Recalculare pensie. Sentința nr. 685/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 685/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 03-04-2015 în dosarul nr. 8323/118/2014
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 685
Ședința publică din 3 aprilie 2015
PREȘEDINTE: R. I. S.
ASISTENȚI JUDICIARI:
A. B.
R. G.
GREFIER: I. C.
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei civile formulată de reclamantul P. V.- cu domiciliul în C., . nr. 4, județul C., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C.- cu sediul în C., ., având ca obiect recalculare pensie.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 6 martie 2015, acestea fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20 martie 2015 și 3 aprilie 2015, când s-a hotărât:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra prezentei acțiuni civile, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului C. și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, astfel cum a fost completată, reclamantul P. V. în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii C., a contestat decizia nr._/22.11.2014 privind recalcularea pensiei conform legii nr.263/2010, a solicitat obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii privind recalcularea pensiei pentru limita de vârsta, cu valorificarea tuturor drepturilor salariale atestate prin adeverința nr.2176/05.12.2013 emisă de . și obligarea pârâtei la plata diferențelor de drepturi neachitate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul învederează instanței că a depus o cerere de recalculare a deciziei privind pensia pentru limită de vârstă, întrucât nu au fost valorificate drepturile salariale atestate prin adeverința menționată în acțiune. Se învederează că pârâta a emis decizia nr._/22.11.2014 prin care se respinge cererea de recalculare cu motivarea că datele din adeverința menționată nu au fost fructificate întrucât nu fac parte din sporurile prevăzute în anexa 15 – HG nr.257/2011. Se mai arată că reclamantul a formulat contestație împotriva deciziei emise de către pârâtă.
În drept au fost invocate dispozițiile din legea nr.263/2010.
Pârâta nu a formulat întâmpinare, dar a solicitat respingerea acțiunii, motivând că datele din adeverința menționată nu au fost fructificate întrucât nu fac parte din sporurile prevăzute în anexa 15 – HG nr.257/2011.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Considerentele tribunalului
Reclamantul este beneficiar al unei pensii pentru limită de vârstă în baza legii nr.19/2000. La data de 13.10.2014 acesta a solicitat instituției pârâte recalcularea pensiei prin luarea în calcul a drepturilor salariale atestate prin adeverința nr.2176/05.12.2013 emisă de ..
Prin decizia nr._/22.11.2014, C. Județeană de Pensii C. a respins cererea de recalculare a reclamantului, întrucât salariile brute nu sunt sporuri cu caracter permanent și nu fac parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Din analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei se constată că prin adeverința nr.2176/05.12.2013 emisă de . (fila 10 ) se atestă că reclamantul a fost salariatul societății în perioada anilor 1978 – 2010. Angajatorul a făcut mențiuni referitoare la salariul brut realizat și a consemnat că a reținut și virat contribuția pensia suplimentară și CAS, pentru drepturile salariale de care a beneficiat reclamantul.
Potrivit principiului contributivității reglementat de art.2 lit.c) din Legea nr.263/2010 fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
În aplicarea acestui principiu, la stabilirea drepturilor de pensie trebuie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția asigurărilor sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele eliberate de unitățile la care asiguratul și-a desfășurat activitatea.
Din prevederile art. 76 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin HG nr.257/2011 rezultă că veniturile avute în vedere pentru determinarea punctajului mediu anual pot rezulta fie din carnetul de muncă, fie din adeverințele eliberate angajator.
Prin Decizia în interesul Legii nr. 9/2012 s-a stabilit în interpretarea și aplicarea prevederilor art.2 lit. c) și art. 164 alin.(2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct.V din Anexa la O.U.G. nr.4/2005, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unității, conform legislației în vigoare și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Aceste aspecte de principiu sunt aplicabile și interpretării prevederilor Legii nr. 63/2010.
Neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor. În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudența sa că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuțiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
În conformitate cu prevederile art. 96 alin.2 din Legea nr. 263/2010, regula este că punctajul lunar se calculează prin împărțirea salariului brut care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale la valoarea câștigului salarial mediu brut din luna respectivă.
Prevederile art.165, ca norme tranzitorii, urmăresc facilitatea colectării datelor, pornind de la realitatea că în carnetul de muncă se atestă venitul net, pentru a evita realizarea de către casele de pensii a unui calcul invers în scopul determinării venitului brut astfel încât să se respecte formula de calcul prevăzută de art. 96 al.2 din Legea nr. 263/2010, punctajul calculându-se direct raportat la venitul net.
Aceasta nu exclude, însă, posibilitatea ca, în situația în care există date suficiente, punctajul să se calculeze potrivit regulii instituite de art. 96 al.2 din Legea nr. 263/2010, prin folosirea venitului brut realizat raportat la salariul brut din acea perioadă, acest mod de calcul nefiind de natură a denatura rezultatul calculului.
Nu se poate reține că prin folosirea venitului brut în formula de calcul a punctajului lunar prevăzut de art. 96 alin.2 din Legea nr. 263/2010 s-ar dubla anumite venituri întrucât în acest caz doar venitul brut (total) se raportează la salariul mediu brut lunar fără a mai fi adăugate sporurile care se evidențiau distinct și se adăugau la salariul de încadrare pentru a obține venitul brut ca bază de calcul pentru punctajul lunar, în prima modalitate de calcul fiind preluate veniturile brute direct din cuprinsul adeverinței, în timp ce în cazul celei de-a doua modalități venitul brut se obținea din adiționarea salariului de încadrare și a sporurilor obținute.
Din interpretarea textelor legale invocate, rezultă că perioadele lucrate de reclamant au fost dovedite cu adeverințe și trebuie sa fie cuprinse în baza de calcul a pensiei.
Având în vedere că adeverințele reprezintă acte oficiale ce emana de la unitatea angajatoare, pârâta nu are competenta de a cenzura acordarea drepturilor salariale realizate de către reclamant, unitatea angajatoare răspunzând pentru realitatea datelor înscrise în actele pe care le emite.
Raportat la considerentele expuse, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului și sa emită o nouă decizie privind recalcularea pensiei conform legii nr.263/2010, avându-se în vedere drepturile salariale realizate de reclamant și atestate prin adeverința nr.2176/05.12.2013 emisă de ., începând cu data de 01.11.2014, conform art.107 alin 5 din legea nr.263/2010.
Întrucât prin nevalorificarea adeverinței menționate, parata a calculat si plătit reclamantului drepturi de pensie mai mici decât cele care i s-ar fi cuvenit, producând în patrimoniul acestuia un prejudiciu care se impune a fi reparat, instanța apreciază întemeiat si capătul de cerere referitor la plata diferențelor dintre pensia cuvenita si cea efectiv achitată, aferente perioadei cuprinsa între 01.11.2014 si data emiterii deciziei de recalculare.
Potrivit art.453 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Constatând că pârâta este cea care a căzut în pretenții și existând și o cerere în acest sens, instanța o va obliga la plata sumei de 300 lei, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite acțiunea completată și formulată de reclamantul P. V.- cu domiciliul în C., . nr. 4, județul C., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C.- cu sediul în C., ..
Dispune anularea Deciziei nr._/22.11.2014 privind recalcularea pensiei.
Obligă pârâta sa emită o nouă decizie privind recalcularea pensiei conform legii nr.263/2010, avându-se în vedere drepturile salariale realizate de reclamant și atestate prin adeverința nr.2176/05.12.2013 emisă de ., începând cu data de 01.11.2014.
Obliga pe pârâtă sa plătească reclamantei diferența de drepturi de pensie cuvenite pentru perioada cuprinsa între 01.11.2014 si data emiterii deciziei de recalculare, actualizate cu indicele de inflație.
Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 300 lei.
Executorie.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul C..
Pronunțata in ședința publica azi, 03.04.2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI,
R. I. S. A. B.
R. G.
GREFIER,
I. C.
tehnored.jud.R.I.S./12.05.2015/4 ex.
emis 2 .
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1250/2015.... | Recalculare pensie. Sentința nr. 1149/2015. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
