Acţiune în constatare. Sentința nr. 489/2015. Tribunalul BOTOŞANI

Sentința nr. 489/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 176/40/2015

Dosar nr._ acțiune în constatare

R O M Â NI A

TRIBUNALUL BOTOȘANI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 22 aprilie 2015

Instanța constituită din:

Președinte – N. T.

Asistenți judiciari - D. C.

Asistenți judiciari – E. P.

Grefier – C. B.

Sentința civilă nr.489

La ordine judecarea litigiului de muncă dintre reclamantul F. D., CNP_, domiciliat în loc. D., ., jud. B., și pârâta ., prin lichidator judiciar Societatea Românească MGA INSOLVENCY SPRL Suceava, loc. Suceava, . nr. 10 ., jud. Suceava.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul și martorii P. V. și B. V., lipsind reprezentantul pârâtei.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile și obiectul pricinii.

Instanța constată că este primul termen de judecată cu procedură completă .

În temeiul art. 131 NCPC, se verifică competența generală, teritorială și materială a instanței, și față de obiectul pricinii, instanța constată că este competentă în soluționarea acesteia, în conformitate cu disp. art.95 pct. 4 NCPC, art. 269 din Codul muncii și art. 208-209 din Legea 62/2011.

Reclamantul depune copiile carnetelor de muncă ale martorilor și sentințele judecătorești prin care le-a fost recunoscută grupa I de muncă.

După verificarea identității martorilor, pe rând, sub prestare de jurământ au fost audiați, susținerile acestora fiind consemnate în procese-verbale atașate la dosarul cauzei.

Instanța declară încheiată cercetarea procesului și deschide dezbaterile asupra fondului pricinii.

Reclamantul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Instanța închide dezbaterile asupra fondului și reține cauza spre soluționare.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra litigiului de muncă de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. - Secția I civilă sub nr._, reclamantul F. D. a chemat în judecată pe pârâta ., prin lichidator judiciar MGA INSOLVENCY SPRL Suceava, solicitând ca, în contradictoriu cu aceasta,să se constate încadrarea în grupa I de muncă în procent de 75% a activității desfășurate în calitate de lăcătuș mecanic în perioadele 02.11._82 și 08.03._98.

În fapt, reclamantul a arătat că în perioadele respective a fost angajat la . în calitate de lăcătuș mecanic și a lucrat în condiții de muncă deosebit de grele determinate de noxele existente, temperaturile foarte ridicate, de praful de fontă rezultat în urma prelucrării.

Cu toate acestea, pârâta nu i-a recunoscut încadrarea activității sale în grupa I, ci numai în grupa a II- a de muncă, deși alți colegi care au lucrat în același atelier și aceeași secție au beneficiat de o asemenea încadrare.

Reclamantul a susținut că activitatea pe care a desfășurat-o efectiv, este prevăzută în mod explicit la punctul 3 din Anexa I a Ordinului 50/1990 ca fiind încadrată în grupa I de muncă, iar în același sens au stabilit și instanțele judecătorești cu privire la cererea colegilor săi P. V. (lăcătuș mecanic) și B. V. (lăcătuș mecanic), cărora li s-au admis cererile de încadrare în grupa I de muncă prin sentințele civile nr.1099 din 7.10.2014 și nr.1629 din 20.09.2012 ale Tribunalului B..

În drept, reclamantul a invocat principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii prevăzut de art. 5 din Codul muncii, coroborat cu disp. art. 3 din Ordinul 50/1990 privind acordarea acelorași grupe de muncă pentru salariați care desfășoară activitatea în aceleași locuri cu cei a căror prestații se încadrează în grupele superioare, respectiv Directiva 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000.

În dovedire, reclamantul a depus înscrisuri și a solicitat audierea martorilor P. V. și B. V..

Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare.

Analizând actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:

Din carnetul de muncă al reclamantului F. D. rezultă că acesta a fost angajat la Întreprinderea de Sticlărie și Porțelan D., începând cu data de 02.11.1979 până la data de 17.11.1990, când a fost transferat în interes de serviciu la S.C. „S.”S. A. D. (unitatea schimbându-și denumirea), desfășurând activitate în calitate de lăcătuș mecanic în perioadele02.11._82 și 08.03._98.

Conform mențiunilor din carnetul de muncă – poziția nr. 17, rezultă că în această perioadă a lucrat în loc de muncă prevăzut de Ordinul 50/1990 anexa II, pct.5 în procent de 100% .

Instanța constată că temeiul juridic în baza căruia unitatea a încadrat activitatea reclamantului în grupa a II-a de muncă, îl constituie pct.5 din anexa 2 la Ordinul 50/1990, text de lege care se referă însă la ,, Fabricarea de produse și materiale refractare, amestecarea și umezirea materiilor prime…

Măcinarea, arderea și sortarea șamotei refractare.

Zidirea cu cărămidă refractară a cuptoarelor, utilajelor și podurilor de turnare, precum și a altor instalații industriale asemănătoare.

Confecționarea manuală a blocurilor și calelor refractare pentru cuptoarele de topit sticlă; confecționarea creuzetelor destinate metalurgiei zincului.’’

Reclamantul susține însă că încadrarea în grupa a II a de muncă ar fi eronată, întrucât în calitate de lăcătuș mecanic a lucrat în condiții de muncă deosebit de grele ca urmare a noxelor, temperaturilor ridicate, prafului de pulberi din fontă, provenite din șlefuire și polizare, în Atelierul mecanic în care și-a desfășurat activitate se lucra în special cu materiale de fontă sculele de lucru erau ascuțite cu pietre cuarțoase, pulberile emanate afectând întregul personal al atelierului și este îndreptățit la beneficiul grupei I de muncă așa cum de altfel acest beneficiu a fost recunoscut angajaților care desfășurau activități similare chiar de către angajator.

Din depozițiile martorilor B. V. și P. V., audiați în cauză, rezultă că aceștia au lucrat la . perioada 1976-1998, respectiv 1981- 1998, în calitate de lăcătuși mecanici, și au desfășurat aceleași activități ca și reclamantul, dar în schimburi și formații diferite.

Ambii martorii au depus la dosar copii ale carnetelor lor de muncă precum și copii ale sentințelor civile irevocabile nr.1629 din 20.09.2012 și nr.1099 din 7.10.2014 ale Tribunalului B., prin care s-a stabilit încadrarea în grupa I de muncă 75% pentru martori, reținându-se și că mențiuni privind încadrarea în grupa I de muncă au fost înscrise de angajator în carnetele de muncă ale salariaților P. G. și Z. M., ce au lucrat tot în calitate de lăcătuși mecanici .

Se observă astfel că angajatorul . a înserat în cuprinsul carnetele lor de muncă al acestora mențiuni referitoare la încadrarea activității lor în conformitate cu Ord.50/1990 art.3 Anexa I pct. 8 și 14 ,indicând procentul de 75%.

De menționat că pct. 14 se referă la „prelucrarea industrială a topiturii de sticlă la țeavă, prin suflare cu gura (operație executată complet nemecanizat și preluând priza din cuptorul de topire)”, și pct. 8 se referă la „fabricarea abrazivilor din cuarț (toate operațiile aferente procedurii de fabricație). Șlefuirea și polizarea cu abrazive naturale din cuarț”.

Iar potrivit pct.3 din Ordinul nr.50/1990 ,,Beneficiază de încadrarea în grupele I și II de munca, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.’’

Așadar, în privința salariaților P. G. și Z. M. ,care au lucrat în locuri de muncă asemănătoare cu cel în care și-a desfășurat activitatea reclamantul ,angajatorul le -a recunoscut în mod voluntar încadrarea activității în grupa I de muncă, fără a fi obligat în acest sens prin hotărâri judecătorești, iar pentru martorii B. V. și P. V., același drept a fost stabilit prin hotărârile judecătorești menționate.

Rezultă din declarațiile martorilor ( f.64 -65) și din motivarea hotărârilor atașate la dosar, că martorii au lucrat în același atelier mecanic cu reclamantul din prezenta cauză, atelier în care erau mai multe strunguri, freze, polizoare ,mașini de rectificat, mașini de ascuțit și prelucrare prin așchiere situate în aceeași incintă, fără compartimentare între ele, încât noxele și pulberile rezultate erau comune întregului atelier, practic toți salariații lucrând în aceleași condiții.

În concluzie, întrucât reclamantul a lucrat în același loc de muncă (atelier) ca și martorii, iar acestora li s-a recunoscut încadrarea muncii în grupa I de muncă în proporție de 75%, rezultă că au incidență în speță dispozițiile art.3 din Ordinul 50/1990, referitor la acordarea aceleiași grupe de muncă și pentru salariații care desfășoară activitatea în același loc cu cei a căror prestație se încadrează în grupele superioare conform anexelor la ordin.

Pentru aceste motive cât și în baza principiului nediscriminării astfel cum a fost reflectat în hotărârile pronunțate de CEDO în cauzele B. și D. împotriva României, instanța va admite acțiunea, constatând că reclamantul are dreptul la încadrarea în grupa I în proporție de 75%, pentru activitatea desfășurată ca lăcătuș mecanic în perioadele 02.11._82 și 08.03._98 la .>

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

H O T A R A Ș T E

Admite acțiunea formulată de reclamantul F. D. în contradictoriu cu pârâta S.C. „S.” S.A. D. - prin lichidator judiciar MGA INSOLVENCY SPRL Suceava.

Constată că activitatea reclamantului desfășurată în perioadele 02.11._82 și 08.03._98, în calitate de lăcătuș mecanic la S.C. „S.” S.A.D. ,constituie activitate în grupa I de muncă, în procent de 75%.

Executorie de drept.

Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare,cererea și motivele de apel urmând a fi depuse, sub sancțiunea nulității, la Tribunalul B..

Pronunțată în ședință publică din 22.04.2015.

Președinte, Asistenți Judiciari, Grefier,

N. T. D. C. E. P. C. B.

Cu opinie în același sens

Redt.TN 27.05.2015 v

Tehnored. BC

4 ex/28.05.2015

..05.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Sentința nr. 489/2015. Tribunalul BOTOŞANI