Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale. Sentința nr. 208/2014. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 208/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 14124/63/2013

Dosar nr. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 208/2014

Ședința publică de la 21 Ianuarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. D. P.

Asistent judiciar C. D.

Asistent judiciar A. V.

Grefier L. S.

Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind cererea formulată de contestatorul R. I. în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., având ca obiect contestație privind alte drepturi de asigurări sociale.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata, prin consilier juridic A. M., lipsind contestatorul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Având în vedere dispozițiile art. 95 pct.1 din noul C.p.c. și dispozițiile art. 208 și 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, forma actualizată, instanța constată că este competentă atât material cât și teritorial a soluționa cauza dedusă judecății și legal investită.

În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.

Intimata, prin consilier juridic, solicită respingerea contestației pentru motivele arătate prin întâmpinare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față ;

Prin cererea înregistrată la data de 17.10.2013 reclamantul R. I. a chemat în judecată pe pârâta C. Județeană de Pensii D. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună: obligarea pârâtei la plata indemnizației reparatorii pe anii 2012 și 2013, conform art. 4 al 4 din Lg 341/2004,obligarea pârâtei să recunoască prevederile art. 1 al 3 din Constituția României, art. 1 al 5 din Constituția României și art. 53 din Constituția României.

S-a motivat de către reclamant că este deținător al titlului Luptător pentru V. Revoluției din Decembrie 1989 – Luptător Remarcat pin fapte deosebite. In anii 2012 și 2013 s-a sistat plata indemnizației reparatorii prevăzută de Lg 341/2004, în temeiul Lg 283/2011 încălcându-se prevederile art. 53 din Constituția României.

Încetarea plăților s-a efectuat în mod discriminatoriu doar pentru luptători remarcați pentru fapte deosebite( nu și la alte categorii de revoluționari) în mod arbitrar nerespectându-se art. 53 din Constituția României. Reclamantul a susținut că art. 1 al 3 și 5 din Constituția României interzice luarea de hotărâre arbitrare contrare legilor existenta și mai ales contrare art. 14 din CEDO referitoare la interzicerea discriminării.

Referitor la Lg 283/2011 reclamantul a susținut că aceasta nu a fost respectată,astfel că o lege nerespectată de către Guvern,Parlament și Președinție nu poate fi aplicată doar pentru a suprima drepturile prevăzute în art. 4 al 4 din Lg 341/2004.

In drept,reclamantul a invocat disp. art. 8 din Lg 283/2011, art. 4(4) din Lg 341/2004,art. 17 din Lg 294/21 12 2011,art. 1 al 3 și 5,53 și art. 53 din Constituția României,Legea 287/2010 art. 15, Legea nr. 249/2011 art. 17.

In dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar: copia actului de identitate, copia cupoanelor de pensie din lunile octombrie – decembrie 2011 emise de pârâtă, copia certificatului care atestă titlul de luptător remarcat prin fapte deosebite, monitorul oficial din 2004,în care este menționat numele reclamantului alături de alți 1266 de luptători revoluționari, o adresă nr. 4037/4 11 2013.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii susținând că începând cu data de 1 01 2012 indemnizația de care beneficia reclamantul a fost sistată conform art. 18 din Lg 283/2011 și ale art. 9 din OUG nr. 84/2012.

Referitor la calcularea indemnizației conform art. 8 din Lg 283/2011( " indemnizațiile prevăzute de Lg 341/2004 se mențin la același nivel cu cel din luna decembrie 2011")pârâta a susținut că acest text de lege nu îi este aplicabil reclamantului,deoarece pentru luptătorii remarcați pentru fapte deosebite indemnizația nu s-a mai acordat,măsura fiind prelungită și pentru anul 2013.

Analizând acțiunea formulată de reclamantul R. I. instanța constată că este neîntemeiată.

Reclamantul R. I. este beneficiar al calității de " luptător pentru victoria revoluției române din decembrie 1989 – remarcat pentru fapte deosebite" conform art. 3 al 1 lit. b pct. 3 din Lg 341/2994.

In această calitate reclamantul a beneficiat de drepturile prevăzute la art. 4 al 4 și art. 5 din Lg 341/2004.

Astfel, potrivit art. 4 al 4 reclamantul a beneficiat de o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut pe economie din luna anterioară celei în care se face plata.

Prin art. 18 din Lg 283/2011 de aprobare a OUG 80/2010 s-a prevăzut că " în anul 2012 indemnizațiile prevăzute la art. 4 al 4 din….Lg 341/2004 cu modificările și completările ulterioare,nu se acordă".

In cererea de chemare în judecată reclamantul fără a invoca excepția de neconstituționalitate în raport de disp. art. 1 al 3, art. 1 al 5 și art. 53 a susținut că prin neacordarea indemnizației prevăzute de Lg 341/2004 s-a creat o discriminare,comparativ cu celelalte categorii de revoluționari.

Art. 18 din Lg 283/2011 a avut în vedere indemnizațiile prevăzute de art. 4 al 4 din Lg 341/2004,aplicându-se tuturor persoanelor care intră în categoria de luptător remarcat pentru fapte deosebite,astfel că sub acest aspect nu se poate reține existenta unei discriminări.

Împrejurarea că pentru celelalte categorii de persoane reglementate la art. 3 din Lg 341/2004 s-au menținut drepturile prevăzute la art. 4 nu este de natură a crea vreo discriminare,din moment ce titlurile respective s-au acordat diferențiat în funcție de implicarea fiecărei categorii în Revoluția din decembrie 1989.

Calitatea de luptător remarcat pentru fapte deosebit s-a acordat peroanelor care în perioada 11 – 25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au constituit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar,și le-au apărat până la data judecării dictatorului".

Înlăturarea dispoziției art. 4 al 4 din Lg 341/2004 prin Lg 283/2011 este în conformitate cu dispozițiile art. 58 al 1 din Lg 24/2000 republicat conform cărora "după . unui act normativ pe durata existentei acestuia pot interveni diferite evenimente),cum sunt modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea".

Prin urmare, un act administrativ poate face obiectul unor modificări legislative,în cazul de față legiuitorul a avut în vedere reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

De asemenea,în anul 2013 prin art. 9 din OUG 84/2012 s-a prevăzut că prevederile art. 15,18,19,20 ale art. II din OUG 80/2010 aprobată cu modificări și completări prin Lg 283/2011 se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.

Prin urmare,pârâta C. Județeană de Pensii D. a aplicat aceste dispoziții legale.

Totodată, potrivit Deciziei nr. 1325/2008 a Curții Constituționale instanțele judecătorești nu au competente să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a invocat și încălcarea art 14 din CEDO, care prevede că exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de Convenție,trebuie să se facă fără nici o deosebire bazată în special pe sex,rasă,culoare,limbă,religie,opinii politice sau orice alte opinii, apartenențe la o minoritate națională,avere,naștere sau orice alte situații.

Conform practicii CEDO, statele dispun de o marjă de apreciere pentru reglementarea politicilor sociale," dată fiind cunoaștere directă a propriei societăți și a nevoilor sale", astfel că autoritățile naționale sunt în principiu cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile publice( F. contra României).

Față de cele reținute,instanța va respinge acțiunea ca nefondată.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de contestatorul R. I. cu domiciliul în C.,.,.. 1, . în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D. cu sediul în C.,.. 14,județul D..

Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2014

Președinte Asistenți judiciari Grefier

C. P. C. D. A. V. L. S.

4 ex

Red Jud C.D.P.

Tehnored.M.J.

31 01 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale. Sentința nr. 208/2014. Tribunalul DOLJ