Obligaţie de a face. Sentința nr. 04/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 04/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 04-12-2015 în dosarul nr. 12686/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA a VIII a
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 04.12.2015
Tribunalul constituit din:
Președinte: D. D.
Asistent judiciar: J. V.
Asistent judiciar: T. A.
Grefier: S. V.
Pe rol judecarea cererii formulată de reclamantul S. ÎNVĂȚĂMÂNT SECTOR 5 în contradictoriu cu pârâtul C. NAȚIONAL „G. L.”, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că este primul termen de judecată, după care,
Tribunalul constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Tribunalul, procedând la verificarea competenței, constată că este învestit cu soluționarea unui litigiu în materia conflictelor de muncă, astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată, astfel că, potrivit dispozițiilor art. 131 alin. 1 coroborat cu art. 95 pct. 1 Cod de procedură civilă, apreciază că litigiul este de competența generală a instanțelor judecătorești, iar material și teritorial apreciază că soluționarea prezentei cauze este de competența Tribunalului București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
În temeiul dispozițiilor art. 237 pct. 4 din Codul de procedură civilă, instanța constată că obiectul acțiunii constă în obligarea pârâtului la acordarea drepturilor bănești cuvenite salariaților, iar în baza art. 238 Cod de procedură civilă, estimează că durata necesară pentru soluționarea prezentului litigiu este de 6 luni.
Tribunalul, deliberând, în temeiul dispozițiilor art.255 – art. 258 din Codul de procedură civilă, va încuviința părților proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, apreciind a fi pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Instanța constată probele administrate, cauza în stare de judecată și în temeiul dispozițiilor prevăzute de art. 394 Cod de procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul TRIBUNALULUI BUCUREȘTI SECȚIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE sub nr._ la data de 10.07.2015 reclamantul S. ÎNVĂȚĂMÂNT SECTOR 5 în numele și pentru membrii săi de sindicat G. S. și G. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C. NAȚIONAL „G. L.” ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea acesteia la:
1. calculul salariului de bază, potrivit încadrării, la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, începând cu 3 ani anterior introducerii cererii și până la zi;
2. calculul sporului de vechime în muncă ce se cuvine reclamanților, ca procent aplicat la salariul de bază calculat conform capătului de cerere nr.1, respectiv ca procent aplicat la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, începând cu 3 ani anterior introducerii cererii și până la zi;
3. calculul și plata drepturilor salariale neacordate, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite prin calculul salariului conform capetelor 1 și 2 de cerere pe ultimii trei anterior introducerii prezentei cereri și până la data plății efective, sume ce urmează a fi actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective;
4. plata dobânzii legale pentru diferențele salariale solicitate la capătul 3 de cerere, ce reprezintă prețul lipsei de folosința sumelor cuvenite, începând cu data depunerii cererii și până la plata sumei datorate.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că salarizarea membrilor de sindicat, personal nedidactic sau administrativ, despre care se face vorbire la art. 88 alin. (1) din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, trebuia făcută pornind de la salariul minim brut pe țară garantat în plată, la care trebuiau adăugate drepturile salariale suplimentare – în speță, sporul de vechime.
Art.1 din H.G.nr.1225/2011 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevede că:„începând cu 01.01.2012 salariului de bază minim brut garantat pe țară se stabilește la 700 lei, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2012,", iar art. 2 din aceeași hotărâre statuează:
„Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la art. 1".
Conform art.1 din H. G. nr.23/2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată: „(1) începând cu data de 1 februarie 2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 750 lei lunar, (...).
(2) începând cu data de 1 iulie 2013, salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată se stabilește 800 lei lunar, (,..)", iar potrivit art. 2 din aceeași hotărâre de guvern: „Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe tară garantat plată prevăzut la art. 1."
Hotărârea nr.871/2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevede următoarele:„Art. 1. - (1) începând cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată i stabilește la 850 lei lunar, (...).
(2) începând cu data de 1 iulie 2014, salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată se stabilește 900 lei lunar, (...).
Art.2. - Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate inferior nivelului salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată, prevăzut la art. 1".
Actele normative în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, prin care s-a stabilit nivelul planului de bază, au fost următoarele:
În anul 2010, salariile au fost stabilite conform Legii cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară personalului plătit din fonduri publice, care, la art. 30 alin. 5, prevedea că:
,,În anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectate măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;
b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.
Totodată, potrivit art.5 alin.1 din O.U.G. nr.1/2010: (1) începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își păstrează salariul, solda sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art.10 din Legea nr 329/2009, care se calculează după cum urmează:
a)la salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare corespunzătoare funcțiilor avute la data de 31 decembrie 2009 se adaugă cuantumul sporurilor și indemnizațiilor care se introduc în acesta/aceasta, prevăzute în notele la anexele la Legea-cadru nr.330/2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții;
b) Sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare se acordă în aceleași cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009".
Reclamantul a mai arătat că în anul 2011 salarizarea personalului plătit din fonduri publice, implicit a personalului nedidactic, s-a făcut prin raportare la salariul lunii octombrie 2010 conform Legii nr. 285/2010:
„Art.1. - (1) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
De asemenea, s-a mai susținut că în anul 2012 O.U.G. nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale prevede că:
Art.1 alin.(1) „Cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel:
a)cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012;
b)cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012."
În anul 2013 au fost aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal bugetare:
Art. 1. „În anul 2013 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 și art. 3-5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012.
Astfel că, reclamantul a mai invederat că în anul 2014 salariile personalului plătit din fonduri publice, conform dispozițiilor art. 1 alin. 1 și din O.U.G nr. 103/2013, prevede că:
Art. 1. - (1) În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcții de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzător claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.
(2) În anul 2014, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente al sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Se mai menționează că raportat la actele normative privind nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, nivelul salariului de bază potrivit încadrării al reclamanților (care se stabilește pe baza grilei de salarizare), nu trebuia să fie mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Referitor la sporul de vechime s-a mai arătat de către reclamant ca acesta a fost calculat, până la data de 01.01.2010, conform art. 7 alin.(1) din H.G. nr.281/1993, cu modificările și completările ulterioare:
„Art. 7. - (1) Persoanele salarizate potrivit prezentei hotărâri beneficiază, la funcția de bază, de un spor de vechime în muncă de până la 25%, calculat la salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru, astfel:
Tranșa de vechime în muncă C. la salariul de bază
între 3 și 5 ani 5%
de la 5 la 10 ani 10%,
de la 10 la 15 ani 15%,
de la 15 la 20 ani 20%
peste 20 ani 25%.
De asemenea, și art.22 din O.U. G. nr.10/2008 prevede că: „(1) Pentru acordarea sporului de vechime în muncă, angajatorul va lua în considerare integral și perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare”.
Acordarea sporului de vechime în muncă a fost consacrată și de prevederile Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de R. Învățământ, înregistrat la M.M.F.E.S. sub nr. 596/15/12.11.2007, care prevăd la art. 36 alin. (1) lit. a)- acordarea sporului de vechime după cum urmează:
•Tranșă de vechime 3-5 ani- spor de vechime la salariul de bază de 5%
•Tranșă de vechime 5-10 ani- spor de vechime la salariul de bază de 10%
•Tranșă de vechime 10-15 ani- spor de vechime la salariul de bază de 15%
•Tranșă de vechime 15-20 ani- spor de vechime la salariul de bază de 20%
•Tranșă de vechime peste 20 de ani - spor de vechime la salariul de bază de 25%.
Obligativitatea dispozițiilor contractelor colective de muncă este de netăgăduit, în conformitate cu prevederile art. 11 și art. 30 din Legea nr. 130/1996 (în vigoare la acel moment și art.41 alin.5 din Constituție.
Se mai menționează că așa cum reiese și din adeverințele eliberate de pârât, nici sporul de vechime nu a fost corect calculat întrucât acesta a fost raportat la o bază de calcul greșită, prin nerespectarea, de către angajator a unor reguli impuse de art. 2 din H.G. nr. 1225/2011, H.G. nr. 23/2013 și H.G. 871/2013.
Chiar dacă procentul din salariul de bază corespunzător sporului de vechime în muncă este cel prevăzut de lege, acest spor nu este corect calculat fiind aplicat la un salariul de bază calculat greșit, inferior valorii salariului minim brut pe țară garantat în plată, aș cum s-a demonstrat, mai sus.
Mai mult, așa cum rezultă din adeverințele emise de unitatea de învățământ, nu există nicio diferență între salariul de bază al personalului nedidactic care beneficiază de sporul de vechime în muncă și cel al personalului nedidactic care nu beneficiază de acest spor.
În ceea ce privește dobânda legală, reclamantul invocă prevederile art.278 alin. (1) din Codul Muncii, care prevede următoarele: „Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile".
În consecință, apreciază reclamantul că, și în privința daunelor interese datorate de pârât pentru neplata drepturilor salariale sunt aplicabile dispozițiile legislației civile, respectiv art.1530, art.1531, art.1535 ale Codului Civil.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 148 și următoarele, art. 194 din Noul Cod de Procedură Civilă, art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii, art. 28 și art. 208-211 din Legea dialogului social nr. 62/2011,republicată, cu modificările și completările ulterioare, art.1 și art.2 din H.G. nr. 1225/2011, H.G. nr. 23/2013, H.G. nr.871/2013, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de R. Învățământ înregistrat sub nr.596/12.11.2007, pe dispozițiile H.G. nr. 281/1993, ale Legii-cadru nr. 330/2009, ale O.U.G. nr. 1/2010, ale Legii-cadru nr. 284/2010, Legii nr. 285/2010, ale O.U.G. nr. 19/2012, ale O.U.G. nr. 84/2012 și cele ale O.U.G. nr. 103/2013, art. 1530, art.1531 și art.1535 NCC.
În susținerea acțiunii, reclamantul a înțeles să se folosească de proba cu acte și orice alte probe a căror necesitate va rezulta pe parcursul dezbaterilor.
Deși, legal citat pârâtul nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
În fapt, Tribunalul constată că reclamanții au fost încadrați la pârât, conform adeverințelor aflate la filele 18-19 din dosar și intră în categoria personalului nedidactic din unitățile de învățământ.
Începând cu 01.10.2008, salariile personalului nedidactic din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, au fost stabilite conform Anexei V/2b la Ordonanța Guvernului nr 10/2008.
Conform grilei din această anexă, pentru funcția de ingrijitor salariul de bază în luna aprilie este minim 610 și maxim 642, iar începând cu octombrie minim 641 maxim 675, iar pentru funcția de muncitor calificat salariul de bază în luna aprilie este minim 660 și maxim 851, iar începând cu octombrie minim 693 maxim 894.
La aceste salarii de încadrare se adăugau conform dispozițiilor OG 10/2008 sporurile cuvenite, respectiv: salariu de merit (15%), unde este cazul, spor de stabilitate (15%) ,spor de ecran (15%), la care se adaugă sporul de vechime aferent vechimii totale în muncă cu luarea în considerare integral și a perioadelor lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare, (art. 22 alin.(1) din OG 10/2008).
Potrivit dispozițiilor OUG 1/2009, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale au rămas în vigoare și la nivelul anului 2009.
În ceea ce privește valoarea salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, pentru perioada de referință din prezenta cauză, se impun a fi menționate dispozițiile HG nr. 1225/2011, HG nr. 23/2013, HG nr. 871/2013 și HG nr. 1091/2014.
Conform dispozițiilor art. 1 din HG nr. 1225/2011, „Art. 1. - Începând cu data de 1 ianuarie 2012 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2012, reprezentând 4,13 lei/oră.”
Conform dispozițiilor art. 2 din HG nr. 1225/2011, „Art. 2. - Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la art. 1.”
Potrivit dispozițiilor art. 1 din HG nr. 23/2013, „Art. 1. - (1) Începând cu data de 1 februarie 2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,44 lei/oră.
(2) Începând cu data de 1 iulie 2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră.”
Conform dispozițiilor art. 2 din HG nr.23/2013, „Art. 2. - Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la art. 1.”
Potrivit dispozițiilor art.1 din HG nr. 871/2013, „Art. 1. - (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 850 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,059 lei/oră.
(2) Începând cu data de 1 iulie 2014, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,357 lei/oră.”
Potrivit dispozițiilor art. 2 din HG nr.871/2013, „ Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art.1.”
Față de faptul că, în speță, s-a solicitat calcularea salariului de bază, potrivit încadrării, la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în speță, prezintă relevanță și HG nr. 1091/2014.
Conform art.1 alin.1 din HG nr.1091/2014, începând cu data de 1 ianuarie 2015, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 975 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 5,781 lei/oră.
Conform art.2 din HG nr.1091/2014, „Art. 2. - Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 1.”
Pe lângă actele normative anterior indicate, care reglementează valoarea salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru perioada de referință din prezenta cauză, în speță, trebuie menționat faptul că pentru soluționarea cauzei prezintă relevanță cadrul legal în materie de salarizare în sistemul public în perioada de referință din prezenta cauză.
Conform dispozițiilor art. 1 alin.1 din Legea nr. 330/2009, prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.
Potrivit dispozițiilor art.1 alin.2 din Legea nr.330/2009, începând cu data intrării în vigoare, în tot ori în parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.
Prin dispozițiile art. 30 alin.1 din Legea nr. 330/2009, s-a prevăzut că, începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere.
Conform dispozițiilor art.30 alin.5 din Legea nr. 330/2009, în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege; b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.
Conform dispozițiilor art. 5 alin.1 din OUG nr. 1/2010, începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își păstrează salariul, solda sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, care se calculează după cum urmează: a) la salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare corespunzătoare funcțiilor avute la data de 31 decembrie 2009 se adaugă cuantumul sporurilor și indemnizațiilor care se introduc în acesta/aceasta, prevăzute în notele la anexele la Legea-cadru nr. 330/2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții; b) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare se acordă în aceleași cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009.
Conform art.1 din Legea nr.118/2010, „Art.1 - (1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.
(2) În situația în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, suma care se acordă este de 600 lei.”
Conform art.1 din Legea nr.285/2010, „Art. 1. - (1) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin.(1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.
(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comandă/salariului de comandă, precum și cuantumul gradațiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(5) În salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.”
Prin urmare, ceea ce rezultă, din economia dispozițiilor legale anterior menționate, este faptul că, regula în materie de salarizare era aceea a introducerii sporurilor în salariul de bază, ceea ce înseamnă că atunci când se analizează dacă valoarea salariului de bază este în concordanță cu valoarea salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată menționat în HG-urile anterior indicate în prezentele considerente, se are în vedere salariul potrivit încadrării în care este inclus și sporul de vechime în muncă.
Conform dispozițiilor art. 1 alin.1 din OUG nr. 19/2012, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel: a) cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012; b) cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.
Conform dispozițiilor art. 1 din OUG nr. 84/2012, „Art. 1. - În anul 2013 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art.1 și art. 3-5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012.”
Conform art.1 alin.1 din OUG nr. 103/2013, în anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.
Conform art. 1 alin. 2 din OUG nr. 103/2013, în anul 2014, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Conform art. 1 alin.1 din OUG nr. 83/2014, în anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.
Conform art.1 alin.2 din OUG nr. 83/2014, în anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
În ceea ce privește susținerea reclamantului, din motivarea cererii de chemare în judecată, în sensul că personalul nedidactic este salarizat și în prezent în baza sistemului de salarizare consacrat în luna decembrie 2009, prin O.G. nr. 10/2008, respectiv în conformitate cu dispozițiile anexei nr. V/2b la O.G. nr. 10/2008 - Alte funcții comune din sectorul bugetar - Salarii de bază pentru personalul din activitatea de secretariat-administrativ, gospodărire, întreținere-reparații și de deservire - Funcții de execuție pe trepte profesionale, dispoziții care trebuiau corelate cu prevederile hotărârile de guvern care reglementau valoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată, Tribunalul reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 48 alin.1 pct. 12 din Legea nr. 330/2009, la data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: 12. Ordonanța Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 177/2008, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția art. 23, 25 și 302.
Aceasta însemnă, că după data abrogării OG nr.10/2008, în forma indicată de dispozițiile art.48 alin.1 pct. 12 din Legea nr.330/2009, în materie de salarizare sunt incidente actele normative speciale, la care s-a făcut referire în prezentele considerente.
Așadar, modul de calcul al salariului de bază, în sensul includerii sporului de vechime în acesta, nu poate fi ignorat atunci când se analizează dacă valoarea salariului de bază este corespunzătoare HG nr.1225/2011, HG nr. 23/2013, HG nr. 871/2013 și HG nr.1091/2014, anterior indicate în prezentele considerente, ce stabilesc valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru perioada de referință din prezenta cauză.
În adeverințele referitoare la membrii de sindicat în numele cărora s-a formulat acțiunea, depuse, în copie, la dosar, la care s-a făcut referire în prezentele considerente, sunt indicate valorile salariilor de bază, potrivit încadrării (fără spor de vechime), și separat sunt indicate sporurile de vechime în muncă, în procente.
Adeverințele emise de pârât, la care s-a făcut referire în prezentele considerente, depuse la dosar, fac referire la drepturile salariale avute, însă nu atestă drepturile salariale încasate.
Începând cu data de 01.01.2014, prin HG 871/15.11.2013 a fost reglementat salariul minim brut pe tara in suma de 850 lei, iar începând cu data de 01.07.2014 nivelul acestuia este de 900 lei.
Instanța reține că și la nivelul anului 2015, salarizarea personalului nedidactic din învățământul preuniversitar de stat se face folosindu-se ca punct de referință OG 10/2008, neexistând o grilă care să actualizeze salariile acestuia.
Nu se mai ține cont de sporul de vechime, ci indiferent dacă persoana este debutantă sau cu vechime maximă, salariile au fost egalizate, rezultând în acest caz o discriminare între salariații din aceeași categorie. Aceasta nu constituie însă o culpă a angajatorului, ci o problemă ce se impune a se rezolva la nivel legislativ prin actualizarea și publicarea unei grile de salarizare care sa cuprindă toate categoriile de personal din sistemul de învățământ preuniversitar de stat.
Pretențiile deduse judecății nu pot fi primite, întrucât prin Deciziile Curții Constituționale nr.818, 819 nr.820 și nr.821/3 iulie 208, care sunt generale și obligatorii conform art.31 din legea nr.47/1992, republicată s-a admis excepția de neconstituționalitate a art.1, art.2 a.3 și art.227 al.1 din OG nr.137/2000, statuându-se că sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să analizeze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Dispozițiile acestor decizii ale Curții Constituționale sunt aplicabile și în speța de față, întrucât reclamanții afirmă că situația discriminatorie în care se află, a fost creată prin acte normative cu putere de lege.
Ori, date fiind considerentele și dispozitivul deciziilor respective, nici o instanță de judecată nu este îndreptățită să considere discriminatorii acte normative cu putere de lege și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. Aceasta înseamnă că în situații precum și cea din prezenta cauză, instanța nu mai poate constata discriminarea. Neexistând discriminare, nu pot fi luate nici un fel de măsuri dintre cele prevăzute de art.27 al.1 din OG nr.137/2000 republicată, respectiv anularea situației create prin discriminare.
Întrucât constată că pârâtul, deși avea de aplicat personalului nedidactic din învățământ o legislație specială, care păstra și la nivelul anilor 2012, 2013, 2014 și 2015 valoarea salariilor din luna ianuarie a anului 2010, fără să țină cont de rata inflației, nu a făcut abstracție de prevederile generale ale Hotărârilor de Guvern ce stabileau salariului minim brut pe țară garantat în plată, și a efectuat plata salariilor în conformitate cu prevederile legale încadrând și plătind salariații aflați în această situație, cu salariul minim brut prevăzut, instanța apreciază că cererea reclamanților este neîntemeiată.
În consecință, se va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul S. ÎNVĂȚĂMÂNT SECTOR 5 având cod fiscal_ și cu sediul în București, .. 6, sector 5, în numele și pentru membrii săi G. S. și G. M., în contradictoriu cu pârâtul C. NAȚIONAL „G. L. cu sediul în București, .. 48, sector 5, ca neîntemeiată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul București, Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.12.2015.
Președinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier,
D. D. J. V. T. A. S. V.
| ← Anulare act. Încheierea nr. 10/2015. Tribunalul BUCUREŞTI | Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 04/2015.... → |
|---|
