Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 2751/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2751/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-05-2014 în dosarul nr. 17050/63/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 2751/2014
Ședința publică de la 07 Mai 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. D.
Asistent judiciar M. D.
Asistent judiciar C. E. I.
Grefier L. R. M.
Pe rol, judecarea cauzei Asigurări sociale privind cererea formulată de petenta L. A. în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Dezbaterile și susținerile orale au avut loc în ședința publică din data de 30 Aprilie 2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 07.05.2014, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
La data de 17.08.2011, petenta L. A. a formulat contestație împotriva deciziei nr_/28.07.2011 emisă de intimata C. Județeană de Pensii D. solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea acesteia pentru următoarele considerente:
In motivare a arătat că a lucrat în cadrul Tribunalului D. în funcția de grefier, iar la pensionare, prin decizia nr_/19.12.2008 i-a fost acordată o pensie de serviciu de 2021 lei pentru limită de vârstă.
Prin decizia cu același număr din 31.08.2010 pensia i-a fost recalculată și redusă la valoarea de 1133 lei, începând cu data de 01.09.2010, această decizie fiind contestată la Tribunalul D. în dosarul cu nr._/63/2010, cauză ce se află în curs de soluționare.
Consideră decizia de pensie ca fiind nelegală fiind dată cu încălcarea chiar a prevederilor ordonanței în baza căreia a fost efectuată.
Astfel OUG 59/2011 a prevăzut revizuirea drepturilor de pensie pentru a da posibilitatea persoanelor vizate să identifice și să depună la casele de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activității profesionale. În lipsa unor elemente suplimentare față de cele existente revizuirea este de neconceput, iar în cazul său nu au existat elemente noi față de decizia emisă în baza legii 119/2010, din 31.08.2010.
Menținând cuantumul existent în decizia de recalculare a fost încălcat flagrant principiul constituțional al neretroactivității legii așa cum este prevăzut în art 15 al 2. In această privință a fost încălcată chiar OUG 59/2011 care, în art 7 al 3 precizează că " la determinarea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost acesta reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acesta este mai favorabil beneficiarului".
Un ultim motiv pentru care înțelege să conteste decizia revizuită a pensiei, rezidă în aceea că i-a fost încălcat dreptul la nediscriminare, consacrat prin art 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Si-a întemeiat acțiunea pe art 15 al 2 din Constituția României și pe art 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
A depus la dosar decizia contestată.
La data de 23.09.2011 C. Județeană de Pensii D. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat instanței ca reclamanta să-și precizeze acțiunea pentru următoarele considerente:
Precizează că decizia contestată a fost emisă ca urmare a intrării în vigoare a OUG 59/2011 prin care s-a stabilit, ca toate pensiile prevăzute la art 1 lit c-h din Lg 119/2010, să fie revizuite din oficiu prin emiterea unor decizii de revizuire, stabilindu-se totodată și anumite termene de plată pentru persoanele care au depus noi acte doveditoare din care să rezulte alte date decât cele în baza cărora s-a stabilit inițial cuantumul pensiei.
Unitatea a procedat corect conform acestui act normativ, la emiterea deciziei de revizuire a pensiei, reclamanta fiind beneficiara unei pensii stabilite în baza Lg 119/2010.
A solicitat reclamantei să precizeze acțiunea în sensul de a indica:
- care este natura drepturilor solicitate( pensie de serviciu, pensie de asigurări sociale) pentru a se putea stabili de către instanță, dacă se găsește în situația prev de art 278 al 3 din Cod pr civilă, privind executarea vremelnică a sentinței instanței de fond;
- având în vedere că decizia pe care înțelege să o conteste a fost emisă în baza unui act normativ, să precizeze care sunt dispozițiile legale care ar trebui avute în vedere și nu au fost aplicate la emiterea deciziei sau dispozițiile legale pe care l-ea încălcat;
- să indice care sunt elementele ce trebuie avute în vedere la stabilirea punctajelor anuale( venituri, stagii de cotizare) pe care unitatea nu l-a avut în vedere conform prevederilor legale, la stabilirea cuantumului pensiei.
La data de 26.10.2011, reclamanta și-a precizat acțiunea arătând că: solicită anularea deciziei de revizuire a pensiei, cu nr_/20.07.2011, temeiul de drept este art 21 din OUG 59/2011, iar ca și critici a susținut încălcarea art al 1 și 3 din OUG 59/2011 potrivit cu care revizuirea se face din oficiu – pe baza dosarului existent, sau la cererea beneficiarului, dacă depune acte noi din care rezultă alte elemente cu privire la stagiul de cotizare sau punctajul mediu anual. Nu a depus acte noi, deci revizuirea s-a făcut din oficiu. Consideră că revizuirea trebuia să se facă doar dacă era favorabilă titularului, situație ce nu se regăsea în cazul său.
La data de 11.02.2012, intimata C. Județeană de Pensii D. a depus la dosar răspuns la precizarea acțiunii prin care a solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a contestației formulate conform art 244 alin 1 din cod pr civilă.
In condițiile în care va fi respinsă această solicitare, intimata a solicitat instanței respingerea acțiunii pentru următoarele considerente:
Intimata arată că nu-i poate fi reținută culpa că a respectat dispozițiile Lg nr 119/2010, lege declarată constituțională conform Deciziei Curții Constituționale nr 873/25.06.2010.
Odată cu . Lg 263/2010, se poate vorbi despre un sistem unic de pensii de asigurări sociale, act normativ care include inclusiv categoria de personal auxiliar din cadrul instanțelor de judecată din care face parte și reclamanta, ale căror pensii sunt supuse aceluiași mod de stabilire și plată ca și celelalte persoane care au contribuit la acest sistem, și care se achită din bugetul asigurărilor sociale.
La 0.02.2012 contestatoarea a depus la dosar note de ședință în care a arătat că este de acord cu suspendarea judecății până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/63/2010 în care a fost contestată decizia de pensie emisă în baza legii 119/2010.
A mai susținut că prin ordonanța de revizuire s-a urmărit revenirea la situația existentă la data pensionării, păstrând în plată pensia mai favorabilă, aspect ce rezultă din art. 1 și 3 din OUG 59/2011 și art. 8 alin. 3 din Metodologia de calcul, iar intimata a încălcat prevederile legale deoarece nu a păstrat în plată pensia mai favorabilă de 2021 lei rezultată din decizia de la data pensionării, ci i-a acordat pensia de 1133 lei rezultată din decizia emisă în baza legii 119/2010.
A mai susținut că pensia constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin încheierea din 08.02.2012 instanța a suspendat judecarea cauzei în temeiul art. 244 din cpc până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/63/2010 având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de pensie nr._/31.08.2010 emisă în baza legii 119/2010, decizie ce a fost apoi revizuită conform OUG 59/2011 și formează obiectul prezentului dosar, considerând că soluționarea prezentului dosar depinde de modul de soluționare a acelei contestații.
La 06.02.2013 contestatoarea formulat cerere de repunere a cauzei pe rol arătând că dosarul nr._/63/2010 a fost soluționat irevocabil prin decizia nr. 4779/05.04.2012.
Prin încheierea din 20.03.2013 instanța a suspendat judecarea cauzei în temeiul art. 242 punctul 2 din cpc pentru lipsa părților, care nu solicitaseră judecarea cauzei în lipsă.
La 13.03.2014 contestatoarea a solicitat repunerea acuzei pe rol, instanța fixând termen de judecată al 30.04.2014 cu citarea părților.
La data de 06.05.2014, reclamanta a depus la dosar și concluzii scrise în care a făcut vorbire tot despre aceleași motive din acțiune.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Contestatoarea a beneficiat de pensie de serviciu în baza Lg. 567/2004, iar la . Lg 119/2010 pensia sa de serviciu a devenit pensie în înțelesul Lg. 19/2000.
Ulterior pensia calculată conform legii 119/2010 a fost revizuită din oficiu în conformitate cu prevederile OUG 59/2011, fiind emisă decizia de pensie_/28.07.2011 ce face obiectul prezentei contestații.
Prin această revizuire legiuitorul a urmărit să asigure stabilirea, în mod just și în conformitate cu principiul contributivității, drepturile de pensie, în funcție de veniturile realizate pe parcursul vieții profesionale a destinatarilor, corectarea deficiențelor metodologiei de calcul reglementată de HG.737/2010.
Contestatoarea susține că au fost încălcate dispozițiile art. 15 alin.2 din Constituția României privind principiul neretroactivității și dispozițiile art.1 din Protocolul adițional nr. 1 la C.E.D.O. art. 44 din Constituție, deoarece a fost privat de un bun, art. 14 din C.E.D.O. privind discriminarea.
Cu privire la neretroactivitatea legii și conceptul de drepturi câștigate, instanța constată că dispozițiile Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale OUG nr.59/2011 se aplică pentru viitor, reglementările cuprinse în aceasta neintervenind asupra prestațiilor sociale deja încasate de contestator, prestații care, într-adevăr, se subsumează ideii de „drepturi câștigate”.
Prin urmare, actul normativ prin care s-au revizuit drepturile de pensie ale contestatoarei nu este retroactiv și nu încalcă drepturile câștigate, ci modifică pentru viitor o situație juridică născută anterior, reglementările sale fiind aplicate numai de la data intrării în vigoare și doar pentru viitor.
Cât privește încălcarea dispozițiile art. 1 Protocolul 1 la CEDO și art. 44 din Constituție, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se statuează faptul că statul se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor sale în domeniul pensiilor.
În speță, nu este vorba de o privare de proprietate, chiar dacă s - ar considera că contestatoarea contestator are un „bun” în sensul Convenției, întrucât prin recalcularea pensiei contestatoarei nu s-a produs o reducere substanțială a cuantumului acesteia.
Din această perspectivă, ingerința statului apare ca fiind proporțională în raport cu interesul particular al contestatoarei afectat prin măsura de recalculare a drepturilor de pensie. Instanța apreciază că există o legătură de proporționalitate între mijloacele utilizate de stat-reducerea pensiei și scopul legitim urmărit – reducerea cheltuielilor bugetare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Muller contra Austriei, a subliniat faptul că, deși art.1 din Protocolul 1 la Convenție garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale, „acest text nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum”.
În aceeași cauză, Curtea a decis că „o reducere substanțială a nivelului pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanța dreptului de proprietate și chiar a însuși dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurări la bătrânețe”.
Aceeași a fost interpretarea pe care a dat-o Curtea Europeană a Drepturilor Omului și în motivarea deciziei de inadmisibiliate pronunțată la 07.02.2012 în cauzele conexate A. M. F., Judita V. T., E. T., M. M. Oi L. G. impotriva României (nr._/11,_/11,_/11,_/11,_/11), prin care Curtea a constatat neincalcarea de către Statul roman a dispozițiilor articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, sub aspectul transformării pensiilor speciale in pensii in sistemul public, in temeiul Legii nr. 119/2010.
"Reducerea pensiilor reclamantelor, deși substanțiala, constituia o modalitate de a integra aceste pensii in regimul general al pensiilor, prevăzut de Legea nr. 19/2000, pentru a echilibra bugetul si a corecta diferendele existente intre sistemele de pensie".
Ca si Curtea Constituționala a României, Curtea de la Strasbourg a constatat ca aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate.
"Reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv si nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite in temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate in timpul anilor de serviciu.
In ceea ce privește diferența de tratament, in raport de alte categorii de pensionari, Curtea a constatat ca o diferență este discriminatorie, in sensul art. 14 din Convenție, in cazul in care nu are nici o justificare obiectiva si rezonabila. In speță, Curtea a reținut faptul ca foștii polițiști se bucura in continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor, dar acest lucru ține, de asemenea, de marja de apreciere a statului. Aceasta diferența nu este una lipsita de justificare, iar Curtea Constituționala a concluzionat ca natura profesiei constituie motivul acordării anumitor privilegii.
Masurile criticate de reclamante nu le-au determinat pe acestea sa suporte o sarcina disproporționata si excesiva, incompatibila cu dreptul de proprietate si nu au fost in mod nejustificat discriminate in comparație cu alți pensionari".
Pe scurt, CEDO susține ca exista, in anumite condiții, un drept la pensie si ca acest drept poate fi asimilat dreptului de proprietate, dar ca nu exista nici un drept la un anumit cuantum al pensiei, cuantum care poate creste sau poate scădea in funcție de „politica economica rezonabila a guvernului."
În consecință, instanța apreciază că în cazul contestatoarei nu a avut loc o reducere substanțială a nivelului pensiei de natură a conduce la concluzia afectării substanței dreptului de proprietate, astfel că acțiunea de contestare a drepturilor de pensie stabilite în temeiul OUG nr.59/2011 apare ca neîntemeiată și va fi respinsă ca atare.
În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 14 din Convenție, care consacră interdicția discriminării, se reține că noua lege a pensiilor în forma în care a fost adoptată a afectat toate pensiile de serviciu stabilite prin legi speciale, tocmai pentru eliminarea gravelor inechități din sistem, existând un decalaj uriaș între cea mai mică pensie și cea mai mare pensie plătită de stat, generată de apariția unor sisteme speciale de pensii publice, care au introdus o . privilegii și tratamente favorabile unor categorii profesionale. Din analiza cuprinsului noii legi de pensionare se poate observa că, în realitate, categoria profesională a contestatoarei nu a fost supusă unui regim diferențiat față de alte categorii socio – profesionale.
În ce privește susținerea contestatoarei că revizuirea pensie trebuia să opereze doar în situația în care existau elemente noii instanța constată că este greșită, deoarece OUG 59/2011 a prevăzut revizuirea tuturor pensiilor emise în baza legii 119/2010, fără nici o excepție, după noua metodologie aprobată prin acest act normativ.
Dispoziția art. 8 alin.3 din normele metodologice de aplicare a OUG 59/2011, la care face referire contestatoarea vizează doar luarea în calcul a stagiului de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum acesta a fost reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acesta este mai favorabil. Nu se prevede menținerea în plată a cuantumului pensiei mai favorabil, cum pretinde contestatoarea.
Instanța mai reține că, contestatoarea s-a referit în contestație la aspecte ce evidențiază încălcarea principiilor constituționale referitoare la neretroactivitatea legii, interzicerea discriminării, încălcarea dreptului de proprietate, punând în dezbatere critică dispozițiile Legii nr. 119/2010 și ale OUG nr. 59/2011, care statuează obligația recalculării drepturilor de asigurări sociale stabilite prin legi speciale și integrarea lor într-un sistem unitar de pensii publice.
Or, prin decizia nr. 871 din 25.06.2010, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile Legii 119/2010 sunt constituționale, iar prin decizia nr. 687/28 iunie 2012 s-a statuat că dispozițiile OUG nr. 59/2011 sunt în acord cu Constituția.
Contestatoarea nu invocă încălcarea sau aplicarea greșită a OUG 59/2011, în sensul nevalorificării vreunei perioade, a unor sume ce intrau în calculul pensiei, nu critică modul de calcul al pensiei, ci formulează critici împotriva actelor normative urmărind să nu i se aplice OUG nr. 59/2011.
Față de cele arătate instanța, va respinge cererea întrucât măsura revizuirii pensiei cuvenită contestatoarei, în temeiul OUG 59/2011, a fost una legala, ea producându-și efecte doar pentru viitor.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația formulată de contestatoarea L. A. cu domiciliul în C.,., județul D. în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., cu sediul în C., .. 14, județul D..
Cu recurs în 15 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Mai 2014.
PREȘEDINTE C. D.
Asistent judiciar M. D. Asistent judiciar C. E. I.
Grefier L. R. M.
Red.Jud.C.D.
Tehnored.M.J.
4 ex - 04.06.2014
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 3965/2014.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 1059/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
