care au fost câștigate ulterior, sau urmează (eventual) să fie câștigate, consideră că este nefondată solicitarea reclamantului privind majorarea cu 15% a salariului de bază prin includerea în acesta și a drepturilor recunoscute de instanțele de judecată.
Pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivare a arătat că, în fapt, prin Dispoziție de reîncadrare 90 indice 137/2011 salariatul în cauză a fost reîncadrat în raport cu prevederile Legii cadru 284/2010 și a Legii privind salarizarea în 2011 nr.285/2010. Drepturile acestuia au fost majorate cu 15 % față de salariul din luna octombrie 2010 fiind respectate astfel prevederile legale în materie. A mai adus la cunoștință că prin hotărârile judecătorești pronunțate de instanțe au fost respinse cererile de modificare a dispoziției de reîncadrare salarială a angajaților DGASPC B. pe anul 2010.
În drept a invocat prevederile Legii 284/2010 și a Legii 285/2010.
La data de 22.11.2011 a fost suspendată soluționarea cauzei până la soluționarea excepției de nelegalitate a Ordinului 42/77 din 13.01.2011. Dosarul a fost repus pe rol la data de 18.11.2014 întrucât prin Decizia nr. 2503 din 29.05.2014 excepția de nelegalitate a fost respinsă..
În ceea ce privește fondul cauzei constată că prin dispoziția 90 indice 137 din 1.03.2011 DGASPC B. a dispus reîncadrarea petentei începând cu 1 ianuarie 2011 pe funcția de instructor de educație clasa de salarizare 33 gradația 5. Salariul de bază brut a fost de 1065 lei iar sporul de condiții periculoase acordat a fost în cuantum de 128 lei.
Din adresele 60. din 28.05.2011 rezultă că drepturile au fost stabilite prin raportarea la salariile din luna octombrie 2010 reduse conform Legii 118/2010 de 926 lei. P. sentința civilă 3688/2011 dată în dosar_ s-a stabilit că salariul petentei pentru luna ianuarie 2010 a fost corect stabilite astfel că în luna octombrie 2010 cuantumul drepturilor avute în vedere de DGASPC sunt cele corecte .
În consecință Decizia 90 indice 137 contestată de reclamantă privind reîncadrarea salarială începând cu 01.01.2011 respectă Legile 284/2011 și 285/2011.
Ca urmare va fi respinsă ca nefondată acțiunea .
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Județean B..
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta Drăguși L. M. - prin S. „IMPACT” B., cu sediul în municipiul B., .. 4, județul B., în contradictoriu cu pârâții DGASPC B., cu sediul în municipiul B., .. 4, județul B., și C. Județean B., cu sediul în municipiul B., ., nr.1 – 3, județul B..
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din data de 01.04.2015.
Președinte, Grefier,
C. M. C. L.
Plecat în co semnează prim grefier
Cu opinie în același sens,
Asistenți judiciari
P. E., C. D.
Red. C.M./30.04.2015
Tehnored. C.L./
5 ex.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
