Obligaţie de a face. Sentința nr. 24/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 24/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 12091/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A VIII A
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 24.11.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: C. A.
ASISTENT JUDICIAR: J. V.
ASISTENT JUDICIAR: T. A.
GREFIER: N. A. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta N. CRENGUȚA în contradictoriu cu pârâtul I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având ca obiect drepturi bănești, despăgubire, pretenții, obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâtul, prin consilier juridic P. L., care depune delegație la dosar și se legitimează, lipsă fiind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, părțile, legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum și următoarele: - la data de 16.11.2015, pârâtul a depus la dosar înscrisuri, în 2 exemplare, în dovedirea sumelor plătite; - la data de 18.11.2015, prin Serviciul Registratură, reclamanta a depus la dosar înscrisuri, în dovedirea sumelor încasate, într-un exemplar. A fost depus referatul întocmit de grefierul de ședință conform prevederilor art. 103 alin.11 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești precum și Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 829/2011 pentru completarea Regulamentului de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, din care rezultă că, în urma verificărilor efectuate în sistemul Ecris, s-a constatat că pe rolul Tribunalului București, Secția a VIII-a nu mai există înregistrate alte dosare având aceleași părți și același obiect cu dosarul nr._ .
Tribunalul comunică pârâtului, prin consilier juridic, un exemplar al răspunsului la întâmpinare și al înscrisurile atașate.
Tribunalul pune în discuție verificarea și stabilirea competenței Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, față de dispozițiile art. 131 alin.1 Cod de procedură civilă.
Pârâtul, prin consilier juridic, apreciază că Tribunalul București Secția a VIII a este competent să soluționeze prezenta cauză.
Tribunalul, văzând dispozițiile art. 131 alin. 1 coroborat cu art. 95 pct. 1 Cod de procedură civilă, având în vedere că este investit cu soluționarea unui litigiu căruia i se aplică jurisdicția muncii și față de faptul că domiciliul reclamantei este în București, astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată, în temeiul dispozițiile art. 269 Codul muncii, consideră litigiul de competența generală a instanțelor judecătorești, iar material și teritorial consideră litigiul de competența Tribunalului București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Tribunalul, potrivit prevederilor art.21 Cod de procedură civilă, pune în vedere că părțile au posibilitatea soluționării amiabile a litigiului.
Tribunalul, în baza art. 238 Cod de procedură civilă, acordă cuvântul asupra estimării duratei necesare pentru cercetarea procesului.
Pârâtul, prin consilier juridic, apreciază că prezenta cauză ar trebui să se judece în 6 luni.
Tribunalul, în baza art. 238 Cod de procedură civilă, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 6 luni.
Tribunalul acordă cuvântul pe probe.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv înscrisurile aflate la dosar.
Tribunalul, deliberând, în raport de dispozițiile art. 255 și art. 258 Cod de procedură civilă, încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri, apreciindu-o pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Pârâtul, prin consilier juridic, arată că față de faptul că a achitat debitul, așa cum recunoaște și reclamanta, prin răspunsul la întâmpinare, invocă excepția rămânerii fără obiect.
Tribunalul, în baza art. 248 Cod de procedură civilă, dispune unirea excepției rămânerii fără obiect cu fondul cauzei.
În raport de dispozițiile art. 392 Cod de procedură civilă, Tribunalul deschide dezbaterile în fond și acordă cuvântul pe excepția unită cu fondul cauzei și pe fondul cauzei.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției așa cum a fost formulat. Solicită instanței să observe că s-a achitat debitul între timp. Totodată, solicită instanței să respingă capătul 2 al cererii de chemare în judecată ca neîntemeiat și nedovedit. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, apreciază că sunt aplicabile prevederile art. 454 Cod de procedură civilă privind exonerarea la plată, iar în măsura în care instanța va aprecia că nu sunt aplicabile aceste prevederi, solicită să se se facă aplicabilitatea art. 451 alin. 2 Cod de procedură civilă, respectiv de a reduce onorariul avocatului raportat la complexitatea cauzei și la munca depusă de avocat.
În raport de art. 394 Cod de procedură civilă, Tribunalul închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sub nr._, reclamanta N. CRENGUȚA a chemat în judecată pe pârâtul I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, solicitând să se dispună: obligarea pârâtului la calculul și plata actualizată la data plății a sumei reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, aferent anilor 2013 și 2014; obligarea pârâtului la plata de despăgubiri compensatorii cuvenite pentru plata cu întârziere a drepturilor bănești datorate, reprezentând compensarea în bani a concediilor de odihnă neefectuate aferente anilor 2013 și 2014, constând în dobânda legală, începând de la data înaintării prezentei acțiuni și până la data plății; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că a fost angajata Inspectoratului Școlar al Municipiului București ( ISMB ) din anul 2001 până la data de 27.10.2014 când relațiile de muncă au încetat prin acordul părților, ca urmare a câștigării unui concurs pentru ocuparea unui post în cadrul Direcției Informatizare și Dezvoltarea Infrastructurii Școlare și Universitare din Ministerul Educației Naționale.
Arată că prin decizia nr.4410 din data de 27.10.2014 s-a luat act de încetarea raporturilor de muncă.
Arată că având în vedere că pe perioada anilor 2013 și 2014 nu a efectuat integral concediul anual de odihnă de câte 25 de zile așa cum era prevăzut în art.10 din contractul individual de muncă, a formulat două cereri pentru compensarea în bani a zilelor de concediu de odihnă neefectuate, corespunzătoare celor doi ani. Arată că odată cu vechimea în instituția menționată, la nivelul anilor 2013 și 2014 beneficia de un concediu de odihnă de 25 de zile lucrătoare.
Arată că pârâtul ISMB nu a dat curs solicitărilor sale.
Consideră că, obligația Inspectoratului Școlar al Municipiului București în calitate de fost angajator, de compensare în bani a concediului de odihnă pentru cei doi ani trebuia îndeplinită.
Precizează faptul că nu a putut efectua concediul anual de odihnă pe perioada celor doi ani deoarece pârâtul nu a fost de acord și nu i-a aprobat cererile de concediu.
Solicită să se admită acțiunea, să fie obligat pârâtul ISMB la calculul și plata compensării în bani a zilelor de concediul de odihnă neefectuate corespunzătoare anilor 2013 și 2014 cu actualizarea sumei la data plății, potrivit Codului muncii și cu dobânda legală, potrivit O.G. 13/2011, începând cu data introducerii acțiunii și până la data plății integrale.
În drept, își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art.146 al.3 din Codul muncii, Directiva 2003/88/CE, art.10 din contractul individual de muncă înregistrat sub nr.88 din data de 09.08.2001 pe care l-a avut încheiat cu pârâtul ISMB.
Solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, în temeiul art. 205-208 Cod procedură civilă, a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată.
Prin întâmpinare, pârâtul arată că reclamanta a fost angajata unității cu contract de muncă pe durată nedeterminată, pe funcția de consilier în cadrul Serviciului financiar, contabil, tehnic-administrativ, secretariat arhiva până în data de 27.10.2014 când, prin decizia 4410/27.10.2014 i-a încetat contractul individual de muncă cu acordul părților, conform art. 55 lit. b din Legea 53/2003(Codul muncii).
Prin întâmpinare, pârâtul menționează că recunoaște debitul pe care îl are față de doamna N. Crenguța și până la primul termen de judecată va face dovada achitării acestuia.
Solicită aplicarea în cauză a art. 454 Cod procedură civilă privind exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, se invocă art. 205-208 și art.454 Cod de procedură civilă.
Reclamanta N. CRENGUȚA, potrivit art. 201 alin. 2 C.pr.civ., a formulat răspuns la întâmpinare, prin care învederează că deși pârâtul a recunoscut prin întâmpinare debitul pe care îl are, până în prezent nu a contactat-o, termenul rezonabil pentru achitarea acestuia fiind demult depășit.
Arată că, în ceea ce privește exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată, solicită să se respingă solicitarea pârâtului deoarece a fost notificat, a fost pus în întârziere (art. 454 C.pr.civ.) să-și achite obligațiile pe care le are. Arată că acesta a refuzat constant să răspundă notificărilor sale, motiv pentru care a promovat prezenta acțiune, care a necesitat efectuarea de cheltuieli cu redactarea cererii și a notificării.
Au fost depuse la dosar, în copie, înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului Tribunalul reține următoarele:
Între reclamantă, în calitate de salariat, și pârât, în calitate de angajator, au existat raporturi de muncă, după cum rezultă din cererea de chemare în judecată, din întâmpinare, precum și din înscrisurile depuse, în copie, la dosar.
Prin cererea înregistrată la pârât, sub nr._/23.10.2014, depusă, în copie, la fila nr. 10 din dosar, reclamanta a solicitat să i se aprobe încetarea contractului individual de muncă cu acordul părților la data de 27.10.2014, urmare a ocupării unui post scos la concurs în cadrul Direcției Informatizare și Dezvoltarea Infrastructurii Școlare și Universitare din Ministerul Educației Naționale.
Prin decizia nr. 4410/27.10.2014 emisă de pârât, depusă, în copie, la fila nr. 46 din dosar, s-a decis că începând cu data de 27.10.2014, doamnei N. Crenguța angajată la I. Școlar al Municipiului București, pe funcția de consilier, îi încetează contractul individual de muncă nr. 88/01.08.2001, cu acordul părților, în conformitate cu art. 55 litera b din Legea nr. 53/2003 –Codul muncii.
Prin cererea înregistrată la pârât, sub nr._/24.10.2014, depusă, în copie, la fila nr. 11 din dosar, reclamanta, în temeiul art. 146 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 –Codul muncii, a solicitat să i se aprobe compensarea în bani a concediilor de odihnă neefectuate în anul 2013 și în anul 2014, ca urmare a încetării contratului individual de muncă la data de 27.10.2014.
Prin întâmpinare depusă la dosar, pârâtul I. Școlar al Municipiului București a menționat că recunoaște debitul pe care îl are față de doamna N. Crenguța și până la primul termen de judecată va face dovada achitării acestuia.
Din ordinul de plată nr. 393/06.10.2015, depus, în copie, la fila nr. 61 din dosar, coroborată cu mențiunile înscrisul reprezentând detalii plată, depus, în copie, la fila nr. 62 din dosar, rezultă că la data de 07.10.2015, reclamantei i s-a plătit suma de 4.127,00 RON reprezentând plata lichidare CO.
În consecință, în ceea ce privește cererea referitoare la calculul și plata sumei reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuate aferent anilor 2013 și 2014, în speță, nu mai subzistă unul dintre elementele acțiunii civile, respectiv obiectul, constând în pretenția concretă dedusă judecății, în condițiile în care pârâtul a plătit reclamantei suma de 4.127,00 RON reprezentând plata lichidare CO, motiv pentru care sub aceste aspecte se va respinge acțiunea ca rămasă fără obiect.
În raport de dispozițiile art. 1531 alin. 1, alin. 2 teza I și art. 1535 alin. 1 din Codul civil în vigoare, ținând cont de limitele investirii instanței prin cererea de chemare în judecată conform dispozițiilor art.22 alin.6 Cod de procedură civilă, se va dispune obligarea pârâtului la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumelor acordate pentru compensarea în bani a concediilor de odihnă aferente anilor 2013 și 2014, începând cu data introducerii acțiunii și până la data efectuării plății.
Se va respinge cererea privind actualizarea sumei la data plății ca neîntemeiată, în condițiile în care reclamanta nu a indicat care ar fi criteriile în raport de care ar trebui să opereze actualizarea sumei respective.
În baza dispozițiilor art. 453 Cod de procedură civilă, se va dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 300 lei către reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, având în vedere faptul că pârâtul a căzut parțial în pretențiile reclamantului, astfel cum s-a menționat în prezentele considerente.
Împrejurarea că pârâtul a recunoscut, prin întâmpinare, existența debitului, nu îl exonerează pe pârât de plata cheltuielilor de judecată, în condițiile în care este incidentă excepția prevăzută de dispozițiile art. 454 Cod de procedură civilă, în sensul că, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, pârâtul a fost pus în întârziere prin notificarea înregistrată sub nr. 286/12.03.2015 la Biroul Executorilor Judecătorești Asociați „D. și D.”.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 454 Cod de procedură civilă, pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispozițiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil rămân aplicabile.
Se va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată sub celelalte aspecte ca neîntemeiată, având în vedere că, în ceea ce privește cererea referitoare la onorariul achitat executorului judecătoresc, pârâtul nu poate fi obligat la plata acestuia pe calea prezentei acțiuni în justiție, deoarece nu reprezintă cheltuieli de judecată în sensul dispozițiilor art. 451 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta N. CRENGUȚA domiciliată în București, ., sector 6, CNP_, în contradictoriu cu pârâtul I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI cu sediul în București, ., sector 2.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumelor acordate pentru compensarea în bani a concediilor de odihnă aferente anilor 2013 și 2014, începând cu data introducerii acțiunii și până la data efectuării plății.
Respinge cererea privind actualizarea sumei la data plății ca neîntemeiată.
Respinge cererea sub celelalte aspecte ca rămasă fără obiect.
Obligă pârâtul la plata sumei de 300 lei către reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată sub celelalte aspecte ca neîntemeiată.
Cu apel în 10 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.11.2015.
Președinte Asistent judiciar Asistent judiciar
C. A. J. V. T. A.
Grefier
N. A. M.
Red. jud. C.A./tehnored. C.A./4ex.
.>
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Pretentii. Sentința nr. 10/2015. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
