Anulare act. Sentința nr. 3184/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3184/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 22-06-2015 în dosarul nr. 2090/63/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 3184/2015
Ședința publică de la 22 Iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. A. C.
Asistent judiciar M. G. M.
Asistent judiciar C. S.
Grefier L. R. M.
Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamantul I. A. în contradictoriu cu pârâții I. NAȚIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ȘI ÎNCERCĂRI PENTRU ELECTROTEHNICĂ - I.C.M.E.T. C. și D. M., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul personal și consilier juridic F. R. pentru pârâtul I. Național de Cercetare - Dezvoltare și Încercări Pentru Electrotehnică - I.C.M.E.T. C., lipsind pârâtul D. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Consilier juridic R. pentru pârâtul I. Național de Cercetare - Dezvoltare și Încercări Pentru Electrotehnică - I.C.M.E.T. C. depune la dosarul cauzei împuternicire.
Fiind primul termen de judecată cu părțile legal citate, instanța supune discuției părților competența de soluționare a cauzei.
Având pe rând cuvântul, reclamantul și consilier juridic R. pentru pârâtul I.C.M.E.T. C. apreciază că Tribunalul D. prin Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale este competent material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța, verificând competența de soluționare a cauzei conform dispozițiilor art. 131 Cod Procedură Civilă raportat la art. 269 Codul Muncii, constată că este competentă general, material și teritorial.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul sub aspectul propunerii de probe.
Reclamantul insistă în proba cu înscrisuri.
Consilier juridic R. pentru pârâtul I.C.M.E.T. C. solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Apreciind utilă proba cu înscrisuri, instanța o încuviințează atât pentru reclamant, cât și pentru ambii pârâți, în temeiul dispozițiilor art. 258 raportat la art. 255 Cod procedură civilă.
Reclamantul depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri, pe care le comunică pârâtului, prin reprezentant.
Consilier juridic R. pentru pârâtul I.C.M.E.T. C. nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru observarea înscrisurilor depuse de reclamant.
Instanța supune discuției excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului D. M. invocată prin întâmpinare.
Reclamantul solicită respingerea excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului D. M..
Consilier juridic R. pentru pârâtul I.C.M.E.T. C. solicită admiterea excepției.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța declară încheiată cercetarea procesului în raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii, anularea actului adițional, obligarea pârâtului la plata drepturilor restante, daune morale, cu cheltuieli de judecată.
Consilier juridic R. pentru pârâtul I.C.M.E.T. C. solicită respingerea acțiunii.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 12.02.2015, pe rolul Tribunalului D., sub numărul de de dosar mai sus specificat, reclamantul I. A. a chemat în judecată pârâtul I. NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ȘI ÎNCERCĂRI PENTRU ELECTROTEHNICĂ și pe pârâtul D. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, pârâții să fie obligați:
- să anuleze actul adițional nr. 9/2014 la contractul individual de muncă nr. 308/2003, prin care se diminuează drepturile salariale tarifare cu 38%, respectiv cu 885 lei, de la 2485 lei la 1600 lei.
- să plătească diferența de drepturi salariale reținute nelegal.
- la actualizarea sumelor datorate cu coeficientul de inflație la data efectuării efective a plății și până la înlăturarea discriminării
- la plata sumei de 100 lei/zi pentru fiecare termen stabilit în acest litigiu
- la plata de daune morale de 10.000 lei pentru încălcarea dreptului la demnitate în muncă, dreptului la egalitate de șanse și tratament și pentru discriminare
- plata sumelor rezultate și indexate să fie recuperate de la persoanele vinovate și nu de la I.C.M.E.T.
- la plata cheltuielilor de judecată
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că a fost angajatul unității de la data de 25.01.1989, în funcția de electrician de întreținere, cu contract pe perioadă nedeterminată având o vechime neîntreruptă de 37 ani în muncă, din care peste 25 ani în I.C.M.E.T C..
În toată această perioadă reclamantul a trecut prin încercări de diminuare nelegală de salariu așa cum este prevăzut în actele adiționale nr. 4/2007 și 6/2008.
Reclamantul precizează că din anul 2009 nu s-au mai făcut negocieri salariale, salariile fiind indexate trimestrial cu indicele de inflație, rezultând la data de 01.04.2013 un salariu tarifar de 2485 lei și un spor de vechime de 25% din salariu tarifar, în ultimul act adițional, 8/2013 apare salariul tarifar de 2443 lei, actualizarea fiind făcută în baza deciziei nr. 66/29.01.2013. Salariul de 2485 lei a fost menținut până la 31.12.2014.
În urma inspecției economico-financiare și a Dispoziției obligatorii a ANAF nr. CV_/2014 emisă ca urmare a controlului efectuat de acesta în perioada 03.09-29.10.2014, la sediul ICMET, în ședința din data de 08.12.2014, Consiliul de Administrație a aprobat referatul nr. 184/2014 întocmit de Directorul Economic privind concedierea a 16 persoane din cadrul Compartimentului SDPMP din motive de dificultate economică.
În aceeași ședință s-a aprobat ca din 5 posturi (1 tehnician, 3 electricieni și 1 lăcătuș) să fie desființate 3 (2 de electricieni și 1 post de lăcătuș), urmând ca pentru postul de electrician rămas să se organizeze concurs.
S-a propus ca serviciul de permanență de seară și noapte să fie externalizat către o firmă de pază, iar serviciul de permanență de zi 8-16 să fie efectuat de către salariații din unitate.
Reclamantul menționează că înainte de a se trece la măsura disponibilizării, s-a stabilit că salariul poate fi renegociat. Fiind constrâns, acesta a semnat actul adițional nr. 9/2014, cu mențiunea posibilității de contestăre.
Contestația a fost înregistrată la sediul unității sub nr. 93/14.01.2015, însă a fost respinsă în ședința Consiliului de Administrație din data de 27.01.2015, când de altfel s-a revenit asupra măsurii de concediere a celor 16 persoane. În baza Referatului 1632/26.01.2015 s-a transformat postul de lăcătuș în post de electrician, iar după o lună s-a mai înființat încă un post de electrician.
Temeiul de drept îl precizează ca fiind: art. 38, 39 (1) lit. a, d,e, art. 40 alin.2 lit. c, art. 161, 169 (4), 59 (1) lit.a, 253 alin.2, 268, 270 din Codul Muncii, art. 3 alin.3 și 4, art. 39 a,d,e din Regulamentul Intern.
În scop probator depune în copie: contractul individual de muncă, contestația 93/14.01.2015, raport per salariat, regulament intern art. 3 și 4, Hot. CA din 08.12.2014 și 27.01.2015, fluturaș luna decembrie, contestația nr. 123/19.01.2015, anexa 2 c- grila de salarizare, chitanță bancă, cupon pensie.
La data de 09.04.2015 pârâtul I. NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ȘI ÎNCERCĂRI PENTRU ELECTROTEHNICĂ a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Arată că în ședința Consiliului de Administrație ICMET din data de 08.12.2014, în urma analizei situației financiare prezentată în legătură cu serviciul de permanență, conform Referatului nr. 186/08.12.2014 s-a hotărât desființarea serviciului de permanență, prin desființarea posturilor ocupate de personalul care asigura acest serviciu, printre care și cel ocupat de către reclamant, considerându-se că menținerea serviciului respectiv implică costuri foarte mari.
S-a ajuns la concluzia că externalizarea serviciului de permanență de seară și noapte (16,00 – 8,00) către o firmă specializată și asigurare serviciului de zi de către salariații ICMET, ar implica costuri mai mici pentru societatea pârâtă, care se află într-o situație economico-financiară dificilă.
Consiliul de Administrație a aprobat ca înainte de a se trece la concedierile respective, să ofere posibilitatea angajaților respectivi de a-și renegocia contractele individuale de muncă în sensul acceptării unui salariu diminuat de maxim 1600 lei.
Reclamantul a ales varianta diminuării salariilor, semnând în acest sens actul adițional nr. 9 la contractul individual de muncă, astfel că, contestarea sa ulterioară apare ca neîntemeiată.
Pârâtul solicită respingerea capetelor de cerere 2,3,7 ca fiind subsecvente primului capăt de cerere, iar capetele 4,5 6 solicită de asemenea să fie respinse ca neîntemeiate în fapt și drept.
În scop probator, depune: proces – verbal al CA din data de 08.12.2014 și hotărârile aferente, proces-verbal al CA din data de 27.01.2015 cu hotărârile aferente, Referatul nr. 186/08.12.2014.
La aceeași dată, pârâtul D. M. depune întâmpinare, prin care, pe cale de excepție invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, considerând că nu are o astfel de calitate, întrucât actele a căror nulitate se solicită, sunt semnate de către el, însă în calitate de reprezentant al societății pârâte.
În ceea ce privește fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, invocând aceleași motive ca și pârâta ICMET.
La data de 30.04.2015, reclamantul depune răspuns la întâmpinarea pârâtului D. M., prin care reiterează în mare parte susținerile din acțiunea introductivă.
În plus, față de aceasta, invocă excepția nulității absolute a actului adițional, întrucât acesta este semnat de către pârât și reclamant, sub rezerva contestației, dar nu și de reprezentantul Sindicatului, iar în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 3 și 4 din Regulamentul Intern și art. 38 din Codul Muncii, semnarea actului cu încălcarea dispozițiilor legale, atrage nulitatea absolută a acestuia (art. 1247 Cod Civil).
Se invocă de asemenea și rapoartele ANAF și ale Curții de Conturi, prin care sunt semnalate nereguli în cadrul pârâtei și pe care reclamantul înțelege să le depună, alături de planificări ale serviciului de permanență.
La termenul din 22.06.2015, reclamantul depune un alt set de înscrisuri.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Analizând totalitatea probelor administrate în cauză, precum și prevederile legale incidente, instanța reține următoarele:
În soluționarea excepției lipsei calității procesual pasive, instanța constată că acțiunea de față se încadrează în categoria conflictelor de muncă, definite la art. 266 din Codul muncii, potrivit cărora „jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod”.
Raportul juridic pe care se bazează cererea reclamantului formulată împotriva angajatorului este un raport juridic de muncă, el vizând executarea unui contract individual de muncă, respectiv anularea unui act adițional la contractul de muncă și implicit plata diferențelor salariale, precum și daune morale, care nu poate avea loc în afara unui raport juridic de muncă.
Calitatea procesuală pasivă presupune identitatea între pârât și titularul obligației în raportul juridic dedus judecății.
Astfel, asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului D., raportat la obiectul cauzei, astfel cum a fost prezentat mai sus, se retine ca acesta este atributul exclusiv al angajatorului, în cauza de față, ICMET, ce este subiect pasiv al raportului obligațional dedus judecății, și în nici un caz al persoanei fizice, pârât în speță D. M..
Astfel, răspunderea pentru încheierea unui act adițional la contractul de muncă și plata drepturilor bănești către angajați aparține angajatorului, ca fiind instituția cu care reclamantul are stabilit un raport de munca. D. în situația în care angajatorul-societate, instituție, suferă un prejudiciu din culpa membrilor organelor de conducere urmare a deciziilor luate, atunci el, angajatorul, poate să se îndrepte împotriva acestora.
Prin urmare, excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului D. este întemeiată, motiv pentru care acțiunea promovată împotriva acestuia va fi respinsă.
Pe fond:
Reclamantul a contestat decizia de modificare unilaterală a contractului sub aspectul nerespectării dispozițiilor legale referitoare la modificarea contractului individual de muncă, care prevăd ca regulă - acordul părților, după cum rezultă din art 41 alin 1 Codul Muncii.
Având în vedere apărările pârâtei, instanța va analiza dacă sunt îndeplinite condițiile legale privind modificarea unilaterală a contractului de muncă, prevăzută ca excepție în alin 2 al art 41 din Codul Muncii.
Astfel, se constată că legiuitorul a prevăzut în art. 48 condițiile în care se poate modifica unilateral contractul individual de muncă și care elemente esențiale dintre cele enumerate la art. 41 alin 3 din același act normativ, se pot modifica .
În ceea ce privește modificarea unilaterală a salariului, se constată că sub acest aspect măsura nu a fost legal dispusă, întrucât acest element nu se regăsește printre excepțiile menționate de art 48 C.muncii, iar potrivit art 41 alin 1 C.muncii, modificarea salariului, în speță, poate avea loc doar cu acordul salariatului . Or, așa cum rezultă din conținutul actului adițional, reclamantul l-a semnat "cu obiecțiuni"
Apărările pârâtei în sensul că societatea trece printr-o perioadă de criză economică sunt irelevante. Mai mult decât atât, nu rezultă din niciuna din probele administrate nemijlocit de instanță, că reclamantul a ales varianta diminuării veniturilor salariale.
Prin urmare, instanța apreciază că instituția pârâtă a modificat fără acordul reclamantului, unul din elementele esențiale ale contractului de muncă – salariul -, astfel încât va anula actul adițional nr. 9/2014, cu consecința restituirii diferențelor salariale actualizate la momentul plății efective, calculate între salariul încasat până în decembrie 2014 și cel acordat în baza actului adițional nr. 9/2014.
Acordarea indicelui de inflație nu reprezintă altceva decât aplicarea principiului echității, în sensul recuperării acestor drepturi salariale la valoarea lor reală, reclamantul neputând fi pus în situația de a suporta consecințele deprecierii monetare, în condițiile în care pârâtul a redus salariul.
Cât privește cererea de acordare a daunelor morale și de recuperare a sumelor de la persoanele vinovate, instanța constată că este neîntemeiată întrucât nu s-a dovedit prejudiciul moral suferit.
Astfel, este valabil principiul că o afirmație care nu este dovedită nu exista și, în această lumină, salariatul trebuie să prezinte măcar indicii de fapt, cu privire la prejudiciul moral apărut si legătura sa de cauzalitate cu acțiunile întreprinse de angajator
Astfel, instanța mai apreciază că existența unei tensiuni și producerea unui stres emoțional sau psihic reprezintă elemente inerente unei situații conflictuale la locul de muncă, astfel încât acordarea daunelor morale nu se impune în situația în care nu s-a probat că neplăcerile au depășit în vreun fel limitele firești, în astfel de situații.
În consecință, aceste capete de cerere vor fi respinse.
Reclamantul a mai solicitat suma de 100 lei pentru fiecare termen din proces, însă se constată pe de o parte că litigiul a fost finalizat la primul termen de judecată, iar pe de altă parte nu s-a justificat prejudiciul suferit, motiv pentru care și acest petit va fi respins.
Totodată, instanța va respinge și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată pentru că nu au fost dovedite cu acte justificative.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului D. M., domiciliat în C., .. 4, ..1, . consecință respinge acțiunea față de acesta.
Admite în parte acțiunea precizată de către reclamantul I. A., domiciliat în C., . nr. 20, Județul D..
Anulează actul adițional nr. 9/2014 și obligă pârâtul I. NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ȘI ÎNCERCĂRI PENTRU ELECTROTEHNICĂ la plata diferențelor salariale actualizate la momentul plății efective, calculate între salariul încasat până în decembrie 2014 și cel acordat în baza actului adițional nr. 9/2014.
Respinge celelalte capete de cerere.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare
Cererea de apel se va depune la Tribunalul D. sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Iunie 2015.
PREȘEDINTE,
M. A. C.
Asistent judiciar, M. G. M.
Asistent judiciar, C. S.
Grefier, L. R. M.
Red. Tehn.Jud. M.
5ex/14.07.2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 1215/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
