Acţiune în constatare. Sentința nr. 3130/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3130/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-05-2014 în dosarul nr. 3401/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 3130/2014
Ședința publică de la 14 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Asistent judiciar M. D.
Asistent judiciar C. E. I.
Grefier C. O.
Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamanta L. M. în contradictoriu cu pârâta . ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul personal și asistat de avocat C. M., lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, din oficiu, verificând competența de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. 284 Codul muncii raportat la dispozițiile art. 131 alin. 1 NCPC, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză și aduce la cunoștința părților faptul că pot soluționa litigiul pe cale amiabilă, sau faptul că pot apela la procedura de mediere.
Se face estimarea duratei procesului, cu consultul părților. În acest sens, instanța acordă cuvântul pe probe.
Reclamanta, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și probei testimoniale cu martorul C. C., nominalizat în cererea de chemare în judecată, arătând că acesta este prezent în sala de ședință.
Instanța încuviințează cererea de probatorii, solicitată de reclamant prin apărător și de pârâtă în întâmpinare, după care procedează la administrarea probei testimoniale, depoziția martorului fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
În raport de probele propuse, reclamantul, prin avocat, apreciază că dosarul poate fi soluționat în termen de 3 luni.
Instanța estimează durata aproximativă a procesului la 6 luni.
Reclamanta, prin avocat, învederează faptul că nu mai are alte cereri de formulat.
În raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța declară încheiată cercetarea procesului și constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, să se constate că activitatea desfășurată în funcția de electrician în perioadele 11.10._93, 01.03._96 și 01.03._01 în cadrul societății pârâte, se încadrează în grupa a II-a de muncă conf. Ordinului nr.50/1990, pct.69, 79 și 160 în procent de 100% și obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe în acest sens, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 05.03.2014, reclamanta L. M. a chemat in judecata pe parata ., solicitand sa se constate ce activitatea desfasurata in perioadele 11.10._93, 01.03._96 și 01.03._01 se incadreaza in grupa a II de muncă, in procent de 100 % și sa fie obligata parata să-i elibereze o adeverintă in acest sens.
In motivare a aratat ca a fost angajata societatii parâte, relatiile de munca desfasurandu-se in baza unui contract individual de munca, scriptic avand functia de electrician, asa cum rezulta din mentiunile carnetului de munca, in fapt, insa, executand operatii specifice meseriei de bobinator. De altfel, apreciaza ca in mod eronat parata a mentionat ca a desfasurat activitate de electrician, chiar daca, codul mentionat (05.04.02) este cel care corespunde meseriei de bobinator.
Invedereaza ca in toata aceasta perioada conditiile de munca in care reclamanta a desfasurat activitate au fost vitrege, datorita executarii operatiunilor de degresare chimica cu solventi organici si solutii alcaline, utilizand materiale de risc ridicat pe baza de mica, banda de sticla impregnata cu rasina, snur poliesteric, aliaje de lipit ce degaja fum toxic, a operatiunilor de șlefuire a Cu, folosit la bobinare.
Relateaza ca se lucra ., de aproximativ 250-300 m.p., fără sistem de ventilatie, in conditii de frig iarna și căldură excesivă vara, de zgomot puternic, fum, căci in aceeași locatie se efectuau și operatiunile de sudură a Cu, folosind azbest pentru protectia izolatiei bobinelor, in vapori de email, manipulandu-se produse toxice caustice care afectau caile respiratorii, cu materiale precum: folie de mica din clasa de izolatie F, banda de izolare tip T. din sticla, in care se invelea coroana bobinelor, cu rasina, care emana un miros puternic etc. toate fiind materiale cu risc ridicat, chiar cancerigen, care au afectat grav sanatatea tuturor celor care au lucrat in mediul respectiv, manipuland conductorii asezati pe tambur, care impreuna cantareau zeci si chiar sute de kg.
Isi intemeiaza cererea pe dispozitiile Ordinului nr. 50/1990, pct. 3 și anexa nr. 2, pct. 69, pct. 79 și pct. 160 al aceluiasi act normativ.
Intelege sa se foloseasca de proba cu acte și proba testimoniala, numind ca martor pe C. C..
In scop probator depune, in copie, carte de identitate, carnet de muncă.
Parata, prin întâmpinarea depusa la dosar, solicita respingerea actiunii ca neintemeiata. Arata ca reclamanta si-a desfasurat activitatea in perioadele deduse judecatii, in cadrul Diviziei de Trasnformatoare, Sectia Pregatiri, Atelierul Izolat Conductori, in meseria de electrician atelier izolat conductori trafo, insa aceasta meserie nu este incadrata in nicio grupa, asa cum rezulta din anexa nr. 7 la CCM Transformatoare, precum si din Anexa nr. 2 a Ordinului nr. 50/1990.
Precizeaza ca in Fabrica de Transformatoare, in anul 1990 existau 3 sectii: Sectia Constructii Metalice (S.A.S.), Sectia Pregatiri și Sectia Montaj General.
Din Sectia Pregatiri, unde se gaseste si atelierul in care isi desfasoara activitatea si reclamanta, au fost incadrati in grupa de munca numai salariatii (muncitori, maistri) care au lucrat efectiv la rpegatiri izolatii sticla in cadrul Atelierului pregatiri trafo uscate, cofnorm pozitiei nr. 68/79 din Anexa 2 a Ordinului nr. 50/1990.
Din cadrul acelei sectii, celelalte ateliere nu au indeplinit conditiile de grupe de munca si nu s-au acordat grupe, printre aceste ateliere fiind si bobinatori trafo mari si mici.
Potrivit pct. 4 al ordinului nr. 50/1990, încadrarea in grupe de munca se putea face numai daca nivelul noxelor existente la locurile de munca sau activitatile din anexe depasea nivelul maxim admis prevazut in Normele republicane. Prin urmare, trebuia indeplinite 2 conditii, si anume, noxe peste nivelul maxim cumulate cu pozitia din anexa 1 sau 2.
Motivele pentru care conducerea, impreuna cu sindicatul nu a acordat grupa de munca pentru acest loc de munca, bobinaj trafo mari, sau pentru activitatea de bobinator in cadrul atelierului respectiv, au fost acelea ca nu erau indeplinite conditiile impuse de art. 4 al Ordinului ne. 50/1990.
Mai arata ca, neaplicandu-se incadrarea in grupa de munca a acestui loc de munca si pentru aceste activitati, parata nu a virat catre Casa de Pensii contributia majorata, asa cum dispune legislatia incepand cu anul 1992, pentru a putea beneficia de grupa respectiva. De aceea, avand in vedere faptul ca au trecut peste 12 ani de la abrogarea Ordinului nr. 50/1990, parata nu mai poate fin obligata la plata acestor diferente de contributii, deoarece dreptul material la actiune s-a stins prin prescriptie.
Isi intemeiaza intampinarea pe dispozitiile art. 205-208 NCPCiv..
In dovedire a anexat, in copie, Anexa nr. 7 la ccm Trafo E. privind conditiile de munca, Tabel nominal cu grupa a II-a de munca atelier pregatiri trafo uscate.
La sedinta din data de 14.05.2014 a fost audiata martora C. C., a carfei declaratie a fost consemnata si atasata la dosarul cauzei.
Analizand actele și lucrarile dosarului, instanta constata si retine urmatoarele:
Reclamanta a fost angajata societatii parate . in meseria de electrician, pe toata perioada dedusa judecatii,, asa cum rezulta din mentiunile carnetului de munca.
Activitatea reclamantei s-a desfasurat in cadrul Diviziei de Transformatoare, Sectia Pregatiri, Atelierul Izolat Conductori pe toata durata raportului de munca asa cum arata si parata in intampinare.
Din declaratia martorei C. Cosntantina rezulta ca reclamanta a lucrat în fapt ca bobinator din anul 1977 și pana in anul 2003, in Atelierul pregatiri conductori pentru bobinaj.
In desfasurarea activitatii sale, reclamanta prindea conductorii de cupru si pe cei de aluminiu in masina, îi stergea cu triclor si white spirt, facea suduri la aluminiu cu borax și pasta de lipit, iar pe cei cu plumb cu flacara oxiacetilinica.
Sudura o facea sudorul in prezenta reclamantei (aceasta, impreuna cu ceilalti colegi tinand de bara), inhalnd fumul rezultat. Dupa aceea batea sudura pana o aducea la dimensiunile conductorului, o pilea, o șmirgheluia, rezultand praf.
Conductorul brut il freca cu șmirghelul rezultand oxid de cupru pe care il inhalau.
Izola conductorul cu hartie pe masini de izolat care faceau mult zgomot, trata rolele de hartie cu apa distilata pe care o intindea cu mana pe hartie, prindea capetele de hartie cu dixtrina- un lipici special, ce emana mirosuri specifice . Conductorul izolat trecea printr-un dispozitiv pe care-l rula pe tambur. Tamburii erau din fier sau lemn și trebuia sa-i țină in brațe până îi prindeau în dispozitiv pentru rulare.
Mai arata martora ca reclamanta se ocupa si de repararea bobinelor cu sticlă, ulei și lac de impregnare. Pe cele de sticla le facea colac, le incalzea la forjă pentru a se desprinde praful de mică, freca conductorul cu peria de sârmă. Proceda apoi la reizolarea lor, bobinele impregnate cu lac le rula pe alee, le trecea printr-un bazin in care era apă cu sodă, care emanau vapori specifici pentur a inmuia lacul, pe care apoi îl razuia cu cutitul. Freca conductorul cu șmirghelul și apoi cu otet si proceda la izolare.
Cele izolate cu ulei le dezizola cu cutitul, le șmirgheluia, le freca și apoi le izola. Uleiul urat mirositor se impregna in haine si piele .
Tot din declarația martorei, care a fost colegă de muncă al reclamanta, având aceeași meserie și lucrând în cadrul aceluiași atelier, reiese faptul că activitatea desfășurată în condițiile descrise se exercita pe tot parcursul programului de lucru.
Iarna era frig, vara era cald, neexistand ventilatie.
In hala, atelierele nu erau izolate unul de altul, noxele răspândindu-se de la fiecare activitate in parte.
Față de cele declarate de martoră instanța reține că reclamanta a desfășurat activitate într-un mediu toxic.
Susținerea pârâtei că în atelierul în care a lucrat reclamantul nivelul toxelor era sub nivelul maxim admis nu poate fi reținută de instanță deoarece nu a fost dovedită.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă. În cazul de față s-a făcut dovada cu martori a existenței noxelor la locul de muncă, a operațiilor efectuate, a materialelor folosite și felului în care afectau sănătatea.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a ÎCCJ conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ord. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții expres a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nicio rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.
Instanța va avea în vedere si faptul că alti colegii ai reclamantului, care lucrau în aceleași condiții ca și aceasta, au obținut recunoașterea grupei de muncă, prin intermediul unor hotărâri judecătorești irevocabile, pronunțate în contradictoriu cu pârâta din speța de față.
Tribunalul va face și aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care în cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unei diferențieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.
Susținerea pârâtei referitoare la faptul că locul de muncă al reclamantei nu a fost nominalizat în anexa 5 la contractul colectiv de muncă din anul 1992 nu prezintă relevanță și nu conferă acțiunii promovate de reclamantă un caracter inadmisibil, întrucât Ord.50/1990 invocat de aceasta are deplină aplicabilitate pe perioada dedusă judecății, raporturile de muncă fiind guvernate de acest act normativ până la data abrogării lui (01.04.2001).
Susținerea pârâtei că reclamanta nu poate fi încadrată în grupa a II a de muncă deoarece nu a fost nominalizată de comisia mixtă patronat – sindicate constituită conform art 6 din ordinul 50/1990 nu poate fi reținută de instanță, deoarece încadrarea in grupele de muncă se face in funcție de condițiile nocive concrete existente la locul de muncă, de gradul de pericol pe care il presupune activitatea desfășurată de o persoană și nu poate fi limitată de comisia de nominalizare. Lipsa nominalizării nu poate priva salariatul de un drept al său.
Având în vedere considerentele expuse, instanța va admite acțiunea, va constata că activitatea desfășurată de reclamantă în funcția de electrician în perioadele 11.10._93, 01.03._96 și 01.03._01 în cadrul societății pârâte, se încadrează în grupa a II-a de muncă conf. Ordinului nr.50/1990, pct.69, 79 și 160 în procent de 100% și va obliga pârâta să elibereze reclamantei adeverință în acest sens, această obligație revenindu-i în conformitate cu art. 40 alin 2 litera h din codul muncii.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulata de reclamanta L. M., CNP_, cu domiciliul in S., ., judetul D. in contradictoriu cu parata . sediul in C., .. 80, judetul D..
Constată că activitatea desfășurată de reclamantă în funcția de electrician în perioadele 11.10._93, 01.03._96 și 01.03._01 în cadrul societății pârâte, se încadrează în grupa a II-a de muncă conf. Ordinului nr.50/1990, pct.69, 79 și 160 în procent de 100%.
Obligă pârâta să elibereze reclamantei adeverință conform art.40 alin.2 CM.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând să fie depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică, azi 14.05.2014.
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
C. D. M. D. C. I. C. O.
Red. si tehn./jud. C.D, a.j. M.D.
4 ex./10.06.2014
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1119/2014. Tribunalul DOLJ | Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 5100/2014.... → |
|---|
